Page 10 - Calauza_2002_651
P. 10

_     •'-«  JL,-' S i - m . » . *iu  ..  .;u -im-w'w m - iv.w m u*.  i u  i  unj « p
                                          “
                                                     *
                            Saptamanal independent aflat in slujba tuturor o a m e n ilo r^
                               -----------------------------------------------------------!
                               Buzunarul cu melci          |        A R IP I  R O M Â N E Ş T I

         I   De când  părăsise  satul  natal  şi  mai  apoi oraşul  unde se şcolise, >   Ne-am cununat în puşcărie
         | trecuseră mai mulţi ani. De ceva vreme, în aproape toate nopţile, când |
                                                                              -  urmare din nr. 650 -
         I nu  punea  geană  pe  geană,  începură  să-l  pândească  gândurile  şi i
                                                                Nu  lipseşte  nici  la  10  iunie  1944  când  americanii  bombardează
         tristeţile, că de  unde se află,  nu poate pleca când îl îndeamnă inima.
                                                             aerodromul Popeşti-Leordeni, unde, după tehnica comandantului său,
         I întrebările  se  pierdeau  şi  ele  în  întunericul  cu  solzi  de  smoală.  „Cât I
                                                             Vizanti, vânătorii de sub comandă doboară 24 de bombardiere pe care
         I timp  a  mai  rămas  până  să  mă  ţlim b   pe  străzile  de  altădată,  sau  să I
                                                             le face una cu pământul.
         . privesc plutirea stelelor din cer?” îl supăra acea oboseală a pleoapelor,.
                                                                în  octombrie  1944  este  trecut  în  rezervă  ca  ofiţer  cu  gradul  de
         • mai ales în nopţile când somnul se ascundea undeva. în acele n o p ţi,'
                                                             sublocotenent aviator, dar concentrat imediat să îndeplinească funcţia
         | se întâmpla să se gândească la vremea când lăsa ferestrele deschise |
                                                             de şef celulă şi instructor de zor.
         | şi auzea şi simţea lumea aproape.  Printre  preocupările  lui  Pinteanu, i
                                                                în  17  februarie  1945  când  frontul  traversează  ţara,  unitatea  set
         cele  mai  frecvente  erau  să  fixeze  pe  un  petec  de  hâtie,  punctele
                                                             poposeşte la Oradea pentru două săptămâni. Cunoaşte aici pe eleva
         I cardinale şi alături să deseneze nişte melci. Cu melcii trăise o păţanie. I
                                                             Toth Valeria căreia îi devine prieten, iar apoi îndrăgostit de aceasta, îşi
         I N-o  uitase  şi  nici  n-o  s-o  uite  cum  unul  dintre  colegii  de  clasă,  i-a I
                                                             botează avionul „Vally", nume cu care zburătorul îşi dezmiardă prietena
         I strecurat în buzunarul sacoului nou, mai mulţi melci. Când Pinteanu a i   pentru care simte multă afecţiune.
         Ibăgat  mâna  în  buzunar  şi  a  sim ţit  răceala  moale  a  melcilor,  s -a '
                                                                Cu acest avion Me-109G „Vally” el continuă războiul pe frontul de
         | îngălbenit  la obraz,  de  parcă îl  dăduse cineva cu  seu  de  ceară.  Cel |   Vest îndeplinind  15 misiuni de război, când este propus de generalul
         | care  făcuse  gestul  cu  melcii,  se  afla  şi  el  acolo  şi  poate  tânjea  şi  el |   Emanoil  lonescu a fi ridicat la gradul de locotenet aviator şi trecut din
         după blândele clipe de odinioară.  Uneori, ar fi vrut să-şi ceară iertare,  nou în cadrul activ.  Dar...
         I dar era convins că Pinteanu, nu era omul să-l ierte. Poate şi fiindcă se i   în 26 Martie 1945 este dat dispărut într-o misiune în care însoţea o
         | credea  cel  mai  frumos  şi  mai  deştept  bărbat.  Cu  cea  mai  aleasă |   formaţie  de  bombardament.  Este  lovit  puternic  şi  avionul  cu  numele
         I garderobă şi chiar cu cele mai multe amante din acea vreme pierdută, i   Vally ia foc şi cu foc la bord pică spre sol fără a se vedea vreo paraşută
         *După  ce  l-am  cunoscut  pe  acest  Pinteanu.,  mi-a  spus  că  aproape'   pe  alături.  El  reuşeşte  să  aterizeze  forţat,  cu  foc  la  bord  în  zona  de
         I noapte de noapte, îl invadează vise, pe care, nu le poate înţelege. Se I   ocupaţie americană.
