Page 5 - Calauza_2004_718

> ■ I L M J j W jW I lt j l1 1 I.-1 »■■■" « ' " - K U U H . h u « llPUm» ' I - i -J| J H I l I- i w "["■JI' W v
1 Săptămânal independent aflat în slujba tu tu ro r oam enilor . I P t S f e g )

- urmare din pag. 1 - 145 DE fi ÎMI DE Lfi obţinerea independenţei de stat. Iar
obţinut cu înţelepciune de naţiunea diplom atul italian, R. Benzi, îşi
română călăuzită cu pricepere de exprima bucuria faţă de împlinirea
forţele unioniste. Dubla alegere a (JNIREfî PRINCIPATELOR dorinţei românilor de UNIRE unui
colonelului Alexandru loan Cuza la partide în faţa intereselor ţării, ei au prieten român.
5/17 ianuarie 1859 ca domn al Ziarele franceze au om agiat M in istru l p le n ip o te n ţia l al
Moldovei şi la 24 ianuarie 1859 ca d a t m ăsura p a trio tism u lu i lor UNIREA. Astfel, ziarul „La Pays”, Belgiei la Berlin nota la 17 februarie
domn al Ţării Româneşti a fost n u m in d la laşi şi la Bucureşti din 7 februarie (stil nou), comentând (stil nou) 1859 că dubla alegere
soluţia la care au recurs românii acelaşi domnitor. Dubla alegere a alegerea colonelului Cuza, relata; echivalează cu UNIREA PRINCI­
pentru a-şi afirma în faţa Europei însemnat victoria principiului unio­ „UNIREA e atât de complet, atât de PATELOR; UNIREA PRINCIPA­
voinţa de UNIRE. Cu tact politic, nist şi a reuşit să fie impusă de adânc întipărită în gândul poporului TELOR înseamnă independenţa
le-a perm is să nu depăşească fru n ta şii pa rtid e i n aţionale, cu rom ân, în câ t in trig ile , ch ia r lor; aceasta este ordinea ideilor la
lim itele posibilului, rom ânii au sprijinul mulţimii şi prin neimplicarea am eninţările unor anum ite mari Constantinopol şi Viena. Comen­
eliminat obstacolele ridicate în faţa armatei timp de trei zile, clădirea de puteri, nu au putut face nimic pentru tariul am basadorului austriac la
pe dealul M itro p o lie i, unde se
UNIRII de Conferinţa marilor puteri a clătina convingerile puternice Paris, Al. Hubner, făcut în faţa
de la Paris din 1859, care nu au ţineau şedinţele Adunării Elective, Moldo-Valahiei, prin actul de care împărătesei Eugenia, la câteva zile
s-a aflat sub presiunea unor grupuri
ţinut seama de cererile formulate masive de meseriaşi şi comercianţi, est e vorba, şi-au dovedit calităţile; după realizarea dublei alegeri,
la laşi şi Bucureşti in adunările ad- de acum înainte calomniile politice potrivit căruia românii „vor inde­
nu vor mai putea să-i atingă".
hoc din 1857. Prin Convenţia din' ţărani din îm prejurimile capitalei, pendenţa, dar pentru a ajunge
7/19 august 1858, s-a adoptat o m obilizate mai ales de liberalii UNIREA principatelor a fost acolo, ei au votat acum pentru uni­
so lu ţie care p erpetua în fond radicali, în frunte cu Ion C. Brătianu. privită diferenţiat de marile puteri în re”, iar guvernul de la Viena nu do­
separaţia celor două principate ce în aceste condiţii şi retragerea în funcţie de interesele lor, unii au rea independenţa Principatelor şi
urmau să se numească „PRINCI­ cazărm i a tru p e lo r din ordinul sprijinit UNIREA cu sau fără rezerve că, în consecinţă, el se opune unirii
lor.
PATELE UNITE ALE MOLDOVEI comandantului armatei, generalul (Franţa, Rusia, Anglia), altele s-au
îm potrivit (Imperiul Otoman şi în
Şl TĂRII ROMÂNEŞTI", se menţi­ Barbu Vlădoianu, care n-a dat curs UNIREA PRINCIPATELOR la
apelului Căimăcăniei de a împrăştia sp ecial, Im periul H a bsburgic), 24 ianuarie 1859 a marcat în istoria
neau doi domnitori, două oşti, două
adunări legislative în două capitole mulţimea, deputaţii conservatori au în ce rcâ n d fără su cce s s-o românească, curaj şi forţă morală
distincte şi, ca element comun, se cedat, renunţând la candidaţii lor la zădărnicească. Consulul general al în care naţiunea românească şi-a
Franţei la laşi, Victor Place, relata
deschis drumul spre independenţă
dom nie şi acceptând pe alesul
instituia doar o comisie centrală la Partidei N aţionale, nim eni altul că îndoita alegere a lui Cuza a fost şi întregire naţională.
