Page 6 - Calauza_2003_669

f 1 1- j M.IHJIj p . W. .. -l iUlişi>».' i lUHJ M . ■ . . . '■■■.■ii, l i . . V
C TJXB^Co) Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor V9C J

O DESCOPERIRE EPOCALĂ! „CIU M A PROCENTELOR”
,„Ce, dimineaţa la radio cântă Deşteaptâ-te ţigane sau
Deşteaptâ-te Române?" - urmare din pag. 1 -
Toate realizările sau nerealizările se transmiteau în procente.
- urmare din pag. 1 - C.A.P.-ul dintr-un sat oarecare din Rom ânia a transm is
Dă ce te iei dă noi că ciordim că vrem şî noi să ne faşem un pic de mortalitatea la vaci de 50%. Conducerea de partid de atunci,
agonisală. Ce dacă merjem şî noi pîn cele ţări din leuropa să mai luând cunoştinţă de o mortalitate atât de mare, formează o
cerşîm şî să mai ciordim. Iaca neam făcut şî noi nişti casî chiar comisie care să constate de ce în satul respectiv mor atâtea
dacă-s mai mari cari îi treaba? Ce matale nai o grămadî di casî? Am vaci. Comisia se deplasează în sat şi îl întreabă pe preşedintele
auzît cî ai cam în toati judeţîli cîti o casî. Ş-am mai auzît că îs făcuţi C.A.P.-ului câte vaci au murit. Acesta răspunde că a murit o
plocon de subordonaţi Iu mata. Mîncaţaş gura Iu mata lasîni şî pă noi vacă. Atunci este întrebat de ce a transmis că au murit 50%
în paşe sa trăim. Am audzât ca vrei să schimbi constituţîia. Foarte din vaci. Preşedintele răspunde: „Pentru că în C.A.P. am avut
bine! Sa scrii acolo ca România să nu se mai chieme aşa ci Rromania două vaci în total”.
cu acşentul pă primul a iar noi rromii şî ţiganii să fim şăfi, dăi dracu pă De aici se vede cât de înşelătoare este transmiterea unor
romîni că-s proşti. Ce, dimineaţa la radio cîntă dăşteaptă-te ţigane statistici în procente.
sau deşteaptă-te române? Ai, aşa că e mişto ce am dzis eu pînă acilea? Mărirea salariilor şi pensiilor ar fi bine să se realizeze nu în
Şî să mai scrii acolo că dă vină nu sîntem noi că ciordim ci ăi care procente şi nici în sunje fixe, ci în sume variabile, care să fie
au lucrurile pă cari noi le ciordim şi să facă bulău dacă nu ni lasî să mai mari pentru salariile şi pensiile mici.
furăm. Şî să mai scrii acolo că orce am faşi noi să nu ni condemne De asemeni ar fi bine ca recorelarea pensiilor să se
nimini ci pă ăilalţi. Bine aţi făcut că l-aţ condemnat pă Antonescu! Bravo! realizeze acordându-se un punctaj, funcţie de felul muncii
Păi dacă ne trimitea la Bug pântru că iereau hoţ şi furam. Păi ce unde (uşoară, medie, grea etc), vechimea în muncă, condiţiile de
se trezesc românii? Ce asta-i ţara lor? Noi facem legea cu şişu şî cu muncă etc. Şi nu cum s-a făcut acum când s-a acordat punctajul
săbii ninja. Lasă că te votăm din nou dar să scrii acolo că acest stat funcţie de pensia din cuponul de pensie.
România să fie o zî republică, o zî regat şî o zî imperiu ca sa poată sa Numai astfel s-ar elim ina inechităţile existente privind
conducă şî dom lliescu - preşedinte - carii dea nost, şî regele Cioabă cuantumul pensiilor calculate în diferite perioade de timp şi
şî împăratul Iulian iar mata să fii ministru şăf peste toţi ii să fie doar aşa s-ar aduce la numitor comun pensiile foştilor salariaţi care au
dă formă preşădinte rege şî împărat. Matale să fii la tăţ ministru şăf şî lucrat în aceleaşi condiţii, dar au ieşit la pensie în perioade
ceilalţi miniştri să şie şî ei tot dai noşti, nici un român sau alţî să nu şie diferite.
la şăfie iar nouă sâ ni aducă tătă munca lor şi să şie slugili noaştri. Şî Am lucrat în minerit, am ieşit la pensie în mai 1999 şi am o
nu ti mai lua dă noi dom ministru şăf. pensie cu200.000-300.000 lei mai mică decât a unor foşti colegi
Săru mîna! care au ieşit la pensie în anii 2001-2003.