         | vedea alergând pe un drum pavat spre satul natal, dar acesta nu mai I   La  1  iunie  1945 este revenit din captivitate şi reîncadrat la Corp  1
         l era la locul de altădată.  Nici oamenii satului, nu mai erau acolo şi n ic i.   Aviaţie  şi  rămâne  concentrat  până  la  1  septembrie  1945,  când  este
         I nu mai îşi amintea cum îi cheamă. „Ce să însemneze oare toate aceste'   trecut, ca şi alţi meritoşi aviatori români, în cadrul disponibil, conf. legii
         | vise?"  m-a  întrebat  într-un  târziu  de  noapte.  „Ce  să  însemne,  i-am |   deblocării.
         | răspuns fără chef,  poate  e  un  blestem  a acelei  mirese care  n-a  mai i   Pentru  meritele sale,  locotenent av.  Aurelian Gicu  Bărbiei,  a fost
         |fost niciodată mireasă.                 Miron Ţ/CJ  distins  cu  Virtutea  Aeronautică,  clasa  Crucea  de  Aur,  Virtutea
                                                             aeronautică clasa  Cavaler,  Virtutea  Militară,  Virtutea Aeronautică cu
                                                             spade şi alte ordine.
            ACTELE              PROPUNERI  DE                   în  martie  1946,  este  numit comandant al aeroportului Oradea.  în
         LA CONTROL                                          ianuarie 1947 fixează căsătoria legală cu Vally Toth. într o noapte însă,
                       ÎMBUNĂTĂŢIRE A CADRULUI
                                                             au apărut cinci securişti, care îl ridică şi îl duc cu camionul la procuratura
          LEGISLATIV ÎN  DOMENIUL COOPERAŢIEI                militară -  Cluj,  de unde,  după  o lună de zile îi dau domiciliul forţat în
            1.  Elemente  care  impun  îmbunătăţirea  cadrului   Tg-Jiu de unde era.
         legislativ în domeniul cooperaţiei                     în  luna  ce  urmează,  februarie,  ştiindu-se  că  nu  prezintă  nici  un
            Ţinând seama de considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.   pericol pentru nimeni, se deplasează la Oradea pentru căsătorie, după
         64/1995,  reglementarea  organizării  şi  funcţionării  Cooperaţiei  prin   cum spunea fata că sunt pregătiţi. La numai câteva ore este arestat şi
         Ordonanţă de urgenţă este impusă de următoarele aspecte:  trimis la penitenciarul Piteşti.
            • Legea nr. 109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei
                                                                Oare care era motivul acestor arestări?l se întrebau mulţi.
         de consum şi a cooperaţiei de credit nu mai este de actualitate întrucât   Nu era altul decât acel fapt, că nu eliberase bilet de călătorie pe un
         a  fost  abrogată  parţial  prin  OUG  nr.  97/2000  privind  organizaţiile
         cooperatiste de credit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 200/2002;  avion  TARS,  unei  persoane  care  venise  mai  târziu,  avionul  având
            • cooperaţia meşteşugărească este organizată şi funcţionează ia   încărcătura completă,  peste care,  el  nu mai putea impune o greutate
         ora  actuală  prin  Decretul-Lege  nr.  66/1990,  act  normativ  care  nu   în plus.  Persoana venită,  era o cunoştinţă a lui Ana Paflker.
         întruneşte exigenţele specifice economiei de piaţă şi a activităţilor din   Cum fata fusese însărcinată, în iuna Mai a acelui an 1947, se duce
         domeniu;                                            şi obţine aprobări de la forurile superioare din Bucureşti şi în ziua de 4
            • în gestionarea patrimoniului acestora s-au constatat încălcări ale   Iunie 1947 se cunună civil, chiar în incinta puşcăriei din Piteşti, martor
         prevederilor  statutare  şi  ale  reglementărilor  interne  ale  sistemelor   fiindu-i însăşi comandantul puşcăriei de acolo.
         cooperatiste, aşa cum reiese din Rapoartele prezentate la Congresul   „M-am  cununat în  puşcărie,  cu  un  aviator român,  dacă  aşa  mi-a
         Cooperaţiei Meşteşugăreşti din iunie 2000 şi la Congresul Cooperaţiei
         de  Consum  din  noiembrie  2001,  înşişi  cooperatorii  fiind  nemulţumiţi   fost dat de destin şi mie şi lui" îmi scria Vally într-o corespondenţă.
