Page 10 - Calauza_2002_628
P. 10

V tiaisirieeB *i«*ieu6i6i.
          Dialog cu                                                             V ed en ii neuitate
                Dl  Teodor Melescanu
                                           /                                    A început să aibă vedenii. îi veneau în ochi
             -  urmare din nr. 626 -  creat  un  sistem  coerent,  care  de   năluci şi fantome, de care, se speria şi tresărea, de parcă, era cuprins
             -   Cum  se  făcea  politica   data asta, pornind de la principiile   de friguri. Cineva i-a şoptit că toate vedeniile, îi vor deveni mai târziu,
          externă  românească  înainte  de   dem ocratice  să  dea  coerenţă,   amintiri de neuitat, dacă se învredniceşte, ca absolut toate, să le aşeze
          1990?.                   stabilitate  şi  unitate  în  ceea  ce
            -   înainte  de  ’90  p o litica    priveşte  politica externă.  De  prea   pe hârtie.  Şi atunci, omul s-a aşezat pe muncă.  Mai întâi, a urcat pe
          externă  era  apanajul  exclusiv  al   multe ori sunt iniţiative care se bat   un crater creat de un vulcan, cu multe zeci de ani în urmă. La început
          Partidului  Comunist  Român  şi  a   cap  în  cap,  sunt  luări  de  poziţie   s-a bucurat,  dând peste un smarald verde,  care  i-ar fi deschis  pofta
          structurilor sale de conducere prin   care sunt contradictorii şi  asta ne   de  scris,  ca  dintr-o  simplă  întâmplare.  Cineva  l-a  avertizat  că  nu  e
          secţia de politică externă şi secţia   afectează  pe  noi  din  punct  de   uşor să te înhami la această treabă, că s-ar putea să nu te mai opreşti.
          internaţională,  cele  două  orga­  vedere ai credibilităţii noastre şi al   Şi  aşa  s-a  şi întâmplat,  nu  s-a  mai  lăsat  până ce  nu  a ajuns  la  un
          nism e  de  bază.  M inisterul  de   continuităţii.  Aş  spune  chiar  mai   morman  de  manuscrise,  pe  care,  zice-se  le-ar  fi  încărcat  într-un
          Externe  era  conceput  ca  o   mult,  una din marile probleme pe   automobil ARO, care a luat drumul către o redacţie. Pe drum a rămas
          structură  de  punere  7n  pagină  a   care  le  avem  de  rezolvat  este   în  pană  de  combustibil,  iar  autorul  a împins  maşina  până  în  curţşa,
          obiectivelor  şi  a  iniţiativelor  de   aceea  de  a  stabili  clar  care  sunt   unui  gospodar,  pentru  a  fi  în  siguranţă  că  manuscrisele  nu-i  vor  fi'
          p o litică   externă  a  regim ului   obiectivele  noastre  naţionale,   furate.  Gospodarul,  l-a poftit în casă şi văzându-l  amărât şi dându-şi
          comunist. Pe de altă parte am avut   obiective  de  care  trebuie  să  ţină   seama că e  şi  flămând,  l-a  poftit la  masă  şi  l-a ospătat  regeşte.  Pe
          se pare nişte avantaje, avantaje de   seama şi trebuie urmărite de toate   când servea felul doi, autorul, s-a gândit să-i spună gospodarului cine
          p o litică   internă.  A vantaje  că   forţele  politice,  din  majoritate sau   este el,  adică semnatarul a  mii şi  mii  de  pagini,  toate,  aflându-se în
          politica internă a Jost folosită foarte   din opoziţie, indiferent de rotaţia la   maşina ce n-a mai ajuns la acea  redacţie.  .Uite,  eu  zic să ne oprim
          abil de către Ceauşescu şi de către   guvernare.  Şi,  al  doilea  neajuns   aici  cu felul  doi şi  după ce îţi  voi citi vedeniile  mele,  gustăm cu  altă
          regim ul  com unist  pentru  a-şi   foarte mare este acela că România   poftă”.  Gazda,  n-a  apucat  să  facă  nici  măcar  un  gest,  simţind  doar
          asigura nişte atuuri în negocierile   are o  politică foarte clară  la Vest,   cum  i  se  încălzeşte  pielea  pe  frunte  şi  pe  mâini.  „Mai  bine  servim
          şi discuţiile cu alte ţări din lagărul   este politica de integrare, care este   gulaşul cu varză şi pe urmă vedem de vedeniile matale”. Atât i-a trebuit
          comunist, pe vremea acea, şi mai   larg sprijinită nu numai la nivel poli­  autorului, parcă-l lovise damblaua. Arăta ca unul ce iese dintr-o fântână
          ales pentru a o folosi ca un argu­  tic,  ci  chiar  la  nivelul  societăţii   înnămolită. „Hei, omule, crezi că vedeniile mele, sunt ca bucatele tale,
          ment  în.  relaţiile  cu  ţările  occi­  româneşti,  dar  nu  avem  încă  o   fără „sare şi piper"? Şi aşa dintr-o dată, de undeva se simţi miros de
          dentale care erau preocupate  de   politică  tot  atât  de  tare  la  Est,  o
          m odul  în  care  se  întâm plau   politică  principială  şi  de  durată,   alte bucate, de care, poate ducea poftă şi semnatarul de vedenii.
