Page 10 - Calauza_2003_688

Z——----- ............. T"—W '■'l'IJ - ' "I. 1 li,. , ..UeH!l!.UULH!V1'lpiUWi,,J ,»** ’l'HtLMK
( WGiggoILW Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor waxs3®Guw>9V)

PLATA TAXELOR RADIO TV sunt doar formale, în timp ce alţii pentru nişte fleacuri, fac ani grei de
puşcărie.
O măsură aberantă, nelalocul ei! Aş vrea dacă e posibil, să vă rog să comunicaţi ceva firme care se
ocupă de izolat. întrucât stau la etajul 4, pe hol şi bucătărie mi-a crăpat
Stimaţi domni de la „Călăuza noastră" tavanul din cauză că-mi plouă. Deci va trebui să izolăm până la toamnă,
Referitor la plata obligatorie a taxei de Radio Tv, aş vrea să mă
să nu ne prindă iama aşa. De aceea urmăresc mereu vreo firmă care
pronunţ şi eu. că nu este ceva logic. Sunt persoane care nu au nici să facă astfel de izolări. Mă refer la izolatul de afară că în apartament
radio şi nici televizor şi atunci de ce să fie obligaţi să plătească aceste o voi rezolva eu cumva. Şi în privinţa asta câte avem de tras! Oamenii
taxe? Un astfel de caz cunosc eu. în Petroşani pe strada Mestecenilor fac gălăgie, nu vor să contribuie parcă nu ar fi şi acoperişul lor, ci
la nr. 3, locuieşte Maier Gheorghe de 75 de ani şi care are o pensie de numai al meu. Nu ştiu dar parcă s-a stricat lumea, nu te mai poţi
ceva peste 1.100.000 lei. Dar Radio şi TV nu are. Nici nu ar avea timp înţelege. Şi asta cred că numai datorită neajunsurilor, necazurilor şi
să urmărească la aceste aparate întrucât are vite şi de-abia are timp
atâtor greutăţi. Dar trăim cu speranţa în Bunul Dumnezeu că ne va
să vadă de întreţinerea lor. Şl aşa ca ei, câte familii nu sunt care să nu ajuta şi vom învinge aceste neajunsuri.
posede aceste aparate dar sunt obligate să plătească. Asta, cel puţin
Cu respect, Octavian BORCEA,
o consider o măsură prea aberantă, nelalocul ei. Ca de altfel câte altele
B-dul M. Viteazul, 16, Bl. 1 M, Sc. IV, Ap. 61, Vulcan
nu se petrec azi în ţara asta. Nu mai departe decât în „Curierul Naţional” N.R. Cei interesaţi a obţine o lucrare de izolaţie exterioară sunt
din 7 aprilie 2003, în pag. 2, scrie: „Dacă se dovedeşte cooperantă cât îndrumaţi la adresa de mai sus.
şi cum trebuie, Ioanei Vlas i s-a garantat o pedeapsă de trei ani în
modemul penitenciar Rahova. Tot într-un „Curier” cât şi la televizor
am citit şi auzit de acel profesor din Constanţa care dacă bine îmi D IN ARHIVELE SECRETE ALE DIRECŢIEI DE
amintesc, pare-mi-se a luat ceva mită în jur de 300 euro sau dolari. Să INFORMAŢII EXTERNE: C ăutajI arestajH
stăm strâmb şi să judecăm drept. Maria Vlas a fugit ilegal din ţară
după prejudiciile ce le-a adus ţării şi atâtor oameni. Cât sunt de mari Gheorghe Acrivu, fiul lui Nicolae şi al Stanei, născut la 13
aceste prejudicii şi dacă le raportăm la mita ce a luat-o acel profesor şi August 1913, în oraşul Tecuci, cu ultimul domicijiu, în oraşul
care se zicea că riscă o pedeapsă până la 12 ani? Este ceva chiar Timişoara, str. Solderer, nr. 2, de profesie avocat. în anul 1941,
strigător la cer. Dar câte astfel de probleme nu sunt în ţara aceasta? după rebeliunea legionară, a fugit în Germania, aflându-se în
prezent în RF a Germaniei. A făcut parte din armata legionară a
Sau lui Ion Stoica de la „Caritas" cât i s-a dat? Cei ce fură sume mari,
lui Horia Sima, având gradul de sublocotenent. în prezent, este
au parte de câte o pedeapsă minoră pe când unui găinar dacă fură o
secretar general al Asociaţiei românilor din RF a Germaniei şi are
găină ia pedeapsă maximă. Asta este în România. Cred că nici o sută legături cu autorităţile germane de la Bonn. în caz de identificare
de Ţepeşi dacă ar veni din nou la putere, nu ar reuşi să readucă ţara să fie reţinut.
asta la normalitate. Se fură cu acte sume exorbitante iar pedepsele
P I fi LOG CU PL ION SIMION, PIRECTOR Lfl
S.C „PUBLISERV GOSCOM" SRL PEVR
- urm are din nr. 687 - s-o întărim . Să construim elem ente m oderne, elem ente de
- Cine poluează? atractivitate pentru producători cât şi pentru consumatori. în acest
- Factorii poluanţi sunt mulţi: chiar Siderurgica Hunedoara, sens vreau să vă spun că am creat condiţii m ult mai bune
Termoelectrica Mintia, haldele de steril, chiar fabrica de ciment. producătorilor care vin cu produsele pe mese. Acestea sunt
Nu trebuie să ne fie jenă sau să considerăm o greutate acest acoperite cu acoperişuri moderne ca soarele să nu bată pe ele,
lucru, să spunem că oraşul Deva este îm prejm uit de bazine de am realizat încă două hale acoperite pe timp de vară, pentru ca
steril care vor constitui odată şi odată să nu zicem un pericol, dar produsele să beneficieze de factori clim atici adecvaţi pentru
va trebui să dea de gândit tuturor factorilor din judeţul Hunedoara, păstrarea lor, am realizat extinderea reţelei de apă, ca producătorii
pentru a reuşi să anihilăm efectul negativ al acestor halde de s-o poată folosi la um ectarea produselor, zic eu destul de
steril, asupra populaţiei oraşului. nesemnificativă dar cu o importanţă deosebită. Am realizat şi este
- Este bine că dvs. aveţi curajul să ie denum iţi pentru că în faza de construcţie a unui W C cu intrarea din parcare, pentru a
majoritatea acestor factori susţin că ei nu poluează. Chişcădaga sta liniştiţi locuitorii din blocurile vecine pentru că nu mai sunt
cică nu poluează, Mintia, nu poluează şi e bine că puneţi problema folosite spaţiile verzi pentru necesităţile umane. Şi, în continuare
acestor halde de steril... avem în vedere modernizarea pieţei prin apariţia de noi maga­
- Noi am avut o iniţiativă în acest sens, lucrarea este foarte zine şi în ultima etapă, în anii următori să supraetajăm halele
costisitoare, vrem întâi să depozităm pământ, să le îmbrăcăm din actuale acoperite, prin sistem ul de benzi rulante de urcare şi
nou, e o muncă de durată şi de-a lungul anilor şi va trebui investit coborâre. La etaj să fie numai magazine cu profil alimentar, iar la
enorm de mult. Consider că odată şi odată va trebui să luăm parter să fie numai pentru producători.
aceste măsuri ca într-adevăr să avem un oraş aşa cum trebuie. - Peste hala mare?
Cu atât mai mult cu cât vegetaţia oraşului este îmbătrânită, aşa - Da, când vom avea bani să demarăm această investiţie,
cum s-a observat la fiecare furtună urmează câte 3-4 pomi căzuţi. vom realiza m agazine ultram oderne exact aşa cum im pune
Ne doare sufletul că aceşti pomi vor trebui odată şi odată tăiaţi, comunitatea europeană şi cu sistem de benzi rulante.
vor trebui corectaţi. Va trebui să plantăm alţii în locul lor şi în - Ce puteţi face pentru ca preţurile să fie mai mici la Deva