Focşani, destinată elaborării unor considerată ca o adevărată lovitură
legi.. decât alesul M oldovei, votat în de trăsnet pentru austrieci şi pentru POSTA
unanimitate.
In această situaţie s-a impus turci, în acelaşi timp, triumful cel mai
ideea ca UNIREA să se realizeze Actul istoric din 24 ianuarie strălucit al politicii franceze. Dar SOCIALĂ
printr-o acţiune a forţelor interne, 1859 de la B ucureşti a captat această victorie nu s-a datorat
D -lul C.A.: A c tivită ţile
care să pună diplomaţia europeană interesul diplomaţiei europene, fiind faptului că agenţii francezi au lucrat desfăşurate în baza unui con­
în faţa faptului îndeplinit. „Depinde considerat o manifestare a voinţei pentru el, ci pentru că politica tract civil, ce a fost încheiat în
de noi dacă vom şti să înfăptuim naţionale române. noastră a fost bună din punct de condiţiile Codului civil, fac parte
U N IR E A", scria în „Ju rn a lu l Reprezentanţii puterilor străine vedere al intereselor şi aspiraţiilor din ca te go ria a c tiv ită ţilo r
Naţional" din Bucureşti la 14/26 acreditaţi la Bucureşti şi la laşi au ţării, dubla alegere răspunzând independente, ce se încadrează
august 1858 unul dintre liderii transmis miniştrilor de externe din necesităţilor adânc resim ţite de la a rtico lu l 21 litera (e) din
ţările lor rapoarte privind derularea
mişcării unioniste, Vasile Boerescu. societatea românească. Ordonanţa de Guvern nr. 7/2001
„Europa ne-a ajutat, ne-a acordat faptelor. Consulul general al Belgiei
la Bucureşti, Jacqures Poumay, Primul m inistru al Sardiniei, p rivin d im pozitul pe venit,
garanţia, rămâne a ne ajuta noi C am illo C avour, îi d e cla ra în
înşine. Noi mulţumim Europei, că descria ziua UNIRII. Numirea lui februarie 1859 lui Vasile Alecsandri modificată prin Legea nr. 232/
cel puţm, ne-a arătat că UNIREA Alexandru loan Cuza fu primită cu 31.05.2003. Conform acestei
vii aclamaţii. că „UNIREA PRINCIPATELOR şi prevederi, beneficiarii de astfel
poate fi posibilă", preciza acelaşi La rândul său, consulul Marii consultarea votului poporului este de venituri datorează în cursul
om politic care, la 24 ianuarie 1859, Britanii la laşi, Henry A. Churchill, începutul unei ere noi în sistemul anului un impozit reţinut la sursă
s-a aflat în miezul evenimentelor. politic al Europei. Ele vor pregăti de 10 la sută, aplicat la venitul
A tunci n a ţiu ne a rom ână a tra n s m ite a la L o ndra, la 10 triumful lor, unirea tuturor italienilor
brut încasat, reprezentând plăţi
demonstrat că în acel moment a fe b ru a rie (stil nou), că a ici într-un singur corp, căci astăzi a n ticip a te . Ca urm are, în
fo st în stare să d e p ăşe a scă sentimentul predominant este fără nimeni nu se poate îm potrivi ca
Interesele de grup în favoarea îndoială pentru UNIRE şi nim ic faptul minunat ce s-a realizat la c o n d iţiile în care au fost
unuia, general şi să înfăptuiască altceva decât UNIREA nu este poalele Carpaţilor să se realizeze încheiate astfel de convenţii civi­
singură UNIREA, printr-un veritabil acceptabil acestui popor. Repre­ şi la poalele Alpilor". le, asociaţiile de locatari nu au
zentantul diplomatic la Constanti- calitatea de angajator şi nu
consens naţional. Istoricul francez, nopol, Albert de Lallemand, aprecia UNIREA PRINCIPATELOR a datorează contribuţii sociale
Gaston Momcault, relata că românii că dubla alegere a fost consecinţa fost considerată de oamenii politici prevăzute la a rtico lu l 2 din
au dat dovadă de statornicie; ba europeni şi ca o cale spre o viitoare Ordinul M inistrului Finanţelor
mai mult, ei s-au arătat capabili să evidenţei mişcării produse în cele angajare a poporului român pentru Publice nr. 1644/2003.
renunţe la orice rivalitate între două principate în favoarea UNIRII.
