Page 5 - Calauza_2003_676

ssC ŞaŞE^ffi^Sj ipgXŞSQffîj&9° Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor IP cb^ oS )

U N FEL DE M A FIE PRINJESA ZĂRILOR ALBASTRE, REGINA
L O C A L Ă D O M IN Ă î n ă l ţ i m i l o r s m a r a n d a b r ă e s c u
S A TU L R O M Â N E S C - urmare din pag. 1 - TVR oricând ar fi putut şi poate prezenta filmul
Şi din ziua tăcută de ieri şi cea grijulie de azi, său ce-i era proprietate, cu activitatea sa în
Ţăranul român pe cale de îndrăznesc eu de a mai clipi o dată pleoapa străinătate şi se află în arhivele M.A.I. şi nu cred
ochiului peste o clipă din mileniul peste care am
dispariţie trecut. că nu ar veni în ajutor. Sigur, întreaga ţară şi-ar fi
văzut o eroină, o martiră, ce îi adusese ţării sale
Cu data de 2 Februarie 2003 se împlinesc
- urmare din pag. 1 - doar glorii şi mândrie ca şi onoare în faţa unei lumi
Bătrânii satului, din ce în ce mai puţini, au exact 55 de ani, de când acea fătucă ce are fiind prima în această lume la vremea ei în
pensie de la C.A.P., din care mai plătesc câte un numele curat românesc, Smaranda, fiică a paraşutism şi pilotarea avionului de acea mână
răzeşului Brăescu din Ţara Moldovei a măritului
tractor să le are o bucată de pământ. Mai pun în domnitor Ştefan cel Mare, nu mai este. fermecată, feminină.
grădini câteva straturi şi cresc păsări şi porci. Nu mai este pentru că prea mult a fost hulită Ea era SMARANDA BRĂESCU care la data
Am stat de vorbă cu ei. Nu-i interesează de criminalii neamului românesc, pentru marea ei de 5 iulie 1928 face primul său salt cu paraşuta în
intrarea ţării în N.A.T.O şi U.E. Nu-i interesează glorie adusă ţârii sale, că nici moartă nu a fost Germania de la 600 de metri, ca până în 1928 să
"p e tro lu l Irakului, nici lăcomia lui Bush. îi lăsată să-şi doarmă în linişte somnul de veci. (Nici mai execute multe salturi cu paraşuta în ţară la
interesează când se coc măceşele, să le culeagă, azi nu-i sigur dacă osemintele sale mai sunt în mai multe mitinguri aviatice, ca apoi să bată
să le dea pădurarului pentru a le îngădui să adune mormântul cu care se înfrăţise ca drept ultim recordul european la 2 octombrie 1931, de la
uscături din pădure, pe care le cară cu sarsanaua adăpost). peste 6.000 m cu aterizarea nu departe de
în lunile de iarnă, să se încălzească şi ei. îi Şi de ce nici măcar acest nou mileniu care ne Slobozia din Bărăgan, record care îi aduce
interesează cum să-şi adune strânsură pe iarnă vorbeşte de adevăr şi libertate adevărată, nu decoraţia Crucea de aur a Ordinului Virtutea
şi cum s-o ascundă de furăcioşi. aduce la cunoştinţa generaţiilor mai noi, măcar Aeronautică.
Se fură găinile şi porcii, dar nimeni nu reclamă câteva frânturi din activitatea vieţii ei. De ce?! _________________ - va urma - ________________
de frică. HUNEDOARA, EXTAZ Şl AGONIE
Recoltele din câmp, fie sunt culese înainte de maturitate, fie sunt furate
în întregime. Nimeni nu vrea să fie reclamant sau martor. Un fel de Mafie - urmare din pag. 1 -
locală, domină satul. în ţarină cresc bălării, în sat rămân tot mai multe case Numele acestei aşezări, spune o tradiţie pădurenească vine de la
pustii. strigătul de durere NIE DOARE, al românilor chinuiţi în sala de tortură de
Un singur lucru mai trebuie! Biruri şi portărei care să forţeze executarea către călăul castelului UBU. De aceea pădurenii îi spun şi astăzi Niedoara.
