Page 6 - Calauza_2003_709
P. 6

( şpcgjgotjb  Săptămânal independent aflat în s)u)ba tuturor oamenilor  9V(S& d ă lW ^ B  ffîc&G&GEtâb™ )

             NOI
    AMĂRĂŞTENII, A                         „VALEA JIULUI -  O CAPCANA  ISTORICA"
                                                     ♦
    CÂTA PUTERE ÎN                 -  urmare din pag.  1 -    populaţiei  din  zonă,
                                care  cunoaşte  particularităţile   prin dislocarea oame­
     STAT SUNTEM?               acestei  zone,  cunoaşte  viaţa   nilor din alte  zone  ale   A l l n H U b
        -  urmare din pag.  1 -    adevărată a minerilor (de altfel   ţării  (mai  ales  din
    noi  care  vă  ţinem  acolo  sus  să   a şi lucrat câţiva ani în minerit)   Moldova)  şi  aducerea
    huzuriţi  pe  spinarea  noastră,  noi   şi a participat (activ sau ca spec­  lor  forţată  în  Valea
    cei pe care i-aţi furat ca-n codru în   tator)  la  evenimentele  ultimilor   Jiului,  modul în care li
    ultimii  14 ani,  noi cei  imploraţi de   ani, petrecuţi în Valea Jiului sau   s-a  inoculat  minerilor   VALEA I M
    dumneavoastră ca o dată la 4 ani   aiurea,  la  care  personaje   ideea  că  ei  sunt
    să vă votăm (şi uneori să vă votăm   principale au fost minerii.  avangarda   con­  m  Ah.  a \ \  k t .  i:l  '.
    interesele  -   vezi  garantarea   Autorul,   A lin    Rus,   structorilor   socia­
    proprietăţii) noi a câta putere în stat   îm plineşte   în   decembrie   lismului  şi  comunis­
    suntem? Voi reveni asupra acestei   frumoasa vârstă de 30 de ani, a   mului în ţară.
    idei spre sfârşitul articolului. Joi, 30   absolvit Facultatea de Istorie şi   A   treia   parte
    octombrie,  în jurul  orei  23,00  am   Filozofie  din  Cluj  Napoca,  şi-a   tratează  mineritul  în
    avut  „norocul”  să  urmăresc  în   dat  masteratul  în  specialitatea   perioada de după 1989
    cadrul emisiunii „Maşina de tocat”   „Antropologie culturală” şi  este   cu  m arile  disponi­
    moderată  de  distinsul  Stelian                    bilizări  şi  mai  ales
    Tănase,  pe  „ilustra"  doamnă  R.   doctorand în Etnologie.  tratează în stil specific
                                   Nu-I cunosc pe Alin Rus, dar
    Stănoiu  -   ministrul  justiţiei.  Atât   îi cunosc părinţii şi mai ales pe   şi  sincer  cele  şase
    interlocutorul doamnei -  un ziarist
    de  la  „România  liberă”  cât  şi   bunicul  dinspre  mamă,  care,   mineriade.  parcursul
                                                           Pe
    telespectatorii  ce-au  intervenit   cred  că  i-a  dat  cele  mai  multe
    telefonic, n-au avut dreptate nici un   lăm uriri   despre   viaţă,   întregii cărţi,  Alin  Rus
    pic în faţa doamnei ministru (ei de   întâm plările  şi  obiceiurile   îi descrie pe mineri aşa
    fapt  îşi  manifestau  nemulţumirea   minerilor  din  Valea  Jiului  din   cum  sunt  în  realitate:
    faţă  de  „corupţia  din  justiţie").  în   perioada  la care Alin  nu  a  fost   copilăroşi,  naivi,  uşor
    rezumat  argumentele  doamnei   martor. Spun aceasta, deoarece   influenţabili, glumeţi şi
    ministru  au  fost  două:  că  unii   cred că  M.  St.  care apare  per­  miştocari în discuţiile dintre ei, dar   Consider că a  ispăşit destulă
    ziarişti din presa scrisă sau audio­  manent  ca  sursă  a  relatărilor   care  fac  o  muncă  pe  care  prea   puşcărie  ca  să  înveţe  din
    vizual  vorbesc  de  corupţia  din   unor  evenimente  la  care  Alin   puţini dintre noi ar putea să o facă.   greşelile pe care le-a făcut şi
    justiţie, cu toate că n-au exemple   Rus  nu  a  putut  participa,  este   Intr-adevăr,  munca  minerului  în   că  ar  fi  cazul  sâ  fie  eliberat,