          lucrurile în România. Deci probabil   care să trateze foarte clar care sunt                  Miron ŢIC
          că a fost o şansă mai mare decât   obiectivele  noastre  şi  care  sunt
          in alte domenii pentru a avea mici   mişcările  noastre  în  relaţiile  cu   E bine să vă notaţi adresele
          iniţiative, care toate erau însă strict   Rusia,  cu  Ucraina  şi  cu  Moldova,
          controlate,  şi  repet,  cei  de  la   care sunt ţările cele mai importante   Consulatelor  Generale ale României
          externe nu aveau un cuvânt serios   pentru  noi.  E  unul  din  cele  mai   GRECIA    TURCIA
          de  spus  în  materie  de  politică   im portante  lucruri  pe  care  ne   Salonic  Istanbul
          externă, aveau o libertate limitată   propunem să-l rezolvăm odată cu   Consulatul General al României   Consulatul General al României
          şi o autonomie strict controlată în   ajungerea  la  guvernare,  dar  nu   Adresa:  Bd.  Nikis,  nr.  13  Code   Adresa:  55,  Şira  Selviler  Cad  nr.
          punerea  în  pagină  a  ceea  ce   vom   a ştepta  până  atunci  şi   54623  55, Taksim,  Istanbul,  Beyoglu
          reprezenta  politica  externă  a   propuneri  pe  tem a  asta  vor  fi   Telefon:  00-30-31-244;  00-30-31-   T ele fo n :  0 0 9 0-2 1 2 .29 2 .4 1 .2 5;
          României. Lucrul cel mai important   adresate  inclusiv  la  ora  actuală,   244.793  0090-212.292.41.26
          care s-a petrecut după  1990 este   când  există  o  altă  majoritate  la   Fax: 00-30-31-225.428   Fax: 0090-212-293.82.61
          un  lucru  bun  şi  prost  în  acelaşi   guvernare.  Avem  nevoie  de  o   E-mail: romcons@otenet.gr   E-mail:  konsrom@escortnet.com
          timp,  în  sensul  că  s-a  descen­  asem enea  p o litică   pentru  că   Consul general:  Dl Silviu  lonescu  C o n su l  g e n era l:  Dl  E dm ond
          tralizat acest proces decizional în   Interesul  naţional  al  României  ne   Neagoe
          materie  de  politică  externă,  asta   cere acest  lucru,  dar şi pentru  că   BELGIA
          permite  şi  m inisterului  şi  altor   această  politică  ne  este  absolut   Strasbourg
          factori,  de  putere,  mă  refer  la   necesară  pentru  a  ne  realiza
                                                                           Consulatul General al României
          Parlament,  să aibă o implicare în   obiectivul  integrării  europene  şi   Adresa:  19,  Rue du Conseil des Quinze, 67000 Strasbourg
          politica externă,  inclusiv instituţia   euro-atlantice.         Telefon: 0033(0)3.88.61.98.96
          prezidenţială dar în acelaşi timp e   -  va urma-                  Fax: 0033(0)3.88.61.44.25
          un  lucru  prost  pentru  că  nu  s-a  Daniel MARIŞ
                                                                             E-mail: consulat@ noos.fr
                                                                         Consul general:  Dl Pompilius Celan
         rCorespQndenţă specială de 19 Barcelona  SÂMGÎ SI  SOARE LA BARCELONA  "
                                                                   *                                           j
         I                -  urmare din nr. 627 -
         |   Marţi. Zi de alergătură prin oraş pentru documentare. Am străbătut   vânzări bune pe timpul „ocupaţiei" engleze. Seara, după meci, nu sunt  I
         I  Barcelona spre seară la bordul unei m aşini de poliţie.  Prietenii poliţişti   incidente deosebite, rezultatul 0-0 neoferind ocazia pentru sărbătorirea  i