silită a bunurilor. Procesul de urbanizare al acestei aşezări româneşti s-a produs mai
Ziariştii nu fac reportaje competente la faţa locului, pentru că au destule lent. în secolul al Xlll-lea era încă târg. Hunedoara a devenit o piaţă unde
probleme în oraşe şi pentru că nu sunt mijloace de transport, nu sunt străzi se valorificau după cum spun izvoarele vremii în zilele de Duminică produsele
pavate şi nimeni nu te mai serveşte cu o strachină de sarmale şi cu o ulcică pădurenilor (lână, brânză, piei de animale, came de viţel). De asemenea
de vin. fierul produs în atelierele din satele de pe Valea Cernii şi Ghelar, care se
în satele în care au existat două trei clase paralele, mai există 2-3 elevi numea Delarl, era coborât o dată pe săptămână la cetate, unde castelanii îl
care calcă aproximativ 6 km până la o şcoală care mai rezistă, riscând să vindeau celor care doreau să-l cumpere. Metalul a devenit încă din secolul
fie mâncaţi de dihănii sau agresaţi de oameni-neoameni care le fură turta XVI un echivalent general al mărfurilor (monedă). Fierul era folosit ca mijloc
cu marmeiadă din ghiozdan. de plată pentru diferite munci, se cumpăra came, băutură (erau trei cârciumi
Dacă Primăria ar procura 2-3 tractoare şi ar angaja nişte tractorişti care în târg). Fierul din Hunedoara era vândut şi pe piaţa Craiovei şi chiar mai
să are gratuit celor care cumpără motorină, cred că ar fi un ajutor pentru departe. Cunoaştem chiar numele unui mare importator pe nume Mototonea
ţărănime, însă conducerea a hotărât să-i ajute cu impozite şi taxe, ceea ce şi pe căruţaşul său Ion Bojan care au cumpărat şi au transportat .16 ocale
va duce la dispariţia Ţăranului Român. de fier”. La începutul secolului XVII Hunedoara devine unul din cele mai
Ministrul Justiţiei a raportat că a cheltuit câteva sute de miliarde ca să mari târguri de metal din tot Ardealul. Oraş, este pomenit a fi această aşezare
facă un spital ultramodern pentru puşcăriaşi. într-un document din 1415când este numit OPPIDUM. Deaemenea, oraşul
Mai înainte, a raportat şeful handicapaţilor români, câte sute de miliarde este bine populat în 1512 când sunt atestaţi 980 de locuitori, iar în 1530 se
are la dispoziţie ca să-i facă fericiţi pe handicapaţi. Desigur, trebuie să vorbeşte de existenţa a peste 1000 de locuitori. Ni s-au păstrat şi unele
trăiască şi puşcăriaşii şi handicapaţii. nume ale hunedorenilor ca cele ale lui Todea, Lăscuş, Alic, Zăvoianu şi
altele.
Mulţi oameni se gândesc să se apuce de furat sau să-şi reteze un deget
ca să fie băgaţi în seamă, pentru că cei care au muncit din greu şi cei care Ascensiunea acestei aşezări este încă moderată, ajungând ca abia în
vor să muncească nu sunt băgaţi în seamă după meritele lor. 1725 să aibă opt străzi, iar numele lor se păstrează şi azi. Aceste străzi
erau: Strada Surduc, Strada Cetăţii, Strada Cuierilor, Strada Grecilor, Strada
Atelierelor, Strada Severinului, Strada Morii şi Strada Albul. Oraşul nostru
VÂNDUTĂ, TRĂDATĂ MEREU. DE FRATELE TĂU abia în 1867 devine oraş regal liber, bucurându-se de unele privilegii.
- urmare din nr. 675 - Prin legea nr. 2/1968 Hunedoara este ridicată la rangul de municipiu,
16 martie 1918: Marghiloman în discuţia cu Czernin: „Am rezervat, încorporând unele sate care devin cartiere ale oraşului ca: Buituri, Zlaşti şi
bineînţeles, pentru a menaja Ucraina, Hotinul, unde rutenii sunt în Răcăştie, Peştiş şi altele. Perioada care a urmat după 1968 a însemnat un
majoritate, dacă convine Austriei să aibă colţ între Bucovina şi noi,, adevărat extaz. S-au construit 12 şcoli, 2 spitale, 2 case de cultură, 2
19 martie 1918. Marghilonam: „Dl Gratz mi-aduce o telegramă a iui stadioane, 4 licee industriale şi unul teoretic, un institut de învăţământ su­
Czernin pe care mi-o citeşte. Este cuvântul eliberator pe care îl aşteptam. perior, judecătorie, procuratură, două bănci, un sediu CEC, pieţe alimentare
Czernin, îndărătnic cum este, telegrafiază că ar trebui un act mai decisiv şi numeroase magazine etc. Această urbanizare a fost paralelă cu creşterea
decât trimiterea la Sevapostopol a torpiloarelor noastre, de exemplu, populaţiei de la 7.000 la peste 90.000 de locuitori, veniţi din satele
trimiterea unui batalion pe frontul de sud-vest pentru a da impresia de pădureneşti, din satele judeţelor: Hunedoara, Alba, Caraş, Arad, din Oltenia,
ruptură cu Antanta, în schimbul cărora am avea concursul său în din Moldova, producându-se ceea ce în epocă se numea „omogenizare
Basarabia. Explic lui Gratz neputinţa morală a unui asemenea fapt: naţională". Au venit din toate colţurile ţării fiind atraşi oamenii simpli, de
neeleganţa uni asemenea gest, ceea ce chiar Kuhlman recunoscuse. Gratz mirajul unui câştig rapid şi facil.
