Page 2 - Calauza_2002_620
P. 2

în sfârşit. Parchetul se destăinuie presei                       ^   -  urmare din pag.  1 -         ■
                                                                                 fiecare  alegere  de  preşedinte  *
                                                                     fi  g â n d it  dl   sunt „terorizat” de soacra-m ea  |
       Deşi  pare  in c re d ib il,  cu   au  fo st  d e p is ta ţi  până  anul
    ocazia  Bilanţului  Parchetului   acesta  atâţia  magistraţi  corupţi   N ă s ta s e :   ce   încă de dim ineaţă ca nu cum va  i
    Curţii  de  Apel  Alba  lulia  care   dacă  la  prinderea  magistraţilor   a tâ ta   te v a tu ră   cu   să uit să-i iau cu m aşina pentru  !
    cuprinde Parchetele de pe lângă   corupţi  au  co n trib u it  în  mod   a le g e re a   p re ş e d in te lu i?   Se   a  ajunge  la  votare  de  preşe-1
    Tribunalele judeţene Alba, Sibiu   substanţial  şi  turnătoriile  dintre   îm bracă bietul rom ân cu ce mai   dinte.  E  ziua  lor  când  se  sim t  I
    şi  Hunedoara,  s-a  organizat  la   co le g ii  riva li,  am estecul  po­  a re   bun  p rin   la d ă   sau  p rin    im portanţi, ştiu că şi de votul lor ■
     Deva  o  conferinţă  de  presă  la   liticului  în  treburile  parchetului,   dulap,  scoate  de  la  naftalină   depinde alegerea lui Tata Ţării.  ■
    care au participat prim.procurorii   automatismele unei gândiri „hai   hainele largi cu care se îm brăca   Mă  fac  că  uit,  numai  pentru  a  |
    parchetelor  din cele trei judeţe,   pe opoziţie că nu mai poate face   în   v re m u ri  m ai  b u n e ,  se
    păstoriţi de  Procurorul General   nimic!"                                   mă m ai suna de câteva ori,  că  i
    Adjunct  al  României,  dl  Traian   in general, întrebările au fost   îm bracă,  se  p ia p tăn ă ,  îşi  ia   „ei aşteaptă, gata îm brăcaţi”. Ş i!
    Gherasim.                m odeste,  ră sp u n su rile   fiin d    m uierea  de  m ână  sau  o  taie   nu sunt ei  singurii.  La circa de  I
       Cu  greu,  neobişnuiţi  să  fie   s cu rte .  Dl  loan  M oca  prim    în a in te ,  m uiere a   ve n in d   din   votare  vezi  fam ilii  tradiţionale  I
    „sub  lupa  p re se i"  cei  trei   procuror  al  Parchetului  de  pe   urmă, aşa, în alai familial; pleca   care vin la vot.  Nu ştiu cum  se  ■
    procurori de la judeţele amintite   lângă  T rib u n a lu l  Judeţean   la  circa  de  vo ta re   să  voteze   vor  adapta  aceşti  rom âni  de  ■
    şi procurorul general adjunct au   Hunedoara,  a intervenit mai  rar   preşedintele.  Rom ânul  ştie  că   trad iţie   să  aştepte  ca  P aria-1
    fo st  oarecum   „în co rd a ţi"  în   în  discuţie,  probabil  şi  pentru   preşedintele  e  tata  ţării,  aşa
    aşteptarea întrebărilor ce li se vor   faptul  că  era  gazdă,  dovedind   cum  era Regele! Şi cum  să-i iei   m entul,  care  e  o  instituţie  atât  i
    pune. Deosebit de abil, un posibil   politeţe faţă de colegii şi şefii săi.   de  b la m a tă ,  să  a le a g ă   un  !