         au încercat să-mi arate toate faţetele oraşului: partea turistică, portul,   înfrângerii sau victoriei...   I
         I obiective turistice cu regim de exclusivitate (cum ar fi birourile şi sălile   Tot în  data de  13 martie sunt în  priză şi  organizatorii  Consiliului  |
         I de recepţie ale primarului Barcelonei),  partea istorică, din vremea lui   Europei de  la  Barcelona  (sesiunea  de  primăvară).  Poliţia  ia  primele  i
         . Columb,  dar şi zona cu  prostituate,  travestiţi,  imigranţi,  negri, „china   m ăsu ri‘m asive  de  restricţionare  a  traficului,  acces,  pază  a  unor
         I town" sau alte zone rău famate.  Se bucurau că oraşul este liniştit, pe   obiective, se deschide centrul de presă, apar primii ziarişti. Din cauza  I
         | străzi  este  ordine,  deşi  grupuri  de  „H o o llg a n s ” ,  îmbrăcaţi  în  roşu   lipsei unor hârtii nu reuşesc să-mi obţin acreditarea la summit (şi aşa  I
         I cuceresc încet, încet oraşul, cu halbele de bere în mâini. A doua, zi,   venisem ca turist, nu?). încet, încet, oraşul începe să fie invadat şi de  i
         miercuri  13  martie,  este  meciul  de  fotbal  Barcelona  -   Liverpool,  iar   ziarişti.  După  meciul de  miercuri  pleacă ziariştii  sportivi dar apar cei  *
         I galeria engleză îmbrăcată în tricourile echipei favorite este pregătită   de politică,  mult mai numeroşi şi mai incisivi.   |
         I  de ostilităţi.  La ora prânzului,  tot centrul oraşului aparţine englezilor,   Joi. Metroul nu mai circulă în Zona Universitară, unde sunt sălile  I
         I vestiţi pentru violenţa lor (mai trebuie să vă spun altceva decât faptul   de conferinţă şi hotelurile ce adăpostesc miniştrii europeni. Facultăţile
         ' că sunt numiţi huligani?).                        îşi închid porţile, studenţii capătă o scurtă  vacanţă de „summit” .  Tot  I
         |   M iercuri. Alerg din nou prin oraş, caut sediul celor de la Guardia   oraşul este plin de îndemnuri la acţiuni civice, în spirit european, alături  I
         | Civila  pentru  docum entare.  Patrulele  de  poliţie  încep  să  devină   de afişele instigând la manifestaţii contra „Europa del Capital". în centru,  i
         numeroase, apar dubele forţelor speciale care iau poziţii. Pe la ora 16   pe  lângă  clădirile  guvernamentale,  au  loc  manifestaţii  puternice  ştle/i.
         I văd  primele  incidente între  microbişti  pe  Rambla;  poliţia intervine în   sindicatelor europene şi ale m işcărilor contra globalizare.  Pancarde, f
         I forţă,  arestări,  sânge... Tot bulevardul vuieşte,  englezii beţi îşi cântă   afişe, steaguri verzi şi roşii au umplut oraşul, steagul Catalunyei (există  I
         I imnurile în cor.  Mă aşteptam ca microbiştii englezi (cei spanioli nu se   un  p u ternic  partid  republican  în  regatul  sp a n io l  care  doreşte
         ‘ prea arată la faţă...) să fie foarte tineri, cum am văzut în Bucureşti pe   independenţa  Catalunyei)  şi  bannere  contra  forţelor  de  poliţie  sunt  I
         | lângă Dinamo.  Dar nu, englezii au în medie 30 de ani (nu orice tânăr   peste tot. Pe catedrala lui Gaudi, Sagrada Familia, tronează un imens  |
         i englez are bani să-şi urmeze favoriţii la Barcelona), în ganeral solizi,   steag galben-roşU, în culorile Catalunyei.   ■
         j^surrt şi femei printre ei, mulţi cu chef de harţă. Berarii spanioli au făcut  -  va urma -    Ovldlu SIMINA  '
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15