Page 10 - Calauza_2002_631

( Săptămânal independent aflat fn slujba tuturor oamenilor

SARĂ BUNĂ! Dialog cu Dl Teodor Meleşcanu,
profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice,
Deşi, nu mă mai auzi, deşi, e târziu, îţi scriu aceste rânduri. Poate
mă auzi, poate, nu e târziu şi ce n-am făcut până acum, aceste cuvinte Universitatea Bucureşti
mă fac să cred că mi-am descărcat sufletul. Uneori, lăsăm timpul să
treacă privind asfinţitul cu acelaşi sentiment, „vine o nouă zi". Da, aşa - urmare din nr. 628 -
este numai că, uneori, se întâmplă lucruri, pe care, nu le aşteptăm. - Domnule Meleşcanu, cum se vede (ara de la Bucureşti, cu ochii
Cel cu care aş fi vrut să stau de vorbă, nu mă mai aude. Mi se pare unui politician ardelean, şi care este starea de spirit a ţării in acest
straniu şi încep să mă întreb de ce a adormit aşa de repede? Drăgan moment?
Muntean a fost un simbol al cântecului popular. Un Fiu al Pădurenilor
- Există o problemă mare a politicii româneşti, adică este vorba
ce şi-a înălţat glasul falnic şi duios încât nu o să dispară vreodată. A despre încrederea în clasa politică, în capacitatea clasei politice de a
fost şi va rămâne un glas unic, prelungind şipotul neuitării. L-am văzut duce acţiuni care să fie realmente în interesul oamenilor. Acest lucru
prima oară, cu mulţi ani în urmă. Pe atunci, era la început.de drum, este valabil pentru toată România, este una din marile probleme pe
pe care, l-a parcurs prin ţinutul natal, printre ierburi şi atâtea locuri ce
care le avem - credibilitatea clasei politice şi a actului de guverrtST«C
i-au vorbit în şoaptă, într-o curgere lină a bucuriei şi a durerii. A
Lucrurile devin mult mai grave şi mai directe atunci când este vorba
obiceiurilor locului, pe care, le-a simţit şi le-a înmănunchiat în buchete
de cântece. L-am privit cântând şi am simţit cum mă stăpâneşte cu de o zonă cum este Transilvania, o zonă mai dinamică din punct de
dărnicia sa sufletească. Cu duioşenia şi limpezimea glasului. Cu acel vedere econom ic. Nu vorbesc de anum ite subzone pe care le
fior care te face să crezi că nu eşti singur. Cântecul popular s-a aflat cunoaştem, inclusiv Hunedoara. Vorbesc pe ansamblu, într-adevăr
în doliu. Ţinutul Pădurenilor, şi Leşnicului şi al tuturor vetrelor Transilvania este una dintre zonele care contribuie cel mai serios la
Hunedoarei şi nu numai, au trăit clipe de adâncă tristeţe şi neaşteptată prosperitatea României şi în acelaşi timp este una dintre zonele care
pierdere. „Mulţumescu-ţi dumitale” îţi zic acum. Mergând pe firul b e n e ficia ză m ai puţin de p ro g ra m e le şi a lo c a ţiile bugetare
cântecelor tale, îmi dau seama că prin cântec, vei rămâne în lumea guvernamentale. Deci, dacă problema neîncrederii este generală aş
noastră cea de toate zilele. „Măi, bade, măi bade” . Şi, nu pot să nu spune că pentru Transilvania neîncrederea în „miticii" cum se spune,
mă apropii de acel cântec atât de expresiv şi atât de real. „De eşti de la Bucureşti este chiar mai mare. Din punctul meu de vedere două
tare supărat, măi bade, măi bade, Lasă plugul şi grapa, Şi haide în soluţii trebuie avute în atenţie rapid. Prima este nevoia unei înnoiri a
sat, sara” . Doamne, cât adevăr şi cât suflet de lumină a locului, unde clasei politice, care este o problemă generală a României, şi eu sunt
te-ai născut, respiră peste timp. Ai avut atâtea bucurii şi atâtea aplauze. convins că în procesul de înnoire a acestei clase politice este nevoie
Admiratori cât cuprinde ţara. Ai reuşit să te defineşti prin cântec şi de un efort mult mai mare pentru ca Tansilvania să fie mai bine
prin omenie. Ce n-ai reuşit? N-ai reuşit să îmbătrâneşti. Şi nici n-ai
reprezentată. Avem şi calităţi ca oameni, prin tradiţia noastră, prin
„rămas al nimănui” , cum zice cântecul tău „Fetele s-au măritat, măi,/ educaţia şi mentalitatea pe care o avem, de oameni echilibraţi, serioşi,
Feciorii s-au însurat, măi,/ Ai rămas al nimănui,/ La marginea satului,
avem posibilitatea să facem mai mult faţă de alţii care provin din alte
măi, măi, bade Ioane”. Nu te vom uita Drăgan Muntean! Sara Bună!
Miron ŢIC zone, dar şi pentru faptul că Transilvania are interese specifice care
trebuie să fie reprezentate la nivelul Guvernului Central.. Vă spun, avem
regim special pentru zonele defavorizate. Dar viziunea pe care eu o
r a
PASTELE promovez şi pentru care mă voi zbate este aceea că cel mai bun lucru
pe care îl putem face în economie este să încurajăm acele zone care
Toţi copiii azi li sunt dragi numai sunt mai dinamice şi care au potenţial din punct de vedere economic,
se-mbracă copiii să devină adevărate locomotive ale economiei româneşti. Să vă dau
Cu ce au ei mai Cei cu sufletul milos. un exemplu. Ştiţi că este foarte important pentru oamenii din zonele
frumos foarte sărace din Moldova să poţi să dai un ajutor social de câteva
Şi părinţilor le cântă Iar copiii buni la suflet sute de mii de lei pe lună pentru ca să poată trăi pur şi simplu, să nu
Ei cu dărnicie dau se prăpădească. Mai important este să dai posibilitatea unor zone
învierea lui Hristos.