fiecare an se realizează plantări. Lumea nu ştie, dar ca unul care fiind recunoscut faptul că la Deva este o piaţă scumpă. 7 o |l_
cunosc, afirm cu toată certitudinea că s-au plantat. Se prind foarte producătorii care vin zic că Deva este un oraş cu multe bănci, un
greu. Dar o parte din factori nu doresc aceşti pomi, îi incomodează oraş bogat...
că nu pot urca maşinile pe trotuare, unii spun că toamna când le - Ca locuitor al Devei de peste 30 de ani pot să spun că piaţa
cad frunzele , fac mizerie ce trebuie măturată. Noi de multe ori de la Deva a fost o piaţă mai scumpă deoarece aici au locuit
poate nu-i vrem pe aceşti pomi dar ne sunt necesari mai mult oameni_care au avut bani.
decât ^oricând. în vechiul sistem', Deva a fost un oraş muncitoresc cu
- în obiectul de activitate a l societăţii pe care o conduceţi intră muncitori bine plătiţi, o intelectualitate bună, la ora actuală la fel,
şi piaţa care este un obiectiv vital pentru o societate, într-un oraş, a rămas un oraş unde se câştigă destul de bine, este floarea
într-un municipiu. De acolo se procură cele m ai multe produse judeţului, normal că şi starea este alta. Dar nu pot să mai afirm
alimentare, deci cum aţi gândit să m odernizaţi piaţa? că numai la Deva sunt preţurile mari, preţurile sunt la fel în toată
- Eu am gândit piaţa m ăreţ şi benefic, la fel pentru toţi: şi ‘ţara, toţi marii producători de fructe, legume, cereale, în special
producători şi cumpărători. în primul rând vreau să vă spun că produsele agricole, îi văd zilnic, sunt cu telefoane mobile, o parte
piaţa nu mai este ce a fost odată. în urmă cu mulţi ani şi când din familie sunt cu produse la Deva, o parte sunt la Oradea, o
spun „cu mulţi ani“ mă refer la perioada comunistă, toată lumea parte la Craiova. Ei ţin zilnic legătura cum mişcă produsele şi
numai din piaţă îşi putea procura produsele necesare de zi cu zi. preţurile, le fac de sunt la fel în toată ţara începând de la Constanţa
Astăzi, lucrurile nu mai stau aşa, chiar pot să afirm că o parte mai până la Satu Mare sau invers luat. Vă asigur că preţul produselor
mică a populaţiei - oamenii cu bani - îşi procură necesarul de la este cu diferenţe nesemnificative de maxim 1000-2000 lei/produs.
m arile su p erm a rket-uri, ies des în stră in ă ta te de unde se Ce facem noi pentru a fi produse din abundenţă? îmbunătăţim,
aprovizionează, o parte din populaţie şi-a reluat vechile terenuri, continuu condiţiile din piaţă, creem facilităţi producătorilor, în spe­
înapoi, unde îşi cultivă pro priile legum e, deci nu mai sunt cial celor din sudul'ţării care vin cu legume, celor din judeţe
cumpărători, sunt producători pentru familiile lor aşa că piaţa din limitrofe, respectiv celor din Arad şi Tim iş care produc la fel.
acest punct de vedere a slăbit, fapt pentru care noi am început (va urma) Valeriu BÂRCĂU