Page 10 - Calauza_2002_625

Saptămânallrideperideritaflat în~sIuibatiituî^roamen|l6r
& S & Î

BCR VISA Electron^ EEE&33 ' F u m u r e l
Marele actor care este Florin Piersic, afirma că prietenia „înseamnă
condiţii de emitere ţi de funcţionare nimic" şi chiar dacă înseamnă ceva, se rezumă la câteva nume. Poate
are dreptate marele actor, fermecătorul om, care se adresează
• suma minimă de deschidere a contului de cârd: 100.000 lei privitorilor, cum nu o mai face altcineva. Prieteniile dispar în timp, se
rup cum se rupe o aţă, pe care o întinzi prea tare, sau, care se coace
• sold minim de menţinut în contul de cârd: 100.000 lei
sub privirea noastră prea insistentă. Rămân să cred că în copilărie,
• comision emitere cârd: franco se pot lega cele mai multe prietenii, fiindcă respiraţia acelui timp, este
•comision pentru plăţi de bunuri sau servicii: atât de vie şi de cuminte, încât orice banală secundă, devine un vers,
în alcătuirea poemului de mai târziu, lată-mă, într-un zbor invers, dus
în ţară - franco
la culcare de mama mea, fermecat de acea poveste cu, „Harap Alb",
în străinătate - franco (se calculează doar taxa lată-mă, în vremea când mă scăldam, la gura văii Bozului, ce se varsă
de conversie valutară) în apa Mureşului, lată-mă, cu amintirile acelei vremi, când împărţeam
• comision pentru eliberarea de numerar: teâma că vecinii de dincolo de Mureş, leşnicanii, ne-ar putea tfnşî.
fiind mult mai buni înotători ca noi. lată-mă cu prietenul meu, Traian,
în ţară: • de la ATM-urile BCR - franco
venit la mine, în ziua celor 40 de mucenici, să mă întrebe dacă îmi
^ • de la ATM-urile altor bănci - 0,5% + 5.000 lei aduc aminte, că în această zi, se face fumurel şi moşi, babe şi
? în străinătate -1,75% min. 5$ delicioasele cătărigi (răcituri)? îi spun bunului şi neuitatului amic, că
ţin Toarte bine minte de vremea când mama aprindea acel fumurel şi
• suma maximă de retragere de numerar/zi
din acel foc punea într-o oală de pământ, nişte surcele aprinse şi
în ţară-9.000.000 lei înconjura ocolul şi grădina şi casa pentru a fi ferită de şerpi şi de alte
în străinătate - 500 S sau echivalent alte valute rele. Traian, îmi întinde mâna şi mă felicită că n-am uitat acel timp şi
• număr maxim de retrageri de numerar/în ţară - 6 nu ezită să-mi spună ce a făcut nevasta lui în această zi, a celor 40 de
mucenici. „Domnica mea, s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a aprins în
• comision conversie valutară - 2 %
fundul curţii fumurelul, după care, cu o oală în care pâlpâia un alt
Pentru inform aţii suplim entare p u te ţi apela fumurel, a înconjurat casa şi curtea şi în final şi-a făcut sfânta cruce
ia orice unităţi aie b ă n cii sau să accesaţi de „Doamne ajută”. Când am ieşit şi eu, în aerul dimineţii, curtea era
inundată de un fum greu, ce te cernea cu funingini purtate în vântul
site-ui băncii ia adresa www.bcr.ro
de dimineaţă. Ce o fi, mi-am zis? Disperarea mea, s-a limpezit destul
BANCA COMERCIALA ROMÂNĂ de repede. Vecina, a aprins câţiva puşori de coceni, din care, nici