    diplomat  în  procuratură  ni  s-a   O  ve ch e   cu n o ştiin ţă ,  om   dreptul  rom ânului  să-l  voteze   p re şe d in te   din  cu lise le   p o li-1
     părut  adjunctul  P rocurorului   deschis, ni s-a părut din nou prim   pe  ta tă l  ţă rii?   M i  se  p are  o   ticienilor?!  Zău  că  nu  ştiu!  Cu  I
     General al României cu care re­  procurorul de la Curtea de Apel   infam ie  de  care  doar  Ceata  a   cuţitul  la  os  din  pricina  dărilor  j
     prezentantul  ziarului  CĂLĂUZA   Alba  lulia.  în  numerele  viitoare   Noua ar mai fi în stare în istoria   la   g a z ,  la   e le c tric ita te ,  la  I
     a  discutat  unele  problem e  in­  vom reveni cu fapte şi date de la   Universului. Ce,  vrei să piardă   păm ânt  foncirea,  pe  anim ale,  |
    terne  ale  procurorilor:  de  ce  nu  parchete.    rom ânul  o  zi  de  m uncă  când   pe  prispă,  pe  steagul  de tabla  ■
                                               (I.P.)   m e rg e   la  a le g e ri? !  V re i  ca   de pe casă, pe coşul de fum  şi J
                                                        rom ânul să nu se mai sim tă im ­  pe  trecutul  pe  stradă,  dacă-i  I
                                                        p o rta n t  m ă c a r  la  a le g e re a    m ai  ie i  ro m â n u lu i  şi  u ltim a   I
        S P O R T ^ W             ^  S P O R T          p re ş e d in te lu i?   C ă  a le g e rile    prăjitură  de  la gură  s-ar putea  !
                                                        celelalte sunt făcute pe liste de   să  se  supere  şi  să  apeleze  la  I
       în  cadrul  unei  recente  conferinţe  de  presă,  preşedintele   partide  cu  num e  care  plătesc   Rege, gest care,  recunoaştem   |
    Organizaţiei Judeţene Hunedoara a PUR,  Petre Mărgineanu (un om   pentru  a  fi  alese,  nu  cu  nume   cu  toţii  că  nu  e  cel  m ai  fericit  ■
    care iubeşte sportul) a prezentat reprezentanţilor mass-media prezenţi,   care  ar  putea  ajuta  populaţia   Un  p re ş e d in te   m ario n e tă   in  '
    pe cel mai „tânăr” membru al  PUR,  şl anume pe campionul mondial   dintre care se  ridică...  m âinile  unui  parlam ent  ca  vai  I
    de box profesionist,  hunedoreanul Mihai Leu.          C red  că  d o m n '  N ă stase   de  el,  nu  poate  să-l  satisfacă  I
       • Nu facem o chestie de faţadă -  spunea subprefectul -  dar Mihai
                                                        ajuns  la  această  nefastă  idee   pe  rom ânul  tradiţional.  Poate  !
    va fi lângă noi. Mă bucur că este lângă noi. Oricum, am făcut un pas   tocm ai  din  pricina  că  p re şe ­
    important. Avem mulţi sportivi de valoare în PUR. Aşa c ă ... în curând      să  dea  sa tisfa cţie   rom ânului  I
                                                        dintele lliescu îl mai urechează   fără ţară,  celui care  nu  se  mai  |
    o „competiţie" sportivă cu PSD-ul.
       • Am hotărât -spunea Mihai -  să fac politica PUR-ului pentru că   din  când  în  când  atunci  când   în c h in ă   la   d ra p e l  şi  tre c e   ■
    acesta are o linie a cinstei şi a corectitudinii. De fapt, m-am gândit să   face câte o gafă sau şi-o ia prea   indiferent pe lângă m orm intele  *
    intru într-un partid, când eram preşedintele FRB. Atunci, m-am gândit   tare  în  cap.  P ăcat  de  dom n   lui  Ş te fa n   cel  M are  şi  al  lui  |
    că trebuie  să fac politică, să am un sprijin politic. Eu eram singur, iar   Năstase că se lasă îm brobodit   Avram  lancu, cel care azi e aici,  |
    ei erau mai mulţi şi m-au dat la o parte. Intrând în PUR, nu mă gândesc   de  sfătuitorul  care  îl  bagă,  îl   m â in e   b a te   în  g e a m u l  unui
    la  funcţii.  Voi  învăţa  politică  în  timp.  Acum,  mă  pregătesc  pentru   îm boldeşte la oala cu  untură a   bordel din M ilano...   I
    Campionatul naţional de automobilism care se va desfăşura la Braşov,   rom ânului.
