Page 10 - Calauza_2004_725
P. 10

>îlW  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor                             )



                                       . M ĂRTURII Şl D O C U M E N TE  IN ED ITE
                    A M B IA N Ţ A   A N IL O R   ’30       P lugarilor,  a legerile  pline  de  succes  începând  din  1934,  cu
                                                            sacrificiile unor entuziaşti şi bine pregătiţi ţărani şi câţiva intelectuali
           Starcn  de  înapoiere  in  caro  se  afla  ţara,  degradarea  vieţii
                                                            care  ne  vizitau.  A sistam   la  represiunile  uneori  sălbatice  ale
           iice  dem ocraţia  inţeleasâ  greşit,  alegerile  la  care  am  asistat
                                                            autorităţilor, am eninţările cu m oartea, listele negre care circulau,
         n   p iiid  din copilărie, cele care i-au adus pe liberali la putere dar
                                                            echipele  morţii.  La  şcoală  şi  la  liceu  erau  m anifestări  violente,
         :i   :e !-i,i  tim p  o  perspectivă  care  se  prezenta  lum inos dar pe  o
                                                            rasiste,  an tise m ite ,  ale  a d e re n ţilo r  la  id e o lo g iile   o ficia le   din
         -ale  grea.  plină  de  sacrificii  pentru  ieşirea  din  m arasm ,  m -au
                                                            Germ ania şi Italia anilor ’30. Această experienţă, îm preună cu un
         indroptat spre o înţelegere pentru redresare şi o m eserie practică.
                                                            cult al istoriei moştenite din familie, la început încă inerent influenţat
         •   .striaii7area  şi  electrificarea  ce  se  întrevedeau  m-au  îm pins
         ,   secţia  reală,  cu  m atem atică  şi  fizică.  Nu  neglijam   şi  mă   de fosta asuprire austro-ungară. de actele revoluţiilor lui Horea şi
         t-.iî'urarr de profesori excelenţi în psihologie, filozofie, latină, istorie,   Avram   lancu,  dar  în  acelaşi  tim p  o  deschidere  spre  un  orizont
         îi'  ..m..  'ică.  Eram  îm pins  de  acasă  spre  cunoaşterea  de  lim bi   naţional,  dar  şi  spre  ceea  ce  se  întâm pla  în  Europa,  în  lumea
        i
         st'  rV  franceză,  germ ană,  engleză.  Lim ba  m aghiară^  având   largă şi în  URSS, com entate mai în surdină, considerate subver­
         ;>  ;o‘.e ri,  colegi,  oam eni  de  suflet,  m ergea  m ai  greu,  cu  toate   sive.  G ăseam   uneori cărţi  (ca de exem plu Cursul scurt al  istoriei
         "Bproşurile  de  a  nu  cunoaşte  m ai  bine  cea  de  a  doua  lim bă  a   PC fb) al URSS), pe care le citeam  pe ascuns. Aceasta m-a făcut
         Tr-i  -iilvaniei.   ,                              să  citesc  mult,  să  profit  de  excelenţi  profesori  de  istorie,  foarte
           Am   u rm ă rit  ca m p a n iile   e le cto ra le ,  în ce p u tu rile   F rontului  diverşi ca orientare politică.   Liviu GROZA
                      DE   LA   INIMA     LA  INIMA             S   f l    N  C  J - I  U I T R M !
             fLâ'     •Dom n, fizic plăcut. 44 ani,  1,70 m. 75 kg, cu casă
                  şi pământ  la  ţară,  cu  situaţie foarte  bună,  cu tractor şi   Pe drumul existenţei noastre   tehnicieni şi muncitori,
                 auto, cu tot necesanji unei gospodării, cu obligaţia a doi   de multe ori am fost surprinşi;  De scriitori, poeţi şi medici,
       p-itim  în:-o 75 -6 0  de ani, alte obligaţii nu am, am fost căsătorit. Doresc   De năvăliri şi catastrofe   mecanici şi aviatori.
       r:-).'   ,iă cu o doamnă serioasă, poale avea şi un copil, cu vârsta între   dar noi nu ne-am lăsat învinşi.  De-acele tinere talente
       30  -   .5  ani.  care doreşte  să  stea  la  mine.  Primesc  scrisori  pe  adresa   studenţi în floarea tinereţii
       ruda  . ' :i  ziarului  „C ălăuză  n o a s tră ".  Deva,  str.  Horea,  nr.30,  cu   în 4 martie '77
       -ic.  :   ca  Pentru Neluţ'.i.                                                La care marea catastrofă
          ■   /arm ;; 56 ani, singură, fără obligaţii, 1,60 m, 78 kg, caut un bărbat   stihia oarbă ne-a lovit   le-a retezat panglica vieţii
       re   p  .  V  până  la  60 de ani.  Să aibă casă.  pensie,  suflet bun.  Aştept   Şi-a omorât mulţi fraţi de-ai noştri,   Mulţi au rămas în cărucioare
       sen:   ■  redacţia ziarului „Călăuza noastră", Deva, str. Horea, nr. 30,  pe alţii ni i-a schilodit,  ca robi a-i roţii învârtite
       cu •  -  âţiunea pentru Vera.                       Lăsând copii fără părinţi,   Iar alţii ca lumina zilei
          •  'omn  40/1.70/80  încă  tânăr,  locuinţă,  serviciu,  situaţie  bună,  o   lăsând părinţi fără copii.
                                                                                     s-o aibă doar din amintire.
       coiicp/'.-  ;!.*•; fără noroc în viaţă,  nu consum alcool, doresc să cunosc o   Lăsând soţii fără de soţi,   S-ar cuveni să nu-i uităm
       d 'jrfir  ci c  : sau fără obligaţii, care-şi doreşte o familie  Mesajele le primesc   lăsând pe soţi fără soţii.
       Ir1 rr  i   -ia ziarului in caro scriu, cu menţiunea „U n om  fără noroc” .   pe cei ucişi de cataclism
                                                           Lăsând pe unii singuratici
                                                                                     Şi anual în 4 martie
                                                           care-au scăpat ca prin minune
         NICOLAE UŢICĂ TIPĂRIT DIN  NOU ÎN S.U.A.          Stând zeci de ore sub moloz   să dăm dovadă de civism.
                                                                                     Să trecem pragul, cu respect,
            Viitorul  Nicolae  Uţică  este,  din  nou,  laureat în  The Interna-   de s-a uimit întreaga lume.
        ti.',._„  pei,  -.-•  Poet's  Conveni ion,  USA,  2004.  De  această  dată,   Ne-a văduvit de oameni buni;   la o biserică, oarecare,
                                                                                     Rostind un DUMNEZEU
        pcc  :  t «Mştigatoare se numeşte „Regele fricoşilor” şi va fi tipărită în   savanţi, chimişti şi profesori,
        V"!  ■  ui „-Eternal Portraets' , la celebra editură Library of Congress,   De ingineri, de ofiţeri,   SĂ-I IERTE!
        coi- ;.':ţia The International Library ol Poetry  Cariea va putea fi găsită   S-aprindem şi o lumânare.
                                                           de cântăreţi şi mari actori,
        dir  :  r.măvara aceasta în librăriile americane.                                             G. BÂGU
                                                           De regizori, oameni de artă,  ,
                DREPTUL  LA  REPLICA                       dlui N ăstase), în tim p ce în program ul p.s.d. nu era prevăzut acest
                       -  urmare din n r 724 -             lucru. Problem a fiind publică şi vrând -  nevrând o urm ăresc în pas
                                                           cu  ziarul  nostru,  m ai  daţi-m i  (acum   că   m -am   lansat  şi  poate-m i
          Im.  povestea  fostul  director  al  M uzeului  de  Istorie  -   M ircea
                                                           aprind prea m ulte paie în cap, d a r de cla r că o fac fără ură, patim ă
       \a !*-  .  i:  :;  -iri  cutrem urătoare  care  s-au  întâm plat  pe  vrem ea  şi
                                                           sau rea credinţă, căci rom âni s u n te m ...) să m ergem  până la capăt
       dup.:  3  v-luţic-  lui  Horia...  aici la poalele cetăţii.
                                                           cu ideile.
          j- ilu t de  asem enea  faptul  că  după „Lupte seculare”  (că  tot îi
       plac  dom nului  iniţiator  să  apeleze  la  C aragiale)  s-a  reuşit  m ult   Dom nule director, având în vedere faptul că „nu vă interesează
       disc   ta schim bare a siglei din p.s.d. în P.S.R. A r m ai răm âne de   politica" nu am  înţeles în ce sens aţi aruncat „pastila” cu Lia Roberts
                                                           şi cu P.R.M ., d ar eu în locul P.S .R .- iştilor aş lua-o în foarte s e rip l
       „nr,.   ‘f ,   la  program .  Dl  A m ărăzeanu  pe  bună dreptate  observă
                                                           pentru că acolo se dispune de bani  m ulţi şi cred că  sunt şi  (rriâij
       ca   ' m ai im portant lucru care i-ar interesa pe prezum tivii (cei mai
                                                           credibili.                                   ~ ;-
       oro;  1 1-  m em bri  P.S.R.. -  pensionarii,  a fost om is din program  şi
       anum e, recalcularea pensiilor, m ăsură pe care ch ia r şi PSD vrând   C h ia r  ş i  dl  C o n s ta n tin e s c u   sau  Petre  Roman  ar  m ăi  fi  o
       -   ne-  -V  a a „pus-o” la  un utopic punct cu term en 01.01.2005, când   alternativă  având  în  vedere  că  m ai  ales în  politică  scopul  scuză
       s-ar   uten  să  nu  m ai  fie  la  guvernare.  O   bom boană  aruncată   m ijloacele,  program ele fiind  doar de  ochii  lum ii ca şi concepţiile
       fraienlor pentru ca să-i m om ească spre a-i vota.  ideologice ale „navetiştilor”  de la un partid la altul.
           =i  o  părere,  fiind  la  acest  subiect,  d a că   m i-e  prem is,  sincer   în  legătură cu zvonul  cum  că  M ircia ar trece  la  PSD,  natural,
       m -a;  uucura m ult să izbândească această m işcare (a P.S.R.) dar   ca orice navetist, cu  bagaje cu tot -  (ideologice şi m ateriale) s-ar
       anali rând  o  serie  de  condiţii  cum   a r  fi;  gradul  şi  posibilitatea  de   putea ca şi Telecabina Liberală să de vin ă  P S D -istă şi astfel să nu
                                                           m a ifie  etichetată ca „faraonică",  nerentabilă ş.a.?
       n .e d i  d iz a re   (p o p u la riz a re );  fo n d u rile   p e   c a re   se   b a z e a z ă   *
                                                              încă o întrebare:  v-aţi  arătat dvs dom nule director dezam ăgit
       conoucerea (locom otiva) rtefiind cunoscute, nu este credibilă, a r fi
      . nevoi,  (poate greşesc) de un conducător de notorietate cunoscut   în urm a faptului că l-aţi ajutat pe M ircia să devină prim ar;  nu vi se
                                                           pare că aruncaţi un bum erang sprijinind un exponent al puterii să
       de i  ;  eaga populaţie (ca personalitatea, realizări etc); nu sunt o p ­
       timist                                              acceadă la „ciolan”; sau o altă dezam ăgire?
         Apoi  am   co n sid e ra t  p u e rilă   m ăsu ra   de  a  so licita   sprijinul   Dacă-m i perm iteţi să am  o părere: consider (cred) că a r trebui
       preş*.dintelui, care se ştie că e fondatorul FