Page 10 - Calauza_2003_675

mr4MM& -WL .L A ..^f
[IP c 2 3 ^ p 2 l© Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ^ ^ g 8 S ^ s " . C O @ ^ Q ^ ” 0

y / PÂP/A/T// POT F/EDUCAT/
J / /
Ultimii ani au adus cu ei o nouă percepţie în privinţa influienţei pe
care o are familia asupra formării personalităţii. Copiii pot fi drăgălaşi,
dar şi obositori. Educarea copiilor poate fi o plăcere, dar poate fi şi POl/ESTf ADEMKATE
*
dificilă. Un părinte poate fi mai bun decât altul, dar toţi părinţii au nevoie A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar fi povestit.
de sfaturi şi sprijin. Cum poveştile ne-au fermecat copilăria, nu suntem nici azi, departe
Cursul intitulat „Educaţi aşa!" s-a născut din ideea că educaţia de acea vreme. Parcă nu s-a schimbat nimic. O fetiţă pe nume Alina
părinţilor în ceea ce priveşte comunicarea cu copilul este un element pleca împreună cu părinţii în vacanţă, la mare. Apa mării nu e nici ea
esenţial în viaţa de fam ilie şi că în societatea rom ânească
altfel, e la fel de înspumată, iar nisipul la fel de auriu. Să fie oare şi la
contemporană este deosebit de necesară o asemenea intervenţie. El fel de fierbinte? Alina, căuta şi azi, ce căuta o altă Alină într-o altă
se desfăşoară în cadrul Fundaţiei „Copiii noştri" din Olanda în vreme: o scoică albă, pe carev să o ducă broscuţei din acvariul de
colaborare cu MEN şi UNICEF scopul lui fiind dezvoltarea timpurie acasă. Era frumoasă scoica, dar mama îi atrase atenţia Alinei căC
armonioasă şi ameliorarea vieţii copiilor în familie, prin sporirea
abilităţilor parentale şi prin dezvoltarea unor tehnici de comunicare mai are acasă un borcan plin de scoici. Alina, ca-n orice poveste, îşi
mai bune între părinţi. „Educaţi aşa!" este primul curs specializat în pune o dorinţă: „Vreau ca broscuţa mea să mă salute în fiecare
domeniul educării părinţilor în situaţii precare, unde sunt discutate di­ dimineaţă, înainte să plec la grădiniţă". Şi aşa, între broscuţă şi scoică
verse subiecte şi sunt exersate diversele abilităţi care au, fiecare, s-a legat o mare prietenie. Fiecare şi-a povestit întâmplările, care ne
obiective concrete. bucură şi pe noi cei mari. Se pare că într-o vreme tare îndepărtată
Temele „Acordarea atenţiei”, „Aprecierea copilului", „Stabilirea trăia un urs brun. Şi ursul ăsta nu obosea să cutreiere împrejurimile
limitelor'’, „Ignorarea”, „Izolarea şi pedepsirea" vor fi dezbătute în cadrul şi să mănânce cu poftă zmeura pe care_, pădurea i-o oferea. Mierea
a cinci şedinţe în grădiniţa noastră şi vor fi conduse de educatoarele de albine îi plăcea cel mai mult ursului, intr-o scorbură de copac, se
Dragoş Marcela şi Morar Elena. afla un stup, unde harnicele albine trudeau aducând polenul florilor,
Prima şedinţă a avut loc într-o atmosferă destinsă şi participanţii pentru a deveni miere. într-o zi, una dintre tinerele albine refuză să
au fost interesaţi de tema abordată şi de filmul de pe caseta video se mai întoarcă în stup. Dorinţa ei era una singură, vroia să cutreiere
.Aprecierea şi acordarea atenţiei”.
şi alte frumuseţi ale pământului. într-un târziu, obosită se ascunse
La sfârşitul şedinţei unul din cunoscuţi a declarat: „Nu mă simt la între petalele unei brânduşe. Când se trezi, văzu o arătare mare şi
şcoală deşi am primit temă de casă unde voi consemna reacţiile
copilului meu timp de o săptămână privind tema dezbătută". negricioasă ce mormăia întruna. Era ursul, duşmanul fagurilor de
miere, pe Care tânăra albină, l-a înfruntat cu mare curaj. Dar ursul,
Interesul pentru acest curs s-a materializat prin donarea unui
televizor color de către firma Ciquita Exim SRL Orăştie şi reluarea lu> nu s-a sinchisit şi a pornit către stupul de unde plecase albina. Vroia
să-l devasteze. Numai că albina s-a grăbit dând de ştire străjerilor
de alţi părinţi din grădiniţă.
Consider că parteneriatul cu familia duce la stabilirea unor legături de la stup, că-i pândeşte un mare pericol. Fu primită de albina şefă
corecte, sincere, care să faciliteze dialogul democratic şi să conducă şi când ursul se apropie de stup, toate albinele s-au năpustit asupra
la implicarea părinţilor în demersul educaţional propus - „Părinţi ursului. Acolo, la marginea pădurii albina curajoasă primi cele mai
mulţumiţi şi copii mulţumiţi". înalte onoruri. Şi poveştile adevărate, nu încetează să ne farmece
EducatorSiivia URS, director, Grădiniţa sufletul, fie cu acel căruţaş ce avea o livadă de meri pe care o
cu program prelungit nr. 2 moştenise de la părinţi, fie cu acel scaun al străbunicii. De undeva
se apropie împărăteasa acestor poveşti ce poartă numele de
Violeta Craiu. Miron ŢIC
O M O R
- Domu doctor, mă doare tare când apăs aici, p<?~~~
piept...
- Da’ dracu te pune să apeşi!
• • •
Foto: Imbrea Cristina, Toader Ionela. Filip Ela, Bocănici Maria, - Măi mocofane, da’ unde-i spitalul?!
Popescu Mioara, Horga Ioana, Borza Sorin, Fiscutean Cornelia, - Mai fă-mă tu o dată mocofan că te duc eu la spital!
Chiria Monica______________________________________________ • • •
- A mea femeie, când doarme, sforăie de se zguduie ferestrele!
AVIATORUL DIMITRURADU ' - A mea, şi mai şi, când plânge îi curg lacrimile pe spate...
• • •
pe panoul lumii de pe - Măi Gicule, pe tine cine te obligă să bei atât?
aerodromul J.F. Dulles din - Nimeni. Eu fac muncă voluntară... G.N.
Washington „omul” a început să zboare. Sigur, Coandă şi Vlaicu precum şi primul
român constructor de rachete Nicolae Văideanu de la Orăştie (aproape
- urmare din nr. 674 -
Trecând de la manşe la scaunul de pensionar, nu zăboveşte mult necunoscut românilor şi ale cărui documente se află de mai bine de 50
de ani acolo la americani), sigur nu vor lipsi.
şi prin grija Domniei Sale şi a aviatorului Mircea Pătru, Românii au prima Aci, în măreaţa construcţie, se va afla un perete panou care se
ocazie de a vedea înscris adevărul despre aviaţia şi aviatorii români pe numeşte „Wall of Honor”. Pe acest panou de onoare al lumii aviatice, va
frontul de Est şi pe cerul patriei ior, necenzurat, după aproape o jumătate
rămâne săpat pentru vecie şi numele aviatorului român Dimitru Radu,
de veac.
care este şi membru de Onoare al Grupului „Iubitorii Aviaţiei" - Hunedoara,
Dacă la noi, până astăzi nimeni nu s-a gândit a lua în consideraţie
omul care prin felul său de a fi îşi onorează Neamul şi Ţara, participând
asemenea oameni, azi americanii au un „cuvânt greu” şi pentru noi
şi la editarea cărţilor aviatice „Pagini din istoricul aviaţiei hunedorene”,
Românii. Aviatorul român Dimitru Radu este membru al Asociaţiei
„Av. George Valentin Bibescu” şi „Aviatori Gorjeni”.
Piloţilor de linie din America, RAPA, asociaţie care priveşte influenţa
Azi e timpul să ne întrebăm: Oare când se va găsi cineva în ţaran
aviaţiei în lume, prin prismă istorică.
Românilor, să cinstească memoria aviatorilor „Eroi şi Martiri”, afişând
In acest sens, în capitala Statelor Unite, Washington, în Complexul
alături de statuia aviatorilor din Bucureşti, panouri înrămate în aur („ţara
Muzeului „Smithsonian” se găsesc etalate toate tipurile de posibile
noastră aur poartă"), cu numele acelor aviatori, chiar dacă mai întâi li
avioane, chiar şi capsulele care au dus pe astronauţi pe lună. Aci, de la
s-a deschis uşa puşcăriilor şi groapa comună. Când?!
avioanele fraţilor Wright până la cel mai avansat avion supersonic,
Acei ani de trudă, cinste şi.patriotism, sunt cinstirea ţării lor, ani de
Rachetele V1, V2, avioanele franceze, japoneze, italiene etc. îşi au un glorie, şi măcar numele lor să riu fie uitat, ci lăsat pildă şi exemplu celor
loc al lor. ce le urmează calea! Ceea ce facem şi noi prin „Călăuza noastră", pentru
Cum la ora actuală acest muzeu nu mai are spaţiu, pe aerodromul
J.F. Dulles, tot în Washington, se termină în prezent un hangar colosal, cinstirea acestui român Dimitru Radu, prezent pe panoul lumii aviatice
„Wall of Honor” de pe aerodromul J.F. Dulles din Washington.
unde va fi expus tot ce se merită a fi păstrat din domeniu, de când
Ionel BECHERETE, Vădenl
! CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT ÎN SLUJBA TUTUROR OAM ENILOR