REPLICĂ DOMNILOR CONSTANTIN LEUCA ŞI Q. BÂQU
- urmare din pag. 1 - mori. Dacă nu se ducea Cosma cu minerii în 1991, atunci când tot
Vă respect opiniile pe care le aveţi, dar de ce toţi trebuie să fim de Bucureştiul era sub asediu, astăzi, tovarăşul Ion lliescu nu mai era a
acord cu o idee? Cine poate spune care este adevărul? S-a dus timpul treia oară, neconstituţional, preşedinte. Şi ca drept răsplată, nu-l graţiază
unanimităţii în a aproba ceva. Aşa că eu ţin la ideea mea şi nu mă va datorită „sinergie! faptelor" şi „negăsirii negaţiei” cu care se tot făleşte şi
putea convinge nimeni de contrariu. E bine? Şi acum să le luăm pe le tot rosteşte pe unde apucă. Alt cinism al acestui preşedinte, care se
rând: d-le Leucă, în general mî-a plăcut ce aţi scris dvs., suntem poate vrea pe viaţă şi care se autointitulează „şef al statului” , este să vorbească
apropiaţi în ceea ce gândim, dar am câteva probleme pe care să le despre românii de dincolo de graniţe. Păi, cine nu a vrut unirea Moldovei
spun. Una ar fi despre ce s-a întâmplat în Rusia în 1917, la M.R.S.O. Au cu România şi cine îi desconsideră pe cei de peste graniţă? Nu el? Şi
fost ma rputaţi ciolovecii şi mujicii, cum am fost şi noi manipulaţi în 1989 atunci, de ce mai vorbeşte. Acum ar putea emite alte pretenţii cu privire
la M.R.C.D. S-au dus bieţii oameni să scape de un regim totalitarist şi la preşedinţie. Că s-a „votat” o nouă constituţie care prevede un mandat
absolutist ca să intre în alt regim la fel, dar cu altă denumire. Să nu de 5 ani şi el nu a avut până acum aşa ceva. Un proverb spune că „cine
uităm de ce etnie erau cei care au fost capii revoluţiei. Foamea nu ştie va ridica sabia, de sabie va muri!" Tovarăşul Ion lliescu şi-a început
de nimic şi face victime. Eu am văzut pui de găină deveniţi canibali - se „domnia" cu o crimă. Semnarea condamnării la moarte în sfânta zi a
mâncau între ei, de foame. Să nu uităm imaginile arătate pe timpul naşterii Domnului Isus Hristos şi de împuşcare a lor în această zi. O
guvernării primului ministru - primar - lider sindical Ciorbea, o „somitate" crimă oribilă. Nici un lider din ţările foste socialiste nu a fost ucis, dar tov.
în ale guvernării, unde se arăta cum nişte porci dintr-o crescătorie rodeau* lliescu ştia că dacă nu-i închide gura lui Ceauşescu cât mai repede ar
ţevile şi scândurile de la coteţ şi se mâncau între ei. Ei bine, foamea i-a putea scăpa din mână „revoluţia” şi ar putea pica în locul lui Ceauşescu.
scos pe cioloveci şi pe mujici din casă crezând într-o viaţă mai bună. De Şi cine l-au condamnat? Numai români neaoşi: Ion lliescu, Petre Ro­
asemeni, nu cred că aveţi dreptul să vorbiţi de mineri şi mineriade. De man, V irgil Asztalos M ăgureanu şi alţii de teapa lor. Culmea, tov. lliescu
35 de ani stau, muncesc şi trăiesc printre ei. l-am văzut intrând în şut şl se declara pe atunci liber cugetător, iar acum a ajuns mare credincios
nemaieşind. Le-am văzut copiii şi soţiile plângând la poarta minei şi în şi-l vezi că-şi face câte o cruce, mai'mare decât crucea de pe Caraiman.
1986, şi în 1989, şi acum ultima dată când s-a întâmplat marea tragedie In rest, stimate domnule Leucă, mi-a plăcut ce aţi scris şi dl. director
de au avut loc două explozii. îi ştiu foarte bine. Sunt oameni duri prin Valeriu Bârgău mi-e martor şi poate confirţna. M-am întâlnit cu domnia
munca pe care o fac, dar sunt oameni de cuvânt, uniţi, se ajută între ei sa de câteva ori, odată la Deva şi de câteva ori prin Vulcan şi î-am scris
şi nu vor decât să fie lăsaţi să-şi câştige pâinea liniştiţi şi civilizat. Aţi propunândy-i să organizeze o întâlnire cu toţi cei care colaborează la
fost vreodată în mină? Eu am lucrat în subteran, ştiu ce înseamnă. minunatul nostru ziar „Călăuza noastră”. Rămâne să vedem când şi cum
Au fost manipulaţi ca şi mujicii şi ciolovecii ruşi tot de astfel de oameni şi dacă se va organiza.
ca şi aceştia. Culmea cinismului! Pe cine nu laşi să moară, te lasă el să (va urma)