soarele dimineţii n-a mai putut să-i dea clipei strălucire, lată de ce
\ BANCA DE CARE A V EŢI NEVOIEÎ J mi-e sufletul trist!” Miron ŢIC
Tristeţea femeii singure, pensionară, din Ardeal
„Sărăcie, sărăcie, mai du-te tu nouă, îi spune „Ghici cine vine la Şi-acum ajunge, că terminăm toate Faceţi tot felul de emisiuni cu câştig
de la mine/ Am căutat să te alung/ voi”/Jură că ne împart câte 10 mii fondurile cu voi bătrânii de la sate. la ţărani/ Bătrânilor nu le daţi nimic/
Dar de la mine nu te duci/ De copil de lei cu amândouă mânurile.dacă Dar acum şi noi din Ardeal ne-am îi tot minţiţi cu indexări la pensii/ Cu
micuţ te ami Te-am purtat ca un ghicim cine vine la noi. Dar cum noi gândit la guvernanţi pentru binele viaţă mai bună/ Ne-am săturat de
măgar/ Du-te tu la guvernanţi/ Căci telefon nu avem, ne-am gândit, ce ni l-au făcut să le facem o urare minciună/ Revoluţia nu ne-a adus
acolo trăieşti tu bine/ Căci câştigul ne-am judecat să facem un cimpoi de sărbători: nimic/ Doar noi tot mai rău trăim/
nostru de-o viaţă/ E doar la ei, şi prin acela să răspundem noi. Şi De câţiva ani de zile/ Mă tot Numai doar că ţara voi aţi jefuit/ Aţi
pe-a lor masă/ Faci cum faci şi te acuma întrebare: le răspunde mint ei pe mine/ Că pensiile s-o m âncat-o, aţi dezbinat-o/ Aţi
strecori/ Şi vii tu drace, tot la noi/ Silvia, Ghici cine a venit la tine? mări/ Că mai bine-n ţară va fi/ Din împărţit-o la străini/ Şi noi tot mai
Nu vezi tu că trăiesc bine/ Se Răspuns: La mine au venit prietenii răsărit la apus/ din Miazăzi la rău trăim / Vă dea Domnul la
trateaZă-n ţări străine/ Noi nu noştri maghiari. Dar de unde îi miazănoapte/ Nu mai putem să sărbători/ Să trăiţi şi voi c3*r»oi'
avem bani nici de aspirine/ Nu cunoşti? Fiindcă vreau să ne ia răbdăm/ Că prea mult amar avem/ Boală-n oase să aveţi/ Şi să nu~o
avem lemne de foc/ Sobele ni Ardealul. Bine, eşti sigură? Da, că Nu mai avem ce mânca/ Nu avem puteţi trata/ Cum avem şi noi
s-au stricat/ De atâţia ani şi ani/ aşa spun toţi din Ardeal. Să vedem încălţăm inte, curent cu ce să acuma/ în loc de pom să aveţi
Alta pe ce să cumpărăm/ Dacă noi cine eşti tu? Eu sunt Mariţa din plătinV Lemne cu ce să plătim/ Nu cloambe de spini şi scăieţi./
bani nu avem./ Aşa ne-a stricat şi Ardeal, la spune acum cine a venit mai putem suferi. Voi guvernanţi Fripturile când le veţi mânca/ Să
casa/Noi cu ce s-o reparăm?/Dacă la Dvs? Răspuns: La mine a venit urâţi/ Care ţara aţi mâncat/ în alte iasă din voi ca mâna/ Mult să nu o
noi bani nu avem/ Guvernanţii de ia emisiunea aceea a dracilor ţări v-aţi distrat/ Aţi vândut fabricile duceţi voi/ Ca să ne mai zbrobiţi pe
s-au gândit la noi cei mai amărâţi/ 66 zis Dracula. După ce i-ai noastre/ Uzine, blocuri voi aţi noi/Curent să nu aveţi în casă/ Nici
La noi, cei de la ţară?/ Noi suntem, cunoscut? Eu i-am cunoscut după dărâmat/ Banii voi toţi i-aţi mâncat/ gaz, căci şi noi stăm în frig în casă/
noi din Ardeal/ Amărâţi, mâncaţi coarne şi aripioare. Bine, eşti Şi nimic n-aţi construit. Staţi la Şi nu avem nimic pe masă."