P R O F . U N T V . D R . A L E X A N D R U B U G L E A , şeful
INVITAT LA CĂLĂUZA
C a te d re i de P rev iziu n e, A naliză m a te m atică şi S tatistică
E conom ică, F ac u lta tea d e Ş tiin ţe E co n o m ice din cad ru l U n iv ersităţii d e V e st T im işo a ra
- urmare din pag. 1 - - Cum apreciaţi relaţia profesor universitar-student?
- Ziarul „Călăuza noastră” se tipăreşte la Deva. Citindu-I, ce - în ultima perioadă s-au depăşit limitele impuse de vechile
părere v-a făcut? mentalităţi care considerau că profesorul este la catedră şi studentul
- încearcă să ofere şi reuşeşte în acelaşi timp, o gamă diversă în bancă. Cred că între dascăl şi student trebuie să fie relaţii amicale,
de informaţii pentru toate categoriile de cititori. După mine, orice de colaborare, în vederea realizării unor proiecte care să crească
informaţie pentru cetăţean, este un sprijin şi un ajutor pentru acesta. încrederea studentului în propriile forţe. Personal, încerc acest lucru.
- Pentru citito rii noştri care nu vă cunosc vă rugăm o scurtă Nu reuşesc totdeauna cu toţi studenţii, dar metoda este eficace, cu
prezentare biografică. rezultate. Ziceaţi că mă iubesc studenţii. E un lucru care mă bucură,
- Sunt născut pe meleagurile Secaşului din judeţul Arad. Am lucrat de aceea doresc să nu-i dezamăgesc şi să-mi menţin nivelul de
ca economist la Oradea şi din 1991 sunt la Facultatea de Ştiinţe exigenţă care mi-l impun în participarea la pregătirea lor şi stimularea
Economice. Am fost conferenţiar, iar acum profesor. Sunt Doctor în
dragostei pentru frumoasa profesie ce şi-au ales-o.
Economie. Sunt căsătorit, soţia fiind cadru didactic universitar la
- Să abordăm acum un alt subiect: cum comentaţi situaţia
catedra de Limbi Modeme a Facultăţii de Construcţii. Şi sunt tatăl actuală a ţării?
unui frumos băieţel de 2 luni pe care-l cheamă Andrei.
- Consider că România are şansa să depăşească cu bine perioada
- Să vorbim puţin despre activitatea ştiinţifică...
de tranziţie. Mulţi specialişti în domeniul economic au propus modele
- Am realizat 8 cărţi de specialitate, 30 de lucrări prezentate în
de revigorare care nu au fost valabile pentru că nu s-au finalizat
sesiuni ştiinţifice şi publicate, cât şi 15 comunicări pentru diferite
acţiunile demarate. Şansa revigorării porneşte de la economia de piaţă,
sesiuni. Am absolvit cursul de expert contabil şi sunt evaluator în
care este „motorul” dezvoltării societăţii. Pentru România e greu să
domeniul managementului economic, cu stagiu de pregătire la
spun care ar fi modelele, dar cred că renunţarea la întreprinderile
Universitatea de Ştiinţe Sociale din Toulouse (Franţa).
care înregistrează pierderi, dezvoltarea micro-întreprinderilor şi
- Sunteţi exigent cu studenţii?
revitalizarea unor sectoare cu potenţial economic, ca turismul şi
- Sunt un dascăl exigent. în primul rând cu mine, întrucît trebuie
agricultura, ar fi o soluţie.
să fiu mereu pregătit pentru a transmite de fiecare dată studenţilor
- Pe acest fond cum vedeţi viitorul studenţilor absolvenţi ai
informaţii exacte, precise. Sunt pentru o perfecţionare continuă, o
facultăţii unde predaţi, şi nu numai?
pregătire permanentă. Această exigenţă o impun şi studenţilor pentru
- Consider că la ora actuală există o inflaţie de absolvenţi, mulţi
că meseria noastră cere cunoştinţe şi rigoare în aprecierea acestora.
- Şi totuşi am aflat că studenţii vă Iubesc.... dintre ei nereuşind să-şi găsească un loc de muncă. Şansa lor ar fi să
- Nu ştiu dacă mă iubesc toţi. Cred totuşi că majoritatea. Probabil încerce să demareze activităţi pe cont propriu, pentru că sunt tineri şi
că am încercat să le ofer cunoştinţe care să nu fie sterile, făcându-i dinamici, dornici de afirmare. E bine să facă acest lucru fără să se
să fie pasionaţi de meseria aleasă. Ei ştiu că sunt exigent pentru că gândească prea mult la riscuri. Mulţi dintre ei vor încerca poate să-şi
în profesia noastră ca şi în cea de medic, de altfel, trebuie să înţelegi găsească un loc de muncă peste hotare şi e bine, pentru că majoritatea
ce se întâmplă în ansamblu. Studiind, trebuie să stăpâneşti multe vor reveni în ţară unde îşi vor investi banii câştigaţi în realizarea şi
informaţii dezvoltarea unor afaceri proprii.
- r î n r i i T : ^ -
x u u P H H i W ^ n r r t y y ^