pare a susţine punctul meu de vedere. Mă lasă de înţeleg că crede că - va urma -
Czernin va renunţa de a face din aceasta o condiţie a aderării sale la
proiectele sale asupra Basarabiei.”
Viorel MIHAIL, din „Săptămâna", Chişlnău DE CE VREAU SĂ M AI TRĂIESC?
- va urma -
- urmare din nr. 675 -
De ce suntem obligaţi sâ plătim abonamentul Rugaţi-vă şi vă declar cinstit că totul va fi cândva aşa, precum noi toţi
vom vrea, spre fericirea mea şi a ta, a copiilor noştri, şi a strănepoţilor,
Radio TU dacă nu at)em aceste aparate? compatrioţilor din ţara mea. *
- urmare din pag. 1 - Când va fi aceasta, şi când se va realiza gândirea mea şi-a ta, este cu
Majoritatea suntem oameni în vârstă de 65- 87 de ani, locuim în totul altceva şi răspunsul meau nu-l poate depăşi pe cel exprimat de cel
garsoniere, avem pensii de urmaş de 834.000 lei, unii din noi consumăm 15 mai autorizat în declaraţii despre speranţa mea şi a ta; această iluzie sună
- 40 KW pe lună la preţ social de 1362 lei aşa că plătim între 20.000-55.000 radiofonic aşa: „în anul 2004 vom trăi tot aşa de bine ca în anul 1989?!?”
lei pe lună, în multe garsoniere nu stă nimeni; oamenii s-au mutat la copii, nu - Dacă nu mă credeţi, nu-mi provocaţi nici o supărare, mai ales că sunt
consumă nici măcar un KW pe lună. Nouă nl s-a spus.că toată lumea trebuie atât de satisfăcut când sunt contrazis în gândire şi ulterior sunt flatat de
şă plătească, vă daţi seama, eu plătesc 20.000 lei energia electrică pe lună acelaşi autor că am avut dreptate!
jşi sunt obligată să mai dau încă 55.000 lei, sau cei care nu plătesc energie Să fi avut dreptate şi profesorul meu de istorie, care în anul 1947 la
electrică, din cauză că nu stau acasă (dar trebuie să plătească 55.000 lei), una din lecţiile predate ne-a afirmat: „Istoria se repetă, exact ca acele unui
întrebarea noastră este dacă toată lumea trebuie să plătească, chiar dacă ceasornic!” Să fie aceasta explicaţia declaraţiei că în anul 2004, vom trăi
nu plăteşte energia electrică numai că are o casă. ca în 1989? Dacă prin „absurd” aş fi fost eu profesorul meu Ion Pişcaţi,
Având în vederea faptul că dvs aveţi mai multe posibilităţi de a fi auziţi,
vă rugăm să ne sprijiniţi în a interveni pe lângă cei care pot să ia decizii de căruia îi lipsea degetul a! doilea şl al treilea de la mâna dreaptă, sau dacă
revenire asupra acestei Hotărâri nedrepte, în caz contrar ne vom adresa aş fi, fie şi numai pentru un minut profesorul Ovicjiu Popescu, v-aş încărca
forurilor Internaţionale ale Drepturilor Omului. anticipat memoria cu două mari evenimente care vor marca România la
Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne comunica prin ziar adresa finele anului 2004.
Drepturilor Omului din ţară şi de la Strasbourg. Acest abonament urmează a Dumitru AMĂRĂZEANU
se achita la RENEL împreună cu plata energiei consumată._____________ - va urma -