de-amar/ Şi ei ne-au făcut şi nouă/ sigură? Da, că ei sunt din masă şi dormiţi/ Cu taragoate vă
O emisiune nouă/ O emisiune parlament, căci ei au bani mulţi. trezesc/ Când îi vremea de plecare/ Un grup de pensionare din
Ardeal
„A aflat şi domnul preşedinte Iliescu că în ţară se fură şi e corupţie”
- urmare din nr. 624 - unde le-a fost locul de muncă. Au şi dacă au, să stea acasă să-şi
Tineretul e zbuciumat şi fără perspective: fug toţi pe unde apucă - primească pensia, să nu mai râvnească la bani mulţi nemunciţi. Să
nu de îmbuibaţi ci de nevoi, din lipsa locului unde să-şi fructifice cele trăiască ca noi cei mulţi din pensiile pe care le-au votat să vadă cum
învăţate. De ce nu sunt folosiţi tinerii noştri deştepţi şi bine pregătiţi în se poate trăi din nimic - să vadă ceea ce acum nu văd stând la căldură
treburile gospodăreşti ale ţării şi sunt forţaţi să-şi vândă capacitatea şi şi cu burta plină.
inteligenţa? Să fie trimise în sfatul ţării minţi tinere şi viguroase, Mai vrem să ştim de ce sunt lăsate spre batjocură însemnele ţării.
novatoare şi combative. Principiul de selecţie să fie făcut pe capacităţi De ce nu sunt pedepsiţi cei care din bună ştiinţă, din răutate şi rea
intelectuale şi morale, nu banul să primeze pentru o gaşcă de profitori voinţă fac tot ce pot ca să le batjocorească, să le profaneze. Au mintea
iresponsabili. Mai zilele trecute „PRIMAŞUL" vorbea poporului despre cuprinsă de ură pentru tot ce-i românesc, de ceea ce ne reprezintă pe
starea naţiunii, moment crucial pentru viitor - trecutul l-am trăit, l-a noi şi pe care le iubim cu sfinţenie - e tot ce autentifică existenţa
mâncat lupul - prezentul îl ştim şi simţim, fiecare pe pielea lui. Se noastră de la începuturi pe aceste teritorii. De ce sunt lăsaţi şi priviţi
dădeau indici şi cifre, se vorbea cu „mândrie" despre economate pentru cu nepăsare şi indulgenţă mai ales că pornesc din capete tâmpe care
pensionari cu venituri sub pragul sărăciei - se vorbea despre ajutoare îşi au locul în ospicii nu în sfatul ţării.
sociale pentru cei ce nu au nimic. Noi, cu urechile ciulite şi privirea Socotim că şi aici şi-a băgat coada politicul, maşina de vot, teama
aţintită în televizor îl priveam şi ascultam cum vorbeşte, vorbe frumoase, că nu îndeplinesc cvorumul şi pierd osul suculent.
optimiste. în sala unde „primaşul” îşi făcea expozeul ca în târg, aleşii încă o întrebare domnule dragă: dacă ştiţi cumva, cum fac cei
noştri discutau în grupuleţe, citeau ziarul şi câţiva dormeau ca la mama ajunşi de le puiază banii, au şi dispun de şute de milioane şi miliarde
acasă. Aşa fac şi legile ţării cu indiferenţă şi nepăsare, se votează în - se scaldă în bănet iar nouă ne aruncă acolo nişte nimicuri de-i vai
buimăceală, din inerţie, şi de aceea sunt cum sunt şi treburile merg de capul nostru. -Dacă ştiţi spuneţi-ne şi nouă secretul şi vă*/om
cum merg. De aceea vrem acolo în Forul Ţării oameni tineri, să judece mulţumi, vă vom vota iarăşi cu mândrie patriotică pentru aleşii noştri,
limpede şi cu capete luminatei Au pensie de la stat după ani munciţi mergem înainte cu Partiduf Călăuzitor spre înalte culmiY"Sfe/a BOTA

C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T IN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R