Page 5 - Calauza_2003_707
P. 5

flUHWi1                           ^ « ► n w iH w  n cM ţn n v  r * r   mmmmvmmm
                                        o f
                         attJh&b  tniauMCfite  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor^
                    S TR IG O II                                    PĂREREA  UNUI  BASARABEAN
                        -  urmare din pag.  1 -              „Malurile de Prut” -  „Două lacrimi gemene”
          Aşa se întâmplă şl acum, strigoii iredentismului maghiar adulmecă unde
       ar putea găsi noi victime. Aşa s-a întâmplat şi după 1526, după lupta de la   -  urmare din pag.  1 -
       Mohacs. când Ungaria a fost trădată de baroni unguri. Aşa s-a întâmplat   însă nimeni nu-l lua în seamă... până când a rodit. De atunci, în toamne,
       după 1867 când s-a născut monstrul bicefal Austro-Ungaria, când statul şi-   nu  mai  avea linişte,  bietul.  Toţi îl ciomăgeau,  ca  să-i  ia  rodul.  Mai mult
       a intensificat maghiarizarea celorlalte naţiuni care erau majoritare, aşa s-a   chiar,  vecinul,  kazak „eliberator” ,  într-o zi  mi  l-a tăiat  de  la  rădăcină.  (îl
       întâmplat  după  primul  război  mondial,  când  statul  sovietic  maghiar s-a   supăra nucul ce nu semăna cu mestecenii siberieni).
                                                              în noaptea de 30 octombrie 1992 li s-a curmat coroana vieţii încă a doi
       aruncat în cârdăşie cu Lenin asupra României Mari, aşa s-a întâmplat în   nuci plini de rod -  Ion şi Doina Aldea-Teodorovici. (Fie-mi iertată metafora,
       preajma celui  de-al  doilea  război  mondial,  când  cele  trei  state fasciste   poate nu prea reuşită. Or, nucul e simbolul românismului, precum arţarul -
       Germania,  Italia  şi  Ungaria,  s-au  năpustit  asupra  României  răpindu-i   al canadienilor).
       Ardealul,  aşa se întâmplă azi când strigoii iredentişti  maghiari  de teapa   Circumstanţele accidentului sunt încă neelucidate, forţele negre le-au
       episcopului TSckes, a viceprimarului de Târgu Mureş, I. Fodor, precum şi a   tăiat mişeleşte tulpina, nu însă şi rădăcinile care dăinuie şi vor dăinui mereu,
       fostului ambasador al României în Suedia sub regimul lui E. Constantinescu,   cât va exista naţia română. Pentru că Ion şi Doina au fost români. Ei vor
       „Convenţia Democrată” din care n-a mai rămas decât alianţa P.D. şi P.N.L.  rămâne în inimile noastre marii interpreţi de muzică naţională, ce-au aşternut
          Aceşti strigoi urmăresc lichidarea cu orice preţ a României în care scop   poduri peste Prut şi Nistru. Ion a fost şi un compozitor notoriu, cu peste 500
       UDMR-ul porneşte la atac cu paşi mărunţi folosind politica de maghiarizare,   piese  la  activ.  A colaborat  cu  Grigore  Vieru  şi  Dumitru  Matcovschi.  Să
       folosind în  acest scop  ignoranţa unor ziarişti,  bunul simţ al  românilor şi   amintim doar câteva: „Maluri de Prut”, „Trei culori”, „Ce noroc să fii român”
       politicianismul ieftin al unor lichele locale şi centrale tributare mentalităţilor   „Sfântă ni-i casa”, „Eminescu", „Răsai”, „Două lacrimi gemene" etc. La vârsta
       comuniste. Dar să fim mai expliciţi: se bate monedă pe afişarea unor plăcuţe   lor, în floare (Ion avea 38, Doina -  doar 34 de ani), bateriile de creaţie le
       bilingve maghiaro-române în localităţi unde există populaţie maghiară. L-   erau arhiîncărcate de planuri, ca albinele -  de miere.
       am întrebat pe  primarul  Devei,  Mircia  Muntean,  dacă  Deva,  Cristurul şi   Au trecut  11  ani de la  noaptea  neagră-răpitoare, când  arţarul  de  la
       Bârcea au peste 20% locuitori maghiari? Nu ştie. îi spunem noi că ungurii   Coşerenii dintre Bucureşti şi Chişinău „au îmbrăţişat” Opel-ul, condus de
       nu depăşesc 10%. De ce cu bună ştiinţă se încalcă legile ţării şi interesul   Vasile Cudalb (sau Alexandr Ciakunov?).
       naţional?  O  altă  cale  folosită  de  iredentiştii  maghiari  în  politica  lor de   N-aş  vrea  să-mi  asum  un  păcat  pe  conştiinţă,  dar  forţele  negre
       maghiarizare este restaurarea unor însemne cu pretenţii de monumente   antinaţionale „au greşit" şi în cazul poetului Dumitru Matcovski, şoferul Struţ
       istorice ca bornele sub  formă de buzdugan de la Zeicani şi de  la Valea   strivindu-l în plină zi pe marginea şoselei. Enigmatic au murit alţi patrioţi:
       Jiului,  care  marchează  hotarele  Ungariei  Mari.  Pentru  cine  păstrează   Nicolae Costin, primarul Chişinăului de după 1989, Lidia Istrati, scriitoare şi
                                                            parlamentară  incomodă,  Gheorghe  Ghimpu,  preşedintele  Asociaţiei
       proaspătă  memoria  acestui  stat  „Ungaria  Mare"?  Poate  ne  răspunde   Veteranilor Armatei Române.