Cozonaci şi ouă roşii active din economia românească, cum este Transilvania, se se creeze
La copiif care n-au.
Şi la masă ciocnesc locuri de muncă, în care foarte mulţi sunt oameni ce vin din alte zone
astăzi ale ţării. Ideea este că nu trebuie să mergem doar pe ajutorarea zonelor
(P oezia nu apare în
Toţi copiii cei cuminţi volumele de poezii ale lui Georae celor mai sărace, ci să creem condiţii pentru zonele dinamice', şC
Ouă roşii şi pestriţe Coşbuc dar este sem nată de Transilvania este una dintre acestea, să aibă posibilitatea să devină
Cu iubiţii lor părinţi acest autor în Cartea de citire din adevărate locomotive ala economiei româneşti. Acesta este obiectivul
anii 1942-1943 - pentru cls. III- pe care ni l-am fixat şi care, sunt convins că va avea sprijin din partea
Toţi copiii azi sunt darnici IV.) multor colegi care vor fi în viitorul Parlament. - va urma -
Că ei ştiu că lui Hristos N.R. Poezia ne-a fost pusă la Daniel MARIŞ
dispoziţie de dl Colcer Simion y
V. - ■ — - -------
SCRISOAREA LUI PONŢIU PILAT CĂTRE TIBERIUS, ÎMPĂRATUL ROMEI
Eu i-am oferit protecţia mea
- urmare din nr. 630 - depriva pe Evrei de puţina putere civilă pe care le-a lăsat-o lor Roma.
Când el a venit către mine, s-a oprit şi ca printr-un miracol mi s-a Cererea mea este - eu nu spun ordinul meu - ca tu să fii mai circum­
părut că el îmi spune, „Sunt aici”, totuşi el nu a spus nici un cuvânt. spect şi moderat în cuvântările tale în viitor şi mai curtenitor cu ei, ca
Pentru câtva timp eu am contemplat cu admiraţie şi cu teamă acest tip nu cumva să trezeşti mândria duşmanilor tăi şi astfel ei să ridice
de om extraordinar. Era un tip de om necunoscut în numeroasele împotriva ta gloata de jos fără minte şi să mă forţeze pe mine să
noastre picturi care au dat forme şi figuri la toţi zeii şi eroii. Nu a fost întrebuinţez dispoziţiile legii.”
nimic în acest om care să fie respingător, eu însă m-am simţit smerit şi Nazarineanul a răspuns, in mod calm: „Prinţ al pământului cuvintele
tremurând pe când mă apropiam de el. tale nu pornesc de la adevărata înţelepciune. Dacă spui torentului să
în sfârşit i-am zis, „lisuse” - şi limba mea a ezitat - „lisuse din stea în mijlocul defileului muntelui, acela va desrădăcina copacii din
Nazaret, în ultimii trei ani eu ţi-am permis destulă libertate de vorbire vale. Torentul îţi va răspunde ţie că el se supune legilor naturii şi numai
şi eu nu regret aceasta. Toate vorbele tale sunt ale unui înţelept, nu Creatorul, Dumnezeu ştie încotro curg apele torentului. Adevărat îţi
ştiu dacă tu ai cetit pe Socrate, ori pe Platon, însă atâta ştiu eu, că în spun eu ţie, mai înainte ca trandafirul Sharonului să înflorească, sângele
cuvântările tale există o măreaţă simplicitate care te ridică pe tine dreptului va fi vărsat." |
deasupra tuturor filozofilor. împăratul este informat despre asta, şi eu, „Sângele tău nu va fi vărsat”, i-am spus eu, cu adâncă emoţie: „tu
umilul său reprezentant în această ţară, sunt bucuros că ţi-am îngăduit eşti mult mai preţios în aprecierea mea pentru valoarea înţelepciunii iJ
aceea libertate de care tu eşti dem n. O ricum , eu trebue să-ţi tale decât toţi răzvrătiţii şi Fariseii îngâmfaţi, care abuzează de libertatea
destăinuiesc că prin cuvântările tale ai ridicat împotriva ta duşmani acordată lor de către Romani. Ei conspiră împotriva Cezarului şi
puternici şi inveteraţi. Aceasta nu este o surpriză pentru mine. Socrate convertesc bunătatea lui în frică, spunând celor necultivaţi că Cezarul
a avut duşmanii lui şi a căzut victima urei lor. Duşmanii tăi sunt de este un tiran şi caută să-i ruineze pe ei. Netrebnicii obraznici! Ei nu-şi
două ori mai înfuriaţi. Prima dată împotriva ta pentru faptul că în dau seama că lupul Tibrului se îmbracă în piele de oaie spre â-şi împlini
cuvântările tale eşti foarte aspru pentru comportarea lor şi în al doilea scopul lui rău. E uam să te protejez împotriva lor. Pretoriumul meu îţi
rând împotriva mea pentru libertatea ce ţi-am acordat ţie. Ei chiar mă va fi un azil, atât ziua cât şi noaptea”.
acuză de a fi în coaliţie cu tine, în mod indirect, pentru scopul de a-i - va urma -