Page 14 - Calauza_2002_656

( ZPdTt^oIlS Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor,gg( ^ S S ^ o g ^ B 0°)

. ZILELE MEDICALE ALE i PREMIUL DE FIDELITATE „CĂLĂUZA"
. SPITALULUI DE URGENTĂ .
j PETROŞANI \ Fiind o publicaţie aflată în slujba tuturor oamenilor, „CĂLĂUZA”
înţelege să-şi răsplătească aşa cum se cuvine cititorii fideli. în acest
■ între 16 şi 18 octombrie a.c. a fost sărbătorită la Petroşani cea ■ sens, după ce aţi citit cu atenţie „CĂLĂUZA", veţi găsi acest talon.
* de-a 25-a aniversare de la înfiinţarea Spitalului nou. Cu această * Trebuie doar să răspundeţi la cele două întrebări, să completaţi numele,
| ocazie a avut loc un simpozion cu tema „Urgenţe medico-chirurgicale" | prenumele şi adresa Dvs şi să păstraţi ta'rnul în aşa fel ca la sfârşitui
I la care au participat specialişti, oameni de şiinţă din domeniul .
I medicinei, reputaţi medici din întreaga ţară. Manifestarea a debutat I lunii (taloanele sunt numerotate de la î ia : sau 5, după caz) să le
| cu prezentarea unui interesant film documentar despre evoluţia | expediaţi împreună pe adresa red.... ui. Ele pot fi aduse şi personal.
1 acestui aşezământ medical. Ion PATRUOCHI J Data limită de primire a taloanelor este 10 ale lunii următoare. Cu cât
trimiteţi mai multe seturi de taloane, cu atât cresc şansele Dvs de
câştig, în urma tragerii la sorţi. Redacţia oferă în luna octombrie
M A N IF E S T A R E D E P R E S T IG IU următoarele premii: două premii în valoare de 500.000 lei; patru pră^m r
în valoare de câte 100.000 lei fiecare patru premii constând din
IN T E R N A Ţ IO N A L L A U N IV E R S IT A T E A abonamente la ziarul „CĂLĂUZA" pe luna următoare; 10 premii '
D IN P E T R O Ş A N I constând din câte un pachet conţinând 5 cărţi sau reviste.
în zilele de 17-19 octombrie a.c. la Universitatea din Petroşani a Succes prieteni, alături de ..C Ă LĂ U Z A ”!
avut loc Simpozionul ştiinţific internaţional „UNIVERSITARIA ROPET
2002". Desfăşurată pe 7 domenii, la manifestarea ştiinţifică au TA' oN NR. 4, OCTOMBRIE
participat specialişti din întreaga ţară şi din ţările europene: Bulgaria,
Rusia, Ucraina, Iugoslavia, Slovenia, Germania, Moldova, Franţa,- 1. Cine este adm onestat că strică im aginea Rom âniei?
Polonia, Egipt, Cehia, Croaţia, Italia.
Amfitrion a fost rectorul, acestei Universităţi, dl prof. univdr. ing. ' ' ..................... ~ -----------— — .......... ....................................
Nicolaeîliaş. 2. Cine a făcut harcea-parcea din Siderurgia hunedoreană?
Am fost plăcut surprinşi de modul de organizare şi mai ales de
participarea atâtor specialişti.
Nume şl prenume
Adresa:_________
L A U N I V E R S I T A T E A D I N P E T R O Ş A N I
A F O S T L A N S A T V O L U M U L
„TOPONIMIE HUNEDOREANĂ
DE LA DACI LA ROMÂNI” REŢETA NOASTRĂ

în debutul S im pozionului ştiinţific Mere cu „dichis”
in te rn a ţio n a l „U n iv e rs ita ria R opet" Necesar: 100 g mere, un ou, 25 g ulei, puţină
desfăşura' la Universitatea din Petroşani, zaharină, coajă de lămâie rasă.
în amfiteatrul mare a avut loc prezentarea Preparare: Gălbenuşul se freacă mai întâi cu coaja de lămâie,
lucrării ştiinţifice „Toponimie hunedoreană apoi se adaugă zaharina dizolvată cu o jumătate de linguriţă de apă
de la daci la rom âni”, g domnilor: dr. fierbinte şi cu albuşul bătut spumă.
Mircea Valea, prpf. Anghel Nistor, doctor Merele se curăţă de coajă şi se taie felii subţiri apoi se tăvălesc
Mihail Nicolae Ru'deanu, volum apărut la prin amestecul de mai sus şi se prăjesc in ulei încins.
Editura CĂLĂUZA. Budincă de peşte
Prezentarea cărţii în faţa unui auditoriu
internaţional deosebit de select, a fost Necesar: 400 g peşte, 2 ouă, o ceapă, un pahar de iaurt, 350 g
făcută dc- scriitorul Vateriu Bârgău, brânză, 300 g morcov, piper, mărar, 500 brocoli.
directorul uuiturir C ălăuza. Prezent la Preparare: Se freacă bine ouăle cu brânza, iaurtul, ceapa şi
întâlnire dr.'M ihail Nicolae Rudeanu, preşedintele Consiliului condimentele puse toate pe rând. Peştele se curăţă şi el, apoi într-o
Judeţean Hunedoara a dat autografa atât unor personalităţi ştiinţifice tavă se aşează un strat de peşte unul de pastă de mai sus. Deasupra
din ţară cât şi din străinătate.Manifestarea a fost o reuşită deosebită. se pun legume tăiate în lungime şi felii de ouă fierte. Se dă la cuptor
Ion PATRUOCHI şi se coace aproximativ o oră. MARIA

GHICI, GHICITOAREA M E A !
Negre colilii sau sure, La marginea râului O tânără jupâniţă Loc ferit de drumul mare,
De sub nas pân-la grumaz Şi deasupra vinului; Foarte duţpe la guriţă, Cu copaci, verdeaţă, soare,
Se întind ca o pădure: E şi pleava grâului Când ajunge mănăiaţâ, Unde vin moşi cu căţei
Bidinele cu obraz. Şi mătreaţa borşului O iubeşte nătăfleaţă. Şi domniţe cu dulăi.
UnojBd)
(aitqjşg) (eiejşjJ (fjed) Vasile MATEI

evitându-se la maxim contactul vinOlui cu aerul. Astfel se îndepărtează
floarea. Sau prin cleierea vinului bolnav cu gelatină sau bentonită..
Vinurile roşii bolnave pot fi refermentate pe tescovină proaspătă.
ASTĂZI DESPRE VINURI Oţetirea vinului. Se produce datorită formării acidului acetic, vinul
Deşi suntem la ora când mustul fierbe în toată splendoarea lui, e căpătând miros şi gust de oţet. Apare atunci când vasul nu este plin şi
bine să mai aflăm câte ceva şi despre grija de a avea un vin cât mai vinul vine în contact cu aerul. , -
bun, ferit de boli şi dăunători. Care sunrcele mai frecvente boli ale Cum se poate opri oţetirea? Se Irage vinul imediat într-un vas'
vinului? Sunt: floarea vinului, oţetirea, bâloşirea, gustul de mucegai sănătos, curat şi afumat cu pucioasă (3 4 g pucioasă la 1 CiO I vas),
sau Izul de doagă. apoi se dă la consum. Se mai poate trage vinul în sticle, apoi se sigilează
Floarea vinului se formează la suprafaţa vinului şi are culoarea acestea şi se pasteurizează într-un vas cu apă la 65-75 grade C, timp
albicioasă. Cu timpul această floare cade la fundul vasului, înrăutăţind de 3-5 minute.
gustul vinului. Când face vinul floare? Când este un vin slab, când Se poate refermenta pe tescovină proaspătă apoi se consumă cât
este ţinut în vas neumplut bine când s,? temperatură mai mare-de mai repede. .
20 de grade C. Şi dacă se constată că vinul este prea oţetit ca să mai poată fi
Cum se tratează floarea vinului? salvat, nu se aruncă, ci sejoloseşte ca oţet natural, in consum.
Prin tragerea vinului în alt vas, sănătos şi afumat cu pucioasă (va urm a) A. MITRAN

j . » a m ^ i .■ i - h u j j i -i 4 j f v j i ; g i ^ ^ j u