Page 6 - Calauza_2002_616

^ ă ^ â r ^ r j [ ^ e p ^ d e n t ^ f I a l ^ f r ^ ş l t i i l ^ a l : u Y i n ^ r o a r n e h i l o r Ţ ^ ^

Dezlegarea careului „De anul Răspunsurile corecte pentru Omenie de pe străzile Hunedoarei
nou” apărut în nr. 614/2001 premiile de fidelitate - urmare din pag. 1 -
S-a apelat la Serviciul Urgenţă a
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Spitalului municipal cu promptitudine. A venit
T A LO N NR. I: 1. „U n po rc de
R E V I R I M E N T salvarea şi ceea ce a fost impresionabil şi
C răciun pentru fiecare hunedorean”; m-a făcut să scriu a fost atitudinea medicului
2. D e sp re în tâ m p in a re a N a ş te rii şi a asistentei de pe salvare. Cu un deosebit
D om nului Isus H ristos. profesionalism au dat omului primul ajutor
acolo pe loc, au curăţat rana, au pansat-o şi
TA LO N NR. II: 1. A lexiana Stra- nu au lăsat accidentatul pe loc şi ei să plece
ton şi M ag da len a K ukn; 2. V io re l cum se întâmpălă şi vedem cazuri atât de
dure la televizor, ci l-au dus la spital probabil
Dabija!
pentru investigaţii - omul fiind lovit la cap.
TA LO N NR. III: 26 Decem brie; 2. Ce vreau eu să scot în evidenţă?
OMENIA, conştiinţa unor oameni care .nţ/
DA/NU;
şi-au făcut datoria de mântuială, ci s-au
TA LO N NR. IV: 1. La latitudinea implicat omeneşte cu dăruirea meseriei
dumnealor pentru a ajuta un om la necaz. Nu
c itito ru lu i; 2. La la titu d in e a c iti­
au fost doar medic şi asistentă cu o trusă
torului.
foarte bine dotată cu toată sărăcia spitalului,
ci au fost doi oameni - medicuLVâlceanu şi
asistenta dânsului, D-na Vasiu.
NOSTALGIE BOLNĂVICIOASA Se mai petrec acte de omenie şi
conştiinţă, mai sunt oameni la care nu le este
- urmare din pag. 1 -
indiferentă suferinţa semenului. Mai sunt
oameni care îşi trăiesc meseria aleasă, /nai
Mai departe în „Călăuza” 614 este umărul ca să scoată carul din noroi.
sunt oameni de omenie!'
a ta ca t-şi Im nul N ational pe care dl Dar mai întâi de toate trebuie lăsate Să aibă parte de sănătate şi bine şi prin
Crlşovan îl declară depăşit şi perimat. la o parte; schisma, vrajba şi acuzaţiile ceea ce fac cu devotam ent să le dea
După ce îşi cere, oarecum , scuze şi duşmănoase alimentate de o nostalgie Dumnezeu sănătate să-şi continue munca în
roagă pe c itito ri să nu fie tra ta tă bolnăvicioasă. binele necăjiţilor şi suferinzilor.
e x p re s ia ca o b la s fe m ie în să m ai
departe continuă cu e tich e ta re a de r
primat şi depăşit motivând că îndemnul M A R E A P A C A L E A L A !
la de şteptare a po po rulu i nu a avut
- urmare din pag. 1 -
efectul dorit în progresul economic şi
Deci aveam dreptul la 210.000 lei pe care de 50 de oameni ca să aducem toate câte ni ■
social.
Şi eu am o doză de n o s ta lg ie cei de la gaz metan trebuia să o reţină din suma le-a cerut! Deci, nu ne-a tras o păcăleală şi I
ce eu trebuia să o plătesc din luna noiembrie. primăria şi cei de la gaz metan? Dvs ce ştiţi
inerentă la oameni în vârstă, dar punctul Când am fost să plătesc gazul pe luna despre aceste maşinaţiuni? Noi pensionarii ce I
de vedere al autorului mă cutremură pur
noiembrie, nici vorbă ca să ne reţină cei 210.000 să mai credem? i
şi simplu. lei cât a fost anunţat. Ba mai mult, cei de acolo în data de 10 decembrie anul curent am fost'
Ca unul care duc în spate, peste 8 nu ştiau despre ce este vorbal iar la primărie, tot la camera 30 unde iar am I
decenii şi im p licit am fo st m artoru l Va să zică noi pensionarii am stat 2 ore la completat acel formular plus taloanele de pensie,
diferitelor perioade din viaţa României coadă la camera 30 la primărie, unde am plus o copie xerox după contractul de gaz. Dacă I
Mari, începând cu cea interbelică în completat un formular, după care, ne-a cerut primăria nu face demersurile necesare la gaz i
care re ce siu n e a din 1929 -193 3 cu taloanele de pensie pe ultima lună, (deci pe oct.) metan, de ce ne poartă pe drumuri? ■
durerpasele curbe de sacrificiu paralel J plus să facem o copie xerox după contractul de Poate că vă interesaţi dvs despre acest as-1
cu m iş c ă rile m u n c ito re ş ti au pus (jjaze. Deci, ziua următoare iar am stat la o coadă pect şi sunt sigură că nu v-am scris numai eul ^
economia pe butuci. Dar cu mobilizarea
tuturor oam enilor dii. ţară s-a pus în Informaţii rapide pentru cei aflaţi în
mişcare economia şi între 1933-1937 a
fost cea mai înfloritoare în care LEUL Spaţiul Schengen
românesc rivaliza cu cele mai puternice - urmare din pag. 1 - Internet la adresa: www.mi.ro.