         de modul în care este gestionat acest patrimoniu;                                       loan BECHERETE
            • necesitatea instituirii într-un timp cât mai scurt, a unor măsuri cu   -  va urma -
         caracter stimulativ,  de  gestiune  şi  de  control  al  activităţii  societăţilor
         cooperative,  în  scopul  accelerării  reformei  în  sectorul  cooperatist,  al   adăugate brute cu 66,7%.
         dezvoltării  unor noi forme de societăţi cooperative  mai  rentabile şi  al   •  Scăderea  numărului  de  membrii  cooperatori,  în  perioada  1997-
         stopării  vânzărilor  nejudicioase  de  active  im obilizate  (clădiri)  din   2001, astfel:
         patrimoniul cooperatist;                               -  în cooperaţia meşteşugărească, cu 37,7% de la  118.410 în anul
            • în prezent, în  Parlament există numeroase variante de proiecte   1997, ajungând,  la sfârşitul anului 2001, la 73.777
         norm ative  cu  privire  la  organizarea  şi  funcţionarea  cooperaţiei   -  în cooperaţia de consum, cu 57,2% de la 2.736.536 în anul 1997,
         meşteşugăreşti în diverse stadii la diverse comisii;  ajungând,  la sfârşitul anului 2001, la  1.169.393.
            •  statul  român  este  prejudiciat  datorită  ineficienţei  activităţilor   •  scăderea  num ărului  de  angajaţi,  în  perioada  1993-2001,  în
         desfăşurate de organizaţiile cooperatiste existente;  cooperaţia de  consum cu 59,9%,  la sfârşitul  anului 2001  ajungând  la
            •  aportul  sectorului  cooperatist  în  cadrul  economiei  naţionale  a   21.238
         înregistrat, în ultimii ani, o scădere accentuată, de la 3% din PIB înainte   • situaţia gradului de utilizare a spaţiilor se prezintă astfel:
         de anul  1989, la 0,54% în anul  1999 şi 0,48% în anul 2000.  - î n  cooperaţia meşteşugărească: 62,3% din suprafaţă este utilizată
            • principalii indicatori financiari,  în  perioada  1994-2001,  corectaţi   direct, inclusiv în asocieri în participaţie; 30,8% din spaţii sunt închiriate;
         prin aplicarea indicilor de inflaţie aferenţi fiecărui an, luând ca bază de   6,9% din spaţii se află în rezervă şi în conservare.
         calcul cifrele raportate în bilanţurile contabile în anul 1994, se constată   -  în  cooperaţia de  consum:  48,2%  din  suprafaţă  este  utilizată di­
         următoarele:                                        rect inclusiv în asocieri în participaţie; 27,0% din spaţii sunt închiriate;
            -   Pentru  sectorul  cooperatist  meşteşugăresc:  căderea  cifrei  de   6,9% din spaţii se află în rezervă şi în conservare.
         afaceri  cu  45,03%;  scăderea  veniturilor  totale  cu  46,3%;  scăderea   •  in   perioada  1997-2001,  suprafaţa  vândută  de  cooperaţia
         profitului  brut cu 61,7%;  scăderea  profitului  net  cu  53,9%;  scăderea   meşteşugărească a fost de  179.465 m.p'.,  respectiv 6,1%, scăzând de
         valorii adăugate brute cu 41,4%; creşterea pierderilor cu 64,8%.  la 2.925.404 m.p. în  anul 1997 la 2.745.939 în anul 2001.
            -  Pentru sectorul cooperaţiei de ccnsum: scăderea cifrei de afaceri   •  în  perioada  1990-2001,  suprafaţa  vândută  de  cooperaţia  de
         cu  68,9%;  scăderea  veniturilor  totale  cu  67,8%;  scăderea  profitului   consum  a  fost  de  856.004  m.p.,  respectiv  17,8%,  scăzând  de  la
         brut  cu  61,5%;  scăderea  profilului  net  cu  70,2%’  scăderea  valorii  4.803.621  m.p. în anul  1990 la 3.947.616 în anul 2001.______________
           C Ă L Ă U Z A  -  SĂ P T Ă M Â N A L ,           A FLAT ÎN  S L U J B A   TUTUROR  OAMENILOR
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15