    concrete -  deci justiţia-i curată (şi   chiar bunicul său dinspre mamă.  Valea Jiului  este extrem de grea,   deoarece  la  ora  actuală  cred
    uscată). Când ziaristul de la R.L. a   Am citit în două nopţi „Valea   primitivă -  ştii  când  intri  în  mină,   că  nu  ar  mai  avea  nici  o
    intervenit şi a vrut să se refere la   Jiului -  o capcană istorică" şi o   dar nu eşti sigur dacă mai ieşi viu.   influenţă în rândul minerilor”
    exemple  concrete,  doamna   consider cea mai completă carte   Este o muncă a unui colectiv unit,   Alin  Rus  a  avut  marele
    ministru  i-a  „retezat-o” -  cauzele   despre  viaţa,  obiceiurile  şi   tocmai de aceea coeziunea dintre   noroc de a efectua cercetări de
    nejudecate nu se pot face publice   tipologia minerilor din V. Jiului.   mineri nu poate fi uşor desfăcută.  antropologie culturală cu prof.
    şi  nu  se  pot  comenta.  Curat   Autorul  este  foarte  bine   în  finalul  cărţii,  Alin  Rus,   dr.  David  Kidekel,  unul  din
    murdar:  dacă  n-ai  exemple  con­  documentat, are îndrăzneala de   tratează,  în  parte,  fiecare  dintre   specialiştii în domeniu şi cred
    crete eşti vinovat că nu le ai, dacă   a spune lucrurilor pe nume, are   cele 6 mineriade şi demonstrează   că a învăţat multe de la acesta.
    vrei  să  te  referi  la  exemple  de   răbdarea de a asculta relatările   că în toate mineriadele, minerii au   în  final  cred  că  locuitorii
    judecători corupţi,  eşti vinovat că   interlocutorilor săi şi de a scoate   fost  manipulaţi  de  diferite  forţe   Văii Jiului trebuie să cunoască
    legea  nu  permite.  Las  la  o  parte   din  acestea  adevărul  despre   politice, iar ultima mineriadă a fost
    faptul  că  toate  sondajele  indică   viaţa, obiceiurile şi comportările   chiar  absurdă,  liderul  Cosma,  în   această  carte,  deoarece  îi
                                                                                   oglindeşte  în  multe  din
    foarte slaba încredere a populaţiei   minerilor din Valea Jiului.  spatele unor revendicări sindicale,
    în  „dreptatea  ce-o  face  justiţia   Cartea  este  structurată  pe   urmărind  să  scape  de  con­  ipostazele lor de viaţă.
    noastră”. Ce m-a şocat şi mai mult                  damnarea pe care deja o primise.  Nota  redacţiei:  Deşi nu
    au  fost  cifrele  citite  de  domnul   trei  părţi.  Prima  parte  tratează   Din  cuprinsul  ultimei  părţi  a   obişnuim    să   adnotăm
    ziarist  în  legătură  cu  salariile   perioada de început a mineritului   cărţii reiese clar portretul  liderului   articolele  colegilor,  in  afara
    judecătorilor  şi  procurorilor,   în Valea Jiului, istoricul relaţiilor       părerilor  despre  cartea  în
    începând  cu  2004.  Să  auzi   dintre diferitele etnii ce formează   Cosma. „Deşi am lucrat în minerit,   discuţie,  nu  putem   sâ  nu
                                                        nu am fost niciodată de acord cu
    amărăşteanule şi să nu crezi: între   populaţia acestei  zone, felul în        semnalăm  calitatea  slabă  a
    19 şi 40 milioane -  fără noianul de   care  s-au  adaptat  aceste  etnii   procedurile  acestui  lider  de   fotografiilor şi culmea:  fila  cu
    „sporuri”. Justifica doamna Stănoiu   vieţii specifice din Valea Jiului.  sindicat, dar nici nu pot fi de acord   paginile 281-282 este broşată
    că  aşa  sume  li  se  cuvin   A  doua  parte  tratează   că, după ce a fost folosit în scopuri   în  carte  cu  fundul  în  sus!
    magistraţilor  -   similare  cu  ale   dezvoltarea  m ineritului  din   obscure de diferite forţe politice, să   Editura  care  a  scos  cartea
    parlamentarilor, şi  miniştrilor,  ei   Valea  Jiului  în  perioada   fie  condam nat  la  18  ani  de   oare nu are nici o răspundere?
    (adică justiţia) fiind a treia „putere   socialistă   şi   comunistă,   închisoare şi să-l uite toţi cei care   Sau poate  e  un  mesaj cifrat
    în  stat”.  Trebuie  să  aibă  salarii   creşterea  spectaculoasă  a  au  avut  foioase  de  pe  urma  lui.  asupra cărţii?   I.P.
    mari, ca să nu se lase corupţi.
            (va urma)
               Scrisoare din A rdeal                       După cât se ştie, în mai multe rânduri, averea lui Gojdu din Ungaria, a
                                                        făcut obiectul mai multor discuţii, iar în anul 1929 s-a încheiat şi un tratat
       D-lui  PETER  MEDGYESI,  Prim-                   care prevedea printre altele restituirea averii către partea Română a averii
       ministru al  Republicii  ungare                  fundaţiei respective, acţiune nefinalizată până în prezent.
                                                           Domnule  Prim-ministru,  consider  că  în  prezent  sunt  posibilităţi
                     -  urmare din pag.  1 -            excelente de rezolvare a acestei probleme, privind averea lui „E. Gojdu” şi
       Prin prezenta, respectuos vă rog să binevoiţi a-mi da un răspuns: în   aceasta procedându-se în felul următor:
    ce stadiu se află tratativele (discuţiile) în legătură cu averea fostului cetăţean   Mulţi cetăţeni maghiari, domiciliaţi în Ungaria, au proprietăţi pe teritoriul
    român, Emanoil Gojdu, avere care constă din imobile şi bani (mai multe   României, proprietăţi pe care în Baza Legilor 18,1  şi 10 le-au revendicat
    imobile şi un miliard de dolari SUA).               dri le mai revendică şi în prezent.
       Emanoil  Gojdu  s-a  născut în  municipiul  Oradea,  în  anul  1802  şi  a   Atât  proprietăţile maghiarilor din  România, cât şi cele ale  Fundaţiei
    decedat în anul 1870, în Budapesta.                 „E.  Gojdu" din  Ungaria,  ar urma să fie reevaluate  la preţul  real  al zilei.
       Emanoil Gojdu a fost foarte bogat şi neavând copii, a lăsat averea sa,
    fundaţiei care-i poartă numele, prin testamentul întocmit la 04.02.1869.  Ungaria urmând să-i despăgubească pe cetăţenii  ei, pentru bunurile lor
                                                         imobile din România, până la acoperirea întregii valori a averii şi banilor
       Fundaţia „Emanoil Gojdu” a înfiinţat-o cu scopul de a acorda burse
                                                         Fundaţiei „E. Gojdu", iar România să devină proprietara imobilelor achitate
    pentru studenţii români din Ungaria şi Transilvania, pentru ajutor dat Bisericii   în forma menţionată mai sus. Dacă valoarea tuturor imobilelor aparţinând
    Ortodoxe Române şi naţiunii române.
       Tot E. Gojdu a întemeiat un gimnaziu la Lugoj şi un liceu la Oradea,   maghiarilor, întrece valoarea averii totale a fundaţiei, diferenţa o va achita
    care-i poartă numele.                               statul român, ori invers.
       în municipiul Deva, un cartier al acestui oraş, îi poartă numele „Cartierul   Eu aşa cred că ar fi cinstit şi normal şi în acelaşi timp şi democratic.
    E. Gojdu”.                                             Domnule  Prim-ministru,  personal  vă  doresc  să  aveţi  izbândă  în
       După înfăptuirea actului Unirii Transilvaniei cu patria mamă în 1918,   activitatea Dvs, de mare şi nu  uşoară răspundere în fruntea Guvernului
    România,  adică  cu vechiul  regat,  averea lui  Emanoil  Gojdu a rămas la   Ungariei şi să aveţi fericire şi sănătate mulţi, mulţi anii
    Budapesta.                   _____      . _ _ _ _ _ _                              Deva, la 10 noiembrie 2003
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11