monede din Europa. Se reaminteşte că toate aceste persoane sunt Se prezintă mai jos numele consulilor români
Am in tra t apoi în c o n fla g ra ţia înregistrate în calculatorul general de la Strasbourg de la punctele de frontieră la graniţa externă
mondială cu începere cu 1939 şi până şi orice încercare de a trece graniţa in Spaţiul Schengen, care au obligaţia să răspundă
în 1945, cu o cădere dezastruoasă a Schengen este verificată în datele centralizate pe solicitărilor cetăţenilor români care doresc informaţii
economiei noastre din cauza refacerii computer: Informaţii suplimentare se pot găsi pe speciale: -
distrugerilor făcute de război, apoi de
plata de spă gu birilor de război către Ţara Punctul de frontieră Numele şi prenumele Nr. de telefon
G recia A ero p o rt A ten a A vasilo aei D an | 09 7-2 8 1 .1 3 6 5
URSS şi în tre ţin e re a a rm a te i de
A ero p o rt S alonic to n escu S ilviu 09 3-2 6 5 .8 5 3 6
ocupaţie, timp în care inflaţia a sărit
A ero p o rt S alonic M ftrăcinescu V alen tin 0 9 3 -2 6 5 .8 5 7 4
peste lim itele normalului. Au fost făcute S eres T o m escu A d rian 0 9 7 -4 8 5 .0 4 4 6
cele două reforme monetare şi punând U n g aria F eriheg yi U rsut M arin 030-971.4985
toată suflarea umărul, pentru salvarea Italia A ero p o rt F iu m icin o R om a H ritu leac D um itru 03 49 -1 7 9 .5 3 7 2
economiei, în circa 15 ani s-a ieşit la A ero p o rt F ium icint) R om a V in tilă Ioan D u m itru 03 88 -0 4 9 .2 4 4 3
liman. A ero p o rt M alp en sa M ilan o B uje M ugurel A lexandru 03 35 -5 9 0 .4 4 4 9
A urmat perioada megalomaniei cu G erm an ia A ero port F ranz Jo seph S trauss A lex and ru Ionel 01 71 -5 7 8 .9 5 2 6 1
înfiinţarea de întreprinderi gigant, dar W aid h au s M unchen
cea m ai gra vă a fo s t h o tă râ re a Furth in W ald T iu L aura 0171-578.9521
P etrescu C ristinel
0 1 62 -7 3 4.8 803
ambiţioasă de a ne achita cu orice preţ, A ero portul F rackfurt am M ain F o lfa G ab riela 01 73 -1 8 1 .0 5 7 4
datoriile externe pentru care s-a trecut A ero p o rt T egel B erlin G eo rg escu C o n stan ţa 0 1 7 0 -9 4 6 .9 3 4 6
la obligarea forţată a strângerii curelei A ustria A eropo rt V icna C ra iu C ristin a 0 6 76 -9 74.0003
peste limita posibilului, politică extrem N ic k elsd o rf autostrad a P a sale g a M ihai 0 6 7 6 -6 7 5 .0 3 2 2
de greşită care a generat evenimentele S p an ia A ero p o rt M adrid S ta n N icu 0 6 0 -5 5 5 .8 3 0 4
A ero p o rt B arcelona b ra g o m ir T ân ase 04 5-165.6721 ' -r
din 1989 care în nici un caz nu au fost F ran ţa
o porcărie. A ero p o rtu l C h arles de G au lle C ioarec T raian 0 6 1 -49 0 .39 15
Paris
De ce am scos în evidenţă toate S trasb o u rg S tăn escu R u x an d ra O an a 0 3 8 -8 6 1 .9 8 9 6
perioadele? Tocmai pentru a demonstra P o lo n ia O lszy n a S tan M arian 00 4 8 -0 4 4 .5 4 6 6 4 —
că economia oricărui stat are un drum S lo v en ia F em etici C ern at L ucian 0 0 3 8 -6 4 1 .7S7032
ondulatoriu şi după un regres pune în S entilj lo rd ach e M ih aela 0 0 3 8 -6 4 1 .7 8 7 0 2 2
m işcare toată sufla rea spre a pune O la n d a A ero p o rt A m sterdam A n to n N icolae ---------O O TT 651.596107
N u m e r e le d e t e le fo a n e d in U stă n u c u p r in d p r e fix e I e d e ta r ă
CĂLĂUZA - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T AFLAT ÎN S L U J B A T U T U R O R O AM ENILOR