Page 5 - Calauza_2003_670
P. 5

-.-u-j.., .  i.... m  iu n   w .j   11 j  *  j ■    mşmmm^
    C so& ^& V JlM D  VPW(SiSQi?&9\  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  W cb^ oS  ,  ]
                                                                                      ERATÂ
                                                                              Rugăm ca finalul articolului semnat de
                                                                           dl Nicoale Chirculescu „CIUMA PROCEN­
                                                                           TELOR” din nr. 669/2003 să fie citit astfel:
                                                                           „Am lucrat în minerit,  am  ieşit la pensie în
                                                                           mai  1999  şi  am  o  pensie  cu  2-3  milioane
                                                                           mai mică decât a unor foşti colegi care au
                                                                           ieşit la pensie în anii 2001-2003”.
                                                                                                   Redacţia

                                                                           Scrisoarea săteanului Curtean
                                                                            Leontin din Nandru, către dl
                                                                             Gheorghe Funar, primarul
                                                                                      Clujului
                                                                                  -  urmare din pag.  1 -
                                                                             Dvs aţi făcut multe pentru acest leagăn al
                                                                          Ardealului,  o  vatră  a  ştiinţei,  culturii  şi  a
                                                                          medicinei din ţară.
                                                                             Dacă timpul vă permite să mergeţi  până
                                                                          acolo, cred că nu veţi rezista în această sală
                                                                          nici  cinci  minute.  La  Hunedoara  în  sala  de
                                                                          aşteptare îngheţi, dar este totuşi curat, dar la
                                                                          Cluj,  sala este atât de mizerabilă încât  nu o
                                                                          pot descrie.
                                                                             Zilnic suferinzi de diferite boli  merg spre
                                                                          medicii din Cluj, doctori sau medici, care numai
                                                                          prin comportamentul lor vindecă jumătate din
                                                                          suferinţe fără a mai vorbi de înalta capacitate
                                                                          profesională şi  rapiditatea cu care  lucrează.
                                                                          Cinste  lor!  Deşi  nu  vreau  să  dau  nume  aş
                                                                          aminti totuşi pe dna  Puşcaş Mariana sau dl
                                                                          Mureşan  Florin,  ale căror vorbe te fac să-ţi
                                                                          crească speranţele de vindecare.  Discutând
                                                                          şi cu alţi bonlavi, au aceleaşi laude şi aprecieri
                                                                          şi pentru ceilalţi medici.
                                                                             Dom nule  Funar,  am  scris  aceste
                                                                          amănunte pentru a vă putea determina să luaţi
                                                                          măsuri  ştiind  că  posibilităţi  aveţi  şi  nu-i  o
                                                                          greutate pentru dvs. Locuitorii Hunedoarei duc
                                                                          o viaţă grea, în curând cei care nu au un câştig
                                                                          permanent se apropie de 50 % din populaţia
                                                                          aptă de lucru.  Vedeţi că vin străinii în ţară şi
                                                                          pun  condiţii  să  stârpim  corupţia  ceea  ce
                                                                          înseam nă  că  acest  flagel  a  atins  cote
                                                                          nemaiîntâlnite  pe  pământul  vechii  Dacii.  Pe
                                                                          lângă toate acestea,  scumpirile se ţin lanţ şi
