Page 6 - Calauza_2003_666

( ŢpC B ^od) Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor DVC )

W C A S A G R O Z A . M Ă R TU R II Şl D O C U M E N T E IN E D ITE
_____________________________ IMPRESII DESPRE DR. PETRU GROZA____________________________
Doctorul Petru Groza, eminentul om politic şi de stat, a preţuit scrisori din diferite locuri ale ţării, de la părinţii şi soţiile ostaşilor
Crucea Roşie Română aşa cum a preţuit în tot decursul vieţii, toate români care au luptat pe frontul de răsărit şi de la care nu aveau nici
dimensiunile spirituale ale poporului român, în slujba căruia şi-a o veste, dacă mai trăiesc sau nu.
închinat viaţa cu dăruire. Am solicitat Guvernului prin Petre Borilă, preşedinte al guvernului,
Este revelator Decretul semnat de dânsul în 1957 care stabilea ce controla pe linie de stat Crucea Roşie ( Crucea Roşie Română,
Organizarea Săptămânii Crucii Roşii, în fiecare an, în prima prin hotărâre de partid, nu era independentă) să-mi aprobe să mă
săptămână a lunii septembrie. Această sărbătoare a Crucii Roşii, adresez Crucii Roşii şi Semilunii Sovietice, să le cer sprijin pentru a
prin manifestările medico-sociale, prin opere umanitare care aveau cerceta dacă aceşti ostaşi români mai sunt sau nu în viaţă şi dacă
loc pe tot cuprinsul ţării, a devenit o tradiţie care se păstrează şi în trăiesc, unde locuiesc, sau dacă nu mai sunt în viaţă, să cerceteze
zilele noastre. unde sunt înmormântaţi.
Cu zâmbetul lui fermecător, deschis spre viaţă, era mereu în Petru Borilă, a refuzat categoric şi, iritat, rni-a spus că. prin
mijlocul voluntarilor Crucii Roşii cu ocazia diferitelor manifestări, această cerere a Crucii Roşii fac greutăţi guvernului, deoarece
voluntari pe care îi privea cu mult respect pentru activitatea lor „tovarăşii sovietici se vor supăra"!
umanitară. Aceştia, l-au înconjurat întotdeauna cu dragoste şi preţuire 'Cunoscând marile virtuţi omeneşti şi dragostea neţărmurită a
pentru căldura cu care sprijinea şi însufleţea idealurile nobile ale doctorului Petru Groza pentru oameni, l-am rugat să sprijine demersul
Crucii Roşii, idealuri care, aşa cum spunea adesea, trebuie să fie meu. Ajutorul său nu a întârziat şi astfel am putut înmâna profesorului
mereu în slujba celor suferinzi, a vieţii şi a păcii. Mitirev, preşedintele Crucii Roşii şi Semilunii Sovietice, adresa
îmi amintesc cum, în primăvara anului 1957, în calitatea mea de oficială a Crucii Roşii Române cu lista ostaşilor români.
preşedinte al Crucii Roşii Române, am primit un număr însemnat de Dr. Octavia BF.LEA, medic primar ORL Bucureşti
de Anul Nou. că aşa se spune câ atunci e bine să-ţi treacă pragul
casei un bărbat. îmi promiţi? N-ai să pleci de la mine cu gura goală.
Am şi eu o sticlă de şampanie, câmaţ şi sarmale..." Nu i-am promis,
mai ales că a insistat să-i dau numărul de telefon, spunându-i că mai mult
* 2 * T Â L -i C Â L / J V J E 'A /V C A V & I Y ” ca sigur voi pleca în Austria, la Viena, la fiica mea, căsătorită acolo
Vreau să-mi văd nepoţelul. M-a privit blând. „Văd. Ştiu că s-a dus
Stătea în acel fotoliu vechi şi puţin ros pe margini. îşi mângâia
dracului, tot ce a fost bine şi frumos". „Viaţa îi ca un ban găurit" după
genunchii şi chiar se mira, sau se speria că s-a îngrăşat atât de mult,
cum zice un poet.
încât umple cu trupul său bătrân, întreg spaţiul de fotoliu. Cândva, pe
Miron ŢIC
acel fotoliu, îşi chema secretara. O tânără drăguţă, dar rea de muscă,
încăpând amândoi şi chiar mai rămânând ceva loc. Pe fata aceea,
n a uitat-o fiindcă i-a făcut un copil, dar, acum nu mai ştie nimic, nici UN MESAJ ÎNTÂRZIAT
despre ea şi nici despre copil, fiindcă au plecat fără să-i dea de veste, DAR PLĂCUT!
undeva departe, într-o ţară străină. Bănuieşte, dar nu e sigur, că s-ar
afla prin Australia. Uneori, adoarme acolo în fotoliu şi tresare ca un Către redacţia „Călăuza” Deva, Lângă Pomul de Crăciun
copil speriat. A rămas singur, că femeia de care-şi legase destinele, Rogu-vă să găzduiţi - Falnicul simbol străbun -
îndată ce a aflat de domnişoara amantă, l-a părăsit, fă(ă să-i mai dea în foaia de-nalt tiraj Sufletul curat vă fie
Luminând ca o făclie.
