Page 7 - Calauza_2004_720

mmfmp
ăpjaiqânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor .

C A S A G R O Z A . M Ă R TU R II Şl D O C U M E N T E IN E D ITE

COPILĂRIA ALĂTURI DE TATĂL MEU, c e ru t în v o ire a să m ă la se să p a rtic ip la c o n cu rsu l T in e rim ii
LA DEVA. 1935-1939 R om âne la B ucu re şti în 1938, cu to a tă o rie n ta re a de d re a p ta a
- u rm a re d in nr. 7 1 9 - a ce ste i in s titu ţii, a fo st im e d ia t d e a co rd . A b ia la 13 ani, a fo st
o e xpe rienţă unică, eu p a rticip â n d la se cţiu n e a „Isto ria b ise ricii” ,
O p e rio a d ă p o litic ă m ai a g ita tă şi o n o u ă o rie n ta re am
p e rce p u t-o p rin re tra g e re a din în tre p rin d e ri: izvo a re le B oholt ca re a a vu t loc la Liceul Lazăr, fiin d s a lu ta ţi şi in tro d u ş i în tem ă
de p ro fe so ru l T o m a lo n e s cu . A m lo c u it la in te rn a tu l L iceu lui
ca re co n tin u a u să ne a p ro v iz io n e z e cu a p ă m in e ra lă , ce n tra la „M ih a i V ite a z u ” de pe Ş ose a u a ta n c u lu i. A ce a s ta a fo s t a doua
e le c tric ă de lâ n g ă m o a ra de pe râul C e rn a , ca re c o n tin u a să
ne livreze ele ctricita te în că zece ani pe gratis. S -a am u zat teribil m e a v iz ită în c a p ita lă , d u p ă p a rtic ip a re a la c o n c u rs u l de
când eu, d u p ă o a d m o n e s ta re , am a p rin s to a te lă m p ile ca o * a e ro m o d e le şi fizic ă , fiin d c o n d u şi de p ro fe s o ru l e xce p ţio n a l
E d m o n d F e ls z e g y , în 1939. B u c u re ş tiu l e ra a tu n c i p lin de
m ică ră zb u n a re , n e ş tiin d de în ţe le g e re a cu uzina.
M o a ra de pe c a n a lu l C e rn a un de se a flă acu m clă d irile re fu g ia ţi p o lo n e zi. L iv iu G R O ZA
în tre p rin d e rii de e le c tric ita te , în p a rte pe a m p la sa m e n tu l ve ch ii
centra le, făcea obie ctu l v iz ite lo r de d im in ea ţă , la care m ergeam
îm p re u n ă u n e o ri, p re cu m şi in s p e c ţia d e la h o te lu ri, O rie n t şi
C ru ce a A lbă.
E ra e v id e n t m u lţu m it şi m ă în c u ra ja la s tu d ii, fă ră să-i
n e g lize ze pe c e ila lţi d o i fra ţi m ai m a ri. M u lţu m ire a lui când a
a fla t de p rim a m ea re u şită , fiin d al d o ile a pe lice u în cla sa a
doua. A sista la to a te fe s tiv ită ţile de s fâ rş it de an. La una din
ele, când p ro fe s o ru l d e re lig ie L im b ă şa n , a a n u n ţa t a trib u ire a
tra d iţio n a lu lu i p re m iu tra d iţio n a le i p e rs o a n e , i-a a d u s o
s a tis fa c ţie . îi p lă c e a u a c e s te s u c c e s e d a r nu le e x a g e ra
im p o rta nţa .
C ând p ro fe s o ru l de re lig ie G ra m a , o rig in a r din B ra şo v , i-a

65 DE ANI DE LA UCIDEREA LUI nu-l aprob, dar ideea fundam entală este identică.
CORNELIU ZELEA CODREANU A fară de aceasta, dl C odreanu este de aceeaşi convingere cu
- u rm are din nr. 7 1 9 - m ine, că fără a respecta regulile de corectitudine în viaţa particulară
D e p o ziţia lu i lu liu M a n iu şi publică, şi fără a ţine seam a de m orala creştină, nu se poate
C o rn e liu Z e le a C o d re a n u : A m chem at m artori, şefi de partide, asigura dăinuirea unei naţiuni; şi că părăsirea acestora ar însem na
şefi de m işcări, m iniştri. Şi aş vrea să-i întreb dacă ei au avut în şi pentru poporul nostru ceea ce a însem nat şi pentru m ulte popoare
m ână acte ca acelea care s-au găsit la m ine. Şi dacă nu au protestat din trecut: distrugere şi pieire. P entru aceasta, suntem de acord în
cu actele în m ână, în P arlam ent sau în presă. In acest sens, adresez te n d in ţa de a im p u n e în v ia ţa p a rtic u la ră , s o cia lă şi p u b lică ,
prim a întrebare dlui luliu M aniu. corectitudinea, onoarea şi m orala creştină, pe care astăzi - durere
întrebare: D e ce am încheiat îm preună pactul de neagresiune, - alţii o calcă...
când ideologiile partidelor noastre sunt atât de diferite? Toate a ce stea au fo st înde m nu ri hotă râtoare pentru a face
R ă sp u n s u l d lu i lu liu M a n iu : într-adevăr, ideologia noastră şi înţelegerea cu dl C odreanu şi îm i pare bine că am făcut-o.
a dvs. sunt direct opuse, şi nici nu cred că există în ţara aceasta C .Z.C .: D acă partidul liberal, când era la guvernare, n-a folosit
două partide de o adversitate m ai categorică decât sunt ale noastre. poliţia, siguranţa, jandarm eria şi toate autorităţile de stat, pentru
Noi suntem pentru dem ocraţie, dvs. pentru totalitarism . „G arda de oprirea propagandei electorale a partidelor de opoziţie?
Fier" este totalitară şi în contra dem ocraţiei. Partidul dlui C odreanu P reşe d. c o m p le tu lu i de ju d e c a tă : R espingem întrebarea.
este un partid antisem it, partidul nostru însă nu este antisem it! (va urm a)
In afară de aceasta, ne deosebeşte m etoda de luptă politică.
Date fiind aceste deosebiri de ideologie, este firească întrebarea: O N O U Ă
cum de am ajuns să încheiem o înţelegere electorală?
M otivul este dublu. întâi, un m otiv personal: nu l-am cunoscut CARTE
pe dl. C odreanu până când am sem nat pactul de neagresiune. Am
urm ărit, însă, cu atenţie activitatea şi atitudinile D om niei Sale. Am LA EDITURA
putut constata, din partea D om niei S ale, sinceritate în acţiune,
consecvenţă şi tenacitate, calităţi care se găsesc atât de rar în viaţa „CĂLĂUZA” </.b.
noastră politică şi la conducătorii vieţii politice. Pentru aceste m o­ La p ro p u n e re a n o a s tră ,
tive, i-am întins m âna cu încredere şi cu plăcere. M in iste ru l C u ltu rii, C u lte lo r şi
D ar afară de acest m otiv cu ca ra cte r personal, au m ai fost şi Patrim oniului Naţional, o com isie
m otive de natură politică. s p e cia lă a a p ro b a t fin a n ţa re a
Dl. C odreanu, ca şi, m ine, crede că pentru o viaţă sănătoasă ro m a n u lu i B U F N IŢ A A L B Ă ,
naţională şi de S tat, este absolut necesară respectarea dem nităţii aparţinând regretatului scriitor
naţionale. Or, prin num irea dlui Tătărăscu ca prim m inistru, s-a atins N IC O LAE ŢIC , fiu al satului Boz,
grav, nu num ai dem nitatea naţională, d ar şi spiritul constituţiei. De unde astă vară s-a deschis şi o
» casă m em orială. C artea a apărut
aceea, a fost cazul să dăm m âna, pentru a face ca naţiunea să
iar curioşii şi-o pot procura de la
respingă această încercare de a izbi în dem nitatea naţională. Am
redacţia noastră. V.B.
reuşit.
Dl C odreanu crede, ca şi m ine, că ideea naţională este factorul
vital în propăşirea unei naţiuni. D -sa crede, ca şi m ine, că S tatul, cu
toată puterea sa trebuie să perfecteze calităţile fără seam ăn de E BINE SĂ CUNOAŞTEŢI
fru m o ase ale p o p o rulu i ro m â n, su sţin ă to r de S tat, şi să-i dea
p o s ib ilita te a ca p u in d u -i-s e la d is p o ziţie m ijlo a ce le m a teriale, M IN ISTER U L A D M IN IS TR A ŢIE I PU B LIC E Şl
culturale şi sociale, să-şi poată îm plini m isiunea pe care o are în INTERNELOR *- str. Mihai Vodă hr. 6-8, sectorul 5,
această parte a lum ii. Bucureşti (tel. 021/ 303 7080 - centrala)
A d e v ă ra t, c ă dl C o d re a n u , p re c u m am a ră ta t, a re în
concepţiunea sa un elem ent, acel al antisem itism ului, pe care eu
CĂLĂUZĂ NQA8 TRĂ ^ SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT IN S U I JŞ A TU TU H O R QAMEN1LOB