                                                                          aş aminti numai curentul ce a depăşit în 2002
                                                                          20 %, benzina s-a spus că nu se va scumpi la
                                                                          pompă dar n-a trecut nici o lună din 2003 şi
                                                                          preţul a crescut. Toate acestea le cunoaşteţi.
            -  urmare din pag.  1 -    permis  oamenilor de  rând,  domnuluî îi  este   Noi nu vă putem da votul ca primar, dar putem
       Cine este Constanţa Dunca de Schiau?   interzis".  Aventura  principelui  A.l.  Cuza  cu   da  votul  partidului  din  care  faceţi  parte,
    Constanţa  Dunca  este  descendentă  dintr-o   Maria  Obrenovici  va  fi  mult  speculată  de   aceasta fiind o recunoştinţă din partea noastră
    familie scoţiană Mac Dunca ce a fost adusă   complotiştii  din  11  februarie  1866.  Cu  toate   pentru ajutorul ce o să îl daţi rezolvând cerinţa
    de  habsburgi  (era  colonel)  pentru  a  lupta   acestea,  în  seara  de  14  februariş,  la  hotel   noastră.
    îm potriva  suedezilor.  El  s-a  aşezat  în   Bauer, Constanţa Dunca va creiona portretul   Cu  stimă  şi  respect  pentru  dvs  şi  ziarul
    Maramureş, de unde o ramură s-a deplasat   doamnei  Elena,  scriind: „...  ea este înăltuţă,   „Călăuza noastră" prin al cărui intermediu sper
    în Moldova.  Constanţa Dunca s-a născut în   subţirică,  delicată,  nu  prea  tânără,  dar   să rezolvăm problemele.
    1834 la Botoşani, ca fiică a lui Ştefan Dunca   graţioasă  şi  atrăgătoare,  cu  faţa  smeadă şi   Mă  numesc  Curtean  Leontin,  din  satul
    (avocat) un luptător la Revoluţia de la  1848.   trasă,  cu  ochii  dulci,  pătrunzători  şi  gura   Nandru, nr. 53,  comuna Peştişu Mic, judeţul
    Ea  îşi  înscrie  numele  printre  scriitoarele   blândă, frumos tăiată. Ea stă alături de soţul   Hunedoara.
    vremii în Moldova, obţinând premii literare şi   ei  înfruntând  împreună  toate  greutăţile.  Ea
    în străinătate. în vremea lui. A.l. Cuza era o   nu  suferă  de  propriile  dureri,  cât  simte  de
    doamnx de onoare a Elenei Cuza pe care a   adânc durerile  soţului  ei”.  Autoarea  acestor   Ciortan, primarul Drăghici, Piso, Olar şi mulţi
    însoţit-o  peste  tot,  având  un  adevărat  cult   memorii  precizează  că  domnitorul  unirii  îi   alţi fruntaşi.  Românii  toţi au  plecat capetele
    pentru  aceasta.                   spunea  soţiei  sale:  „Elena!  Singură  tu  eşti   adânc. Toţi îşi opresc suflarea -  scrie Dunca
       Cum  a  ajuns  la  Deva?  După  ce   încredinţată că eu nu am vrut un tron ereditar   Schiau...  jos  la  scară,  Vodă  se  opreşte,
    domnitorul  României  a  fost  detronat,  în  11   pentru coborâtorii mei". Constanţa Dunca ne   întinde  mâna  unui  domn  cu  barbă  lucitoare
    februarie 1866 prin lovitura de stat organizată   prezintă şi pe Cuza, omul politic reproducând   şi  ochi  scânteietori.  Mă  bucur  domnule,
    de  monstruoasa  coaliţie  (cum  o  numeşte   spusele  domnitorului  la  Deva:  „...  aici  la   spune  Cuza,  de  a  vedea  şi  entuziaşti.
    M.Kogălniceanu), Cuza este obligat să plece   poarta occidentului, noiţă ne revine frumosul   Entuziasmul şi energia sunt semne de juneţe
    de la Bucureşti însoţit de soţia sa Elena, cei   drept  şi  greaua  dar  nobila  datorie  de  a  fi   şi juneţea şi  puterea au  viitor.  Să auzim  de
    dci fii ai săi făcuţi cu Maria Obrenovici (regină   călăuza către progres, către  perfecţiunea şi   bine!  Să trăieşi  Măria Ta,  răspund din toate
    a  Serbiei  şi  verişoară  cu  doamna  Elena),   fericirea generală şi zid nestrăbătut între mari   p ie p tu rile   rom â ne şti  de  repetate  ori.
    Alexandru şi  Dimitri,  iar Constanţa  Dunca a   rase  rivale".  Aceste cuvinte  ne arată  marea   înfocatele strigăte îl petrec la careta de drum.
    însoţit  familia  princiară  în  exil.  La  Deva  au   lor actualitate!  Românii  din  Ardeal,  spunea   Biciul  surugiului  îi  pune  caii  pe  goană  spre
    ajuns  în  după-amiaza  zilei  de  14  februarie   Alexandru  Papiu Marian,  numai la principate   apus.  Zăpada  tot  cade  ca  nişte  lacrim i
    1866, şi s-au cazat la Hotelul Bulevard, unde   privesc,  era  nevoie  de  un  domn  luminat  şi   îngheţate,  iar  drumul  tuturor  românilor  se
    au dormit o noapte.                iubit de popor iar acesta a fost Al.l. Cuza. La   pierde în  zare,  urmându-şi  drumului în  exil,
       Constanţa  Dunca  ne  prezintă  aspecte   plecarea din  Deva,  în  dimineaţa zilei  de  15   de unde nu va avea dreptul să se reîntoarcă
    mai  puţin  cunoscute  din  viaţa  domnitorului,   februarie  1866,  Cuza  va  fi  „înconjurat  de   în  ţara  pe care a  iubit-o atât de  mult”.  L-au
    pe  Cuza  tatăl,  care  ştia  să  se joace  cu  cei   lume, lume multă şi română, şir lung de preoţi   judecat  potentaţii  vremii  şi  l-au  condamnat
    doi  fii  ai  săi  şi  concluzionează  trist:  „Ce-i  pe  ambele  laturi.  Au  fost  prezenţi  corniţele  dar nu poporul pentru care s-a sacrificat.

      CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT ÎN   SLUJBA TUTUROR OAMENILOR
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10