vreo şansă de iertare. Pe vremea aceea, nu exista emisiunea „lartă-mă” - Doar dacă binevoiţi -
unde să încerce printr-un buchet de trandafiri să-i ceară iertare şi Următorul meu mesaj: Noul An ce-acum apare.
să-i recucerească inima. îşi aminteşte: „Eu am fost cândva cineva. Din nebănuită zare,
La uşa mea, pe care scria o funcţie, stătea multă lume şi de primit, îi Cetăţeni şi cetăţene Să v-aducă-ndestulare
primeam doar pe cei care-mi satisfăceau lăcomia. Lăcomia mea a „Feţi faimoşi şi Cosânzene” Pe un fond de sărbătoare!
însemnat bani cuveniţi, sau necuveniţi. Cei mai mulţi, i-am câştigat în
- Fără vreo discriminare, Munca vă pară un joc
mod cuvenit. Şpagă, a fost şi ăsta un ideal al meu. Cred că m-am
Vă adresez o Presărată cu noroc;
născut cu acest nărav, fiindcă fiecare dintre noi, se naşte cu ceva. Cu belşug în „bătătură"!
Bun, sau rău. se naşte cu el. Tata, un om corect şi cinstit, îmi spunea URARE: Vecinii, lipsiţi de ură...
că bunicul a suferit de boala valetului. în permanenţă spunea că nu
Şă trăiţi în armonie,
are nimic, nici bani, nici bucate, mă şi mir acum cum de l-a iertat Marry Christmas, sănătate! în pace şi omenie!
Dumnezeu pentru cât a putut să mintă. Vizita pe care mi-o faci acum, De Crăciun s-aveţi de toate. Viaţa să vă fie lungă,
o consider inopinată. Zic bine oare? E totuşi, frumos din partea ta, că - Masa plină de bucate Fericirea să v-ajungă...!
m-ai vizitat acum, la sfârşit de an. Te-aş invita să mă vizitezi şi în ziua Titus Brăduleanu - Apuseni
Gustoase şi asortate1 -
IATĂ CINE SUNT CEANGĂII! plaiuri mănoase. O bună parte Moldova. Era preferată Bucovina
dintre ei au preferat şi sau stabilit deoarece acel ţinut era pe atunci
- urmare din nr. 665 - limba maghiară, tradusă sub titlul pe şesul' situ a t îrv câm pia sub stă p â n ire a C ezaro-
Acum să vedem ce zice şi „Codexul din Munchen", a fost Panoniei, denumită „Alduna" - C ră ia scă . De fap t ace astă
„Marele Lexicon Pallas” editat în scris la Tatros în Moldova, anul D unărea de jo s. în tim pu l îm p re ju ra re a în le s n it în te ­
limba maghiară la Budapesta în 1466. A colo în C odex este domniei Măriei Tereza, cu ocazia meierea noilor sate ale populaţiei
anul 1893, voi. 4, pag. 608: d e scrisă m ig rarea h u siţilo r, reorganizării gărzilor de aparare stabilite acolo, care au primit
„Ceangăii reprezintă o populaţie eveniment ce s-a continuat încă a graniţelor secuieşti şi în mod denumiri pur ungureşti cum sunt:
migratoare maghiară stabilită în ani de-a rândul. Nu s-a oprit deosebit în anii 1762 63 pe Andras Falva (satul lui Andrei), ,
Bucovina şi România. în Ungaria m ig ra re a o a m e n ilo r de pe tim pul îm păra tulu i lo se f s-a Isten F ogadj (p rim e şte -m ă
numai cei parveniţi din localitatea plaiurile secuieşti. Nicldecât. înmulţit numărul jalbelor despre
Dumnezeu), Jozsef Falva (satul
Şapte Sate (Hetfalusiak) din jud. Mereu a continuat acest exod de problema emigrării populaţiei, lui losif), Isten Segits (Ajută-mă
Braşov sunt co n sid e ra ţi căutare spre un trai mai bun. mai ales celor de etnie maghiară D um nezeule), M agyar Falva
C eangăi. în M unţii M oldovei Mulţi oameni au părăsit vatra lor din Ardeal. Pe vremea aoeea (satul ungurului), Boldog Falva
(Valea Trotuşului) localităţile în special din judeţele Ciuc şi m igrarea populaţiei secuieşti (satul fericiţilor).
populate de Ceangăi se pierd în Odorhei, stabilindu-se pe alte s-a efectuat numai şi numai către (va urma)
negura timpului. Prima Biblie în meleaguri cu populaţii reduse şi B uco vin a şi m ai pu ţin spre G. ZOLD
M S Ă LA y ZA - SĂPTĂM ÂNAL IN ftiP E N P ,e » iT A E L A IlN SLUxlPA TMTM11Q.B QAJMEMU-PJL: