Page 7 - Calauza_2002_653

r.^rc^{^mg^,"y:v:săniamânaijhdeiimdehl'atlăţîn5!ffl6ă] tuforoamemior .m n u s -c h

Ti
S A B IN G H E R M A N A F O S T L A D E V A j

C E V R E A . . . . |
Liga Transilvania-Banat este un partid în curs de înregistrare, membru Politica externă, politica monetară, apărarea, regimul vamal,
al Alianţei Libere Europene din Parlamentul European (12 noiembrie 2001). administrarea justiţiei şi celelalte rămân atribuţii ale puterii centrale, în
Proiectul de descentralizare propus de Ligă este în deplină concordanţă timp ce toate celelalte domenii sunt partajate între nivelurile infenoare,
cu sistemele din statele unitare din spaţiul european (Franţa, Italia, Spania). respectând legile-cadru.
înaintea acestui partid a existat Fundaţia Civică pro Transilvania, scoasă Primele efecte sunt reducerea drastică a numărului de parlamentari
în afara legii în nov. 1999, instanţa română considerând, ca răspuns la (la 23 milioane locuitori, România are mai mulţi parlamentari decât Polonia
recursurile lui Ion lliescu, Adrian Nâstase, Corneliu Vădim Tudor, că - 38 milioane, Spania - 40 milioane, SUA - 320 milioane), dar şi reducerea
I regionalismul este anticonstituţional, un prim pas spre destrămarea ţării. aparatului guvernamental (cel mai „stufos" din Europa: 25 de ministere şi
I Liderii pro Transilvania au fost anchetaţi atunci pentru înaltă trădare, complot miniştri, 109 secretari de stat). Celelalte organisme - regionale, provinciale,
t împotriva intereselor statului şi acţiuni îndreptate împotriva statului român. locale - se dezvoltă ca interfeţe democratice între aspiraţiile alegătorului
Reacţiile Comitetului Helsinki - România, dar şi demonstraţiile din faţa
şi responsabilităţile alesului, primul având un rol esenţial în controlul asupra
l Ambasadei României la Washington au făcut ca demersurile iniţiate de actelor politice. Actualmente avem 40 de „parlamente judeţene”,
Parchet să se oprească. responsabile doar de împărţirea raţiei de sărăcie naţională, pe de o parte,
Ţările Uniunii Europene au adoptat, fără excepţie, subsidiaritatea - şi de mulţumirea clienţilor politici, pe de alta
înţeleasă ca un sinonim socio-economic al descentralizării, al autonomiei Chiar şi Franţa, modelul prin excelenţă al statului român, renunţa
locale şi regionale - ca principiu ordonator al societăţii: statul respectă treptat la departamente („judeţe") în favoarea regiunilor, eficientizând un
autonomia regiunilor şi intervine doar acolo unde ele nu-şi pot rezolva sistem uşor de contaminat până acum de factorul politic şi dând
singure problemele.
posibilitatea competiţiei, dar şi a solidarităţii interregionale. Un alt argu­
Istoric vorbind, subsidiaritatea este un principiu enunţai încă din secolul
19 de Wilhelm von Ketteler şi promovat ca doctrină socială de Pius al XI ment este costul integrării europene, imposibil de suportat prin simpla
autonomie locală; s-a recurs la regionalism ca la o supapă de reducere a
lea, în enciclica „Quadragesimo anno“ (1931). Era denunţată „statolatria
totalitara’jn raport cu democraţia participativă valorizată la capacitatea sa acestor costuri, prin crearea euroregiunilor (v. coridorul de prosperitate
Bavaria-Tirolu! de Sud). în Europa Unită, statul nu va mai fi „acea agenţie
maximă. In acelaşi an, 1931, fostul Ministru al Comunicaţiilor în Consiliul
Dirigent, Romul Boilâ, publica un model devolutiv, descentralizat, pentru din cadrul societăţii care deţine monopolul violenţei legitime” (Max We­
întreaga Românie, în care regiunile ar fi urmat să deţină o largă autonomie. ber), ci un depozit identitar, garant al aspiraţiilor tuturor comunităţilor care
(Proiectul este asemănător cu autonomia acordată Scoţiei de Marea îl compun. Nu este normal ca identităţile personale, etnicitatea, să fie
Britanie). Cu nouă ani înaintea lui Romul Boilâ, unii deputaţi bucovineni izvor de dispută - nu poţi fi vinovat că te-ai născut într-o altă limbă, aşa
cum, în general, nu poţi fi vinovat că te-ai născut.
cereau „libertatea deplină a diferitelor provincii de a se desvolta conform
tradiţiilor şi mijloacelor lor reale" (Gh. Grigorovici, 19 ianuarie 1922, discurs Ca prime intenţii concrete, Liga Transilvania-Banat susţine proiecte
la Institutul Social Român, Bucureşti). După 20 de ani de la Marea Unire, mari, de esenţă (regionalism, garantarea proprietăţii, vot uninominal,
luliu Maniu era şi cel mai dezamăgit de rezultatul catastrofal al centralismului parlament unicameral) dar şi altele, cu efect imediat:
dâmboviţean, promovat împotriva intereselor specifice ale Ardealului şi - promovarea unor instituţii regionale capabile să asigure autonomia
Banatului (cf. luliu Maniu, Memorandul Românilor din Transilvania-Ardeal, administrativ-financiară a regiunilor, cu bugete proprii, dreptul de a rezolva
Banat, Crişana, Maramureş - adresat MS Carol al ll-lea, 15 decembrie în mod liber şi democratic toate problemele lor economice, administra­
1938). tive, culturale, sociale, dreptul de a stabili la nivel regional impozitele şi
De un deceniu şi jumătate, ţările UE au adoptat cu succes patru niveluri taxele:
de descentralizare - local, intermediar (provincial), regional şi naţional. - promovarea învăţământului, sănătăţii şi cercetării ca domenii-cheie;
Inclusiv state formate pe aceleaşi coordonate centraliste, iacobine, ca şi - reducerea (la o medie europeană) a impozitelor şl taxelor impuse
România (Franţa, Italia), au apelat la formule regionale în administraţie şi investitorului (actualmente un om de afaceri are de plătit 174 de taxe şi
economie, păstrând fără probleme termenul „unitar" pentru construcţia impozite).
statală în Constituţiile lor. Mai mult, art. a 2) al Acordului de la Maastricht - modernizarea reţelei căilor de transport şi construcţia de autostrăzi;
stipulează că subsidiaritatea este o condiţie a integrării. în nici un normativ - programe speciale pentru ecologia mediului şi a mediului istoric;
internaţional, autonomia locală sau regională nu este aşezată pe acelaşi -TVA-ul diferenţiat: 0% - pentru produse alimentare de bază, articole
■ pian cu problema naţională, ea fiind o expresie a descentralizării. In pentru nou-născuţi, rechizite şcolare, medicamente;
'«• normativele europene există un model clar de instituţionalizare a sistemului - 9% pentru combustibili lichizi şi solizi, energie termică şi electrică,
1 regional, iar autonomia este explicată ca un transfer de responsabilităţi şi turism;
puteri de decizie, nicidecum unul de suveranitate. - 18% pentru celelalte produse;
Puterea statului de tip patronal a fost dinamitată în favoarea unui sistem - gestionarea de către Consiliile municipale/locale a cel puţin 70%
care să permită comunităţii să-şi valorizeze resursele, atitudinile şi aspiraţiile din taxele, impozitele, taxele speciale şi veniturile proprii (inclusiv TVA).
specifice. De aici - capacitatea instituţiilor europene de a acţiona în cât - introducerea creditului ipotecar;
mai multe planuri (de la local la supranaţional), în care se regăseşte, firesc, - garantarea autonomiei Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate;
competiţia pentru resurse (programe proprii sau comunitare, structurale). reforma sistemului de asigurări;
In România cel mai mulţi politicieni sunt, din păcate, incapabili să - introducerea leasingului plătibil în produse agricole pentru utilajele
regândească eficienţa într-un alt sistem de valori decât în cel al secolului agricole româneşti;
XIX; superstiţiile (şi interesele) politice îi fac să confunde unitatea naţională - posibilitatea achiziţionării de autoturisme cu norme începând cu
cu centralismul aberant. Rezultatul este un paradox: cu cât un judeţ este norme Euro 1;
mai preocupat de acumularea unor venituri proprii mai mari, mai preocupat
- programe speciale pentru introducerea, la toate nivelurile de
de dezvoltare, cu atât acel judeţ este mai susceptibil să se afle în coada învăţământ, a limbilor engleză şi germană; .
listei când e vorba de redistribuirea bugetului central. - crearea unui fond de solidaritate interregională, de 5% din veniturile
Dar: Istoria nu este o agenţie de închiriat monumente sau mituri regiunilor;
naţionale. - limitarea imunităţii parlamentare doar în ceea ce priveşte declaraţiile
Caracterul naţional-unitar al statului român nu poate face. conform
actualei Constituţii, obiectul unor discuţii. Legea e lege şi - bună sau rea - politice, controlul averilor demnitarilor după modelul european;
- reintroducerea legii privind câştigurile ilicite (fosta lege 18).
trebuie respectată. De aceea, sistemul propus de Liga Trahsilvania-Banat
nu vizează articolul 1 al Constituţiei. Nimic din ceea ce am schiţat aici nu este incompatibil cu sistemul
Subsidiaritatea, respectul faţă de specificul regional, principiul conform european de valori. Trebuie Să se înţeleagă că Uniunea Europeană nu
căruia resursele trebuie să rămână, în cea mai mare parte, celor care este un supermarket cu preţuri reduse. înainte de a fi simplă geografie
muncesc pentru ele - sunt ideile de bază ale Ligii; rentabilizarea banului Europa înseamnă un set de valori comunq. Iar Uniunea Europeană are
public şi debirocratizarea actului administrativ sunt componente de bază pretenţia legitimă ca ţările candidate să aibă structuri compatibile, racordate
ale statului eficient, dorit de noi. Jonathan Scheele. Şeful delegaţiei Comisiei la eficienţă.
Europene în România, a recunoscut la Cluj că există o problemă a regiunilor Liga Transilvania-Banat crede că se poate şi altfel: avem şi noi două
de dezvoltare, care nu corespund identitar regiunilor istoric-administrative Braţe bune de muncă, avem defecte şi calităţi, la fel ca alţii: problemele
adăugând: „construcţia instituţională a regiunilor este o necesitate pentru noastre încep cu organizarea, cu faptul că rigoarea şi onoarea au fost
J accesarea şi implementarea asistenţei financiare şi a programelor europene" înlocuite cu şmecheria ridicată ia rang de valoare culturală absolută.
j (12 februarie 2002, Cluj). Sabin GHERMAN
' Regionalismul de tip european cere un transfer de responsabilităţi şi PS: 1. „Luăm exemplul Ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest
competenţe; el are ca scop ştergerea diferenţelor flagrante dintre regiuni, Ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi, Sire, cât îi
competiţia, şi nu dezintegrarea ţării. Pe altă parte, nimeni în Europa nu se rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale,
mai vrea manager de conflicte interetnice sau interregionale, alegându-se economice, sanitare etc? 200 de milioane..." (luliu Maniu, Memorandum
calea mai simplă şi mai eficientă a multiculturalismului, complementarităţii către MS Carol al ll-lea, 15 dec. 1938).
şi respectului reciproc. Doar la politicienii noştri, din păcate, sunt la ordinea 2. în anul 2001, judeţul Bihor a trimis către Bucureşti 3850 miliarde
zilei managementul de apocalipse naţionale şi asteniile „marile conspiraţii lei. Bugetul redistribuit de către Bucureşti aloca, în 2002, tot pentru Bihor,
mondiale". 118 miliarde, (sursa: Consiliu Judeţean Bihor).
k J
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T IN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R