       Consiliul Judeţean! Celebrul de-acum Monument al Ungariei Mari pe care   La  mitingul  de  doliu  al  lui  Ion  şi  Doinei  s-au  adunat  zeci  de  mii  de
       iredentiştii maghiari, criminalii românilor din 1848-1849 insistă cu manifestări   oameni, care i-au iubit şi preţuit la justa valoare. O asemenea manifestare
       isterice să fie reamplasat la Arad.  De ce acolo şi nu la Şiria unde au fost   de solidaritate n-a cunoscut Chişinăul de la proclamarea Independenţei R.
       împuşcate de Franz losif. Românii nu au ridicat monumente asasinaţilor, a   Moldova. Fără îndoială, naţia română nu-i uită.
       copiilor nenăscuţi, a femeilor şi bătrânilor de  la Ip, Trăznea şi  Moisei la   Dumnezeu să le păzească sufletele, urcate sus, printre îngeri.
       Budapesta. Oameni se pot numi aceştia, adică asasinii? Nu! Ei sunt strigoii
       care  bântuie  istoria.  Mai  nou,  profitând  de  ignoranţa  unor  ziarişti,   CU CHEIA LA SEIF
       reprezentanţii acestor strigoi au scos şi falsificat documente istorice, cum   -  urmare din pag.  1 -
       că secuii nu au recunoscut România Mare ci au cerut un stat al lor, sau
       barem o autonomie secuiască şi că „s-ar bucura dacă înfiinţarea acestei   Tovarăşului prim-secretar al Comitetului Judeţean Hunedoara al P.C.R.
       autonomii ar vota-o românii”.  Da. Atunci iredentiştii ar câştiga pe drumul   Notâ-raport, Nr. 2 ,18.12.1989,18.40
       federalizării României, încă un pas pe drumul maghiarizării, limba maghiară   2. Patrulele să controleze cetăţenii izolaţi şi în grupuri prin cartiere şi
       ca limba.oficială în România. Oare pentru maghiari demnitatea nu este o   locuri izolate şi să ia măsuri să-i disperseze.
       virtute? îşi  calcă în picioare jurământul  pe care l-au depus delegaţii din   3. Să se procure bastoane de la miliţie, dacă nu să se confecţioneze
       comitatele Trei scaune şi Ciuc din Odorhei şi Harghita că vor fi loiali statului   ciomege, inclusiv pentru magaziile de armament.
       român? Unirea Ardealului, a Maramureşului, Banatului şi a Ţinutului secuiesc   4. Să se verifice ştirile şi să se acorde o atenţie mai mare obiectivelor
       cu România s-a făcut în urma unei revoluţii a tuturor naţiunilor oprimate de   importante (telefoane, reţele electrice etc.).
       statul Austro-Ungar, care se va dezintegra.            Până  la  data de  19.12.1989 ora 06.00  raportaţi  la  Statul  Major al
                             (va urma)                     Gărzilor Patriotice de la C.C. al P.C.R. de executarea ordinului
         ,— -------------------- v   în a l t  p r e a     de  către  cel  dintâi  Patriarh  al  României  -   pe  atunci  episcop  de
         (   INVITAT LA         1    SFINŢIA SA            Caransebeş -  dr.  MIRON  CRISTEA,  în  anul  1913.  Parohiile  noastre
                                                           din Banatul sârbesc sunt bine constituite şi consolidate, la 40 de biserici
          CALAUZA NOASTRA             DANIEL,              nu  greşesc  dacă  spun  că  avem  peste  30  de  coruri  bisericeşti.
                                                           Funcţionează  de  asemenea,  în  cadrul  manifestărilor  bisericeşti  şi
                                      EPISCOP A L          culturale, un număr de vreo 20 de fanfare. De asemenea sunt şi câteva
                                                           publicaţii de  mare prestigiu  pentru zona  respectivă,  ce  apar în limba
              EPISCOPIEI  BISERICII  ROM ANE               română, printre care aş aminti acum „Libertatea”  de la Panciova, „Dealul
                  ORTODOXE  DIN  SER BIA                   Vârşeţului” de  la  Vârşeţ,  „Cuvântul  românesc"  tot  de  la  Vârşeţ,  care
                        -  urmare din pag.  1 -            este  organul  comunităţii  românilor  din  Serbia-Muntenegru,  la  sudul
           -  Ziua de astăzi este o adevărată Zi Pascală şi are pentru mine o   Dunării este o revistă numită „Vorba noastră" pentru românii valahi dintre
        rezonanţă aparte, din două motive: pe de o parte pentru faptul că sunt   Morava, Timoc şi Dunăre, „Familia" ce apare la Alibunar etc.