    în  luna  martie  voi  fi  prezent  şi  la  un  raliu  zonal  în  Anglia,  copilot   Nu vorbesc doar din auzite   Ce  p ă ca t  că  unii  îi  d e s-1
    avându-l pe Ciprian Solomon.                                                 ţărează pe rom âni!     ■
                                  A consemnat loan VLAD  despre aceste lucruri, ştiu că la
                                                                                 ______                 J
                   De ziua îndrăgostiţilor,  ritmuri ecuadoriene cu „De Los Andes"
   i
        -  urmare din pag.  1 -   Departe de tumultul străzii şi de   Căminul este aproape un cult.   pornesc  devreme  în  căutarea
        Am avut minunatul prilej de   indiscreţia admiratorilor, încercăm   Bărbaţi!  sunt  cei  care  muncesc   unui  loc  de  muncă  mai  bănos
     a cunoaşte grupul „De  Los An­  să pătrundem, pas cu pas dincolo   pentru  a-şi  în tre ţin e   fa m iliile .   pentru  a-şi ajuta familiile. Călă­
     des".  Ascultându-le  muzica  şi   de  aparenţe.  Astfel  obţinem   în   Femeile  au  grija  gospodăriei  şi  a   to re sc  m ult,  îm bo g ă ţin d u -şi
     admirând podoabele artizanale   exclusivitate  pentru  „C ă lă u za ",   copiilor. Fiind casnice, libertatea lor   experienţa de viaţă. Unii reuşesc
   i  executate -  cum aveam să aflăm   acest reportaj.  este limitată.          în viaţă, alţii nu. Importantă este
     -   chiar  de  m embrii  grupului,   „M uzica  noastră  păstrează   Copiii  Ecuadorului  cunosc   lupta” spune Kleber Salazor
     suntem sensibilizaţi de mesajul   tradiţia moştenită prin părinţi,   doar două ano-timpurl: lama   Ascultând aceste mărturisiri,
     cultural pe care ei îl transmit.  de  la  strămoşi.  Rădăcinile   şi  Vara.  (Nu  am  aflat  cum   simţi zborul condorului şi înţelegi
                             no a stre
                                           incaşe.
                                     sunt
        Puţini  ştiu  însă,  că,  atât   vie  această  tradiţie;  ele  au w  este iarna la Ecuador, dar ni   de ce „Condor Pasa" este de fapt
     piesele muzicale cât şi obiectele   Obiectele artizanale (coliere,   s-a  vo rb it  m ult  despre   Impulsul (motivaţia) grupului DE
     artizanale âxpuse spre vânzare,   brăţări,  podoabe)  păstrează   petrecerile  tradiţionale  ale   LOS ANDES.
     păstrează  pe  lângă  căldura                       verii.  O  vară  fierbinte  în  care   M esaj  tran sm is  tin e rilo r
     Ecuadorului şi rezonanţa mistică   s e m n ific a ţie "  -   spune  K leber   temperaturile Ecuadorului nu scad   români:  „Le dorim  să  fie  fericiţi.
     a trecutului Incaş.     Salazor.                  sub 35°C).~               Să lupte întotdeauna doar pentru
        Despre păstrarea tradiţiei şi   „Adeseori,  în  timpul  specta­  «Adulţi  şi  copii  deopotrivă,   lucrurile  bune  şi  să nu înceteze
     despre Cultura „Indigenas" aflăm   colelor purtăm „robas indigenas" -    sărbătoresc „LA FIESTA DEL SOL   să  muncească.  Suntem  foarte
     chiar de la membrii grupului „DE   (portul  tradiţional).  „Poncho"  şi   -   M AIS"  (cea  m ai  Im portantă   impresionaţi  de  căldura  oame­
     LOS ANDES".             „somrero"  sunt  multe  diferite  de   sărbătoare tradiţională care începe   nilor care ne primesc cu braţele
        S pontani  şi  am a b ili  -    cele mexicane” adaugă Luis Fabian   în  24  iunie  şi  durează  10  zile)  -    deschise.  Suntem fericiţi când îi
     deopotrivă,  curioşi  ia rândul  lor   Muenala.   sărbătoarea Culesului.    vedem   in te re sa ţi  de  m uzica
     să afle despre tradiţiile po-porului   Deşi limba oficială în Ecuador   Urmează  apoi  „L A   FIESTA   noastră, de tradiţia noastră"
     rom ân,  ei  ne  îm p ă r-tă şe sc   este  spaniola  curent  se  vorbeşte   DEL  AQUA”  -  sărbătoarea  apei.   -  va urma -
     m ândria  de  a  fi   urm aşi  ai   Quechua -  limba tradiţională care   când totul se stropeşte cu apă. ca   Interviu  realizat  In  exclu­
   i  incaşilor.  „Prin  ceea  ce  facem,   păstrează elemente incaşe.  într-un ritual de purificare.(Luis Fa­  sivitate pentru „Călăuza"
     suntem purtătorii unui mesaj cul­  Aflăm că ecuadorienii ţin mult   bian Muenala)
     tural” susţin ei.       la familie.                  „Adeseori tinerii (Ecuadorului)   DIANA ZLACZKI
   1   2   3   4   5   6   7