                                                              -  IPS  Voastră,  misiunea  Dumneavoastră  acolo,  pe  un pământ
        un fiu al acestei comune hunedorene, care are în custodie, din darul
        lui Dumnezeu,  una din cele mai vechi  biserici din  ţara noastră şi nu   sfâşiat de tot felul de tensiuni, este probabil o misiune grea.
                                                              -  Aş putea spune că este şi grea dar şi uşoară, însă cu ajutorul lui
        numai -  Biserica ortodoxă română de la Densuş, cu hramul „Sf.  Proc.   Dumnezeu sperăm să le putem duce pe toate  la  bun  sfârşit şi să ne
        Eremia şi Sf.  Erarh Nicolae”. Astăzi s-a inaugurat restaurarea picturii   îndeplinim  misiunea care  ni  s-a încredinţat  nu  de  la  oameni  ci  de  la
        medievale  din  interiorul  bisericii,  cu  ajutorul  fondurilor  Ambasadei   Bunul Dumnezeu prin oameni, prin membrii Sfântului Sinod al Bisericii
        Statelor  Unite  ale  Americii  de  la  Bucureşti.  Acum  biserica  are,  pe   Ortodoxe Române.
        dinăuntrul ei, o haină nouă, pictura realizată cu  aproximativ 600 de ani   -  Şi totuşi -  din câte ştiu -  nu e deloc uşoară...
        în urmă, fiind într-o lumină şi într-o transparenţă care ne bucură pe noi   -   Datorită faptului că  la Sudul  Dunării sunt peste o jumătate de,
        cei de astăzi şi pe cei ce de azi încolo vor intra să se roage în această   milion de români, ce de aproximativ 200 de ani nu au avut în biserică,
        Sfântă biserică.
                                                           slujbă în  limba  română şi  nu  au nici şcoli în  limba  română -  datorită
           -  Pentru că aveţi misiunea de a veghea asupra destinului Episcopiei   acestei  situaţii,  autorităţile statului îri care  ne desfăşurăm  activitatea,
        Ortodoxe Române  din Serbia, spuneţi-ne care este  situaţia comunităţii   încă  nu  ne  recunosc  ca  Episcopie  sau  instituţie  bisericească
        române din Banatul Sârbesc?                        românească şi  implicit  nu  mă  recunosc  nici  pe  mine,  ca  ierarh.  însă
           -   De  aproximativ  3  ani  sunt  Episcop  Vicar  al  Arhiepiscopiei   beneficiez,  din  darul  lui  Dumnezeu,  de  un  paşaport  diplomatic de  la
        Timişoarei,  cu  însărcinarea  de  a  administra  Episcopia  Ortodoxă   Bucureşti, care mă ocroteşte, într-un fel, de anumite situaţii  mai puţin
        Română de la Vârşeţ,  respectiv a fi în  mijlocul  românilor din  Banatul   plăcute.
        sârbesc, mai precis din Voivodina. Activitatea mea ca ierarh acolo, nu   -  Care este însă atitudinea credincioşilor români faţă de episcopie
        este altceva decât o prelungire la alt nivel  şi în alt spaţiu a activităţii   şi faţă de Dumneavoastră?
        mele pastorale de aici, de ia Densuş şi de la Sfânta Mănăstire Prislop.  -Credincioşii ortodocşi români sunt aproape de noi, dar în acelaşi
           în Voivodina avem aproximativ 30-35 de mii de români care sunt   timp au şi o rezervă ca să nu zic chiar temere ştiind prea bine că încă
        în  grija mea şi în  sarcina  mea  pastorală,  40 de biserici în tot atâtea   nu  suntem  recunoscuţi  de  către  statul  ai  cărui  cetăţeni  ei  sunt  şi
        localităţi curat româneşti, unele dintre ele, iar altele mixte, în care trăiesc   credincioşii  noştri  români  de  acolo,  pe  de  o  parte  sunt fii  ai  Bisericii
        români  şi  sârbi  sau  români,  maghiari  şi  sârbi.  Aceste  biserici  sunt   Ortodoxe Române -  de care aparţin canonic prin noi -  iar pe de altă
        deservite  de 23 de  preoţi,  cărora le  sunt  episcop.  Avem  o reşedinţă   parte sunt cetăţeni ai ţării lor şi trebuie să respecte legislaţia acesteia.
        episcopală modestă la Vârşeţ, oraş unde trăiesc câteva mii de români.   Asta este situaţia, ne place ori nu ne place. După cum am spus. această
        Cei mai mulţi dintre ei de fapt sunt in jurul oraşului Vârşeţ, precum şi în   legislaţie încă nu ne recunoâşte, aşa că n-avem încotro, ci trebuie să
        jurul oraşului Alibunar. La Vârşeţ avem o catedrală episcopală sfinţită  ne ducem crucea pe mai departe, în condiţiile date.
         CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL  INDEPENDENT AFLAT ÎN   SLUJBA TUTUROR  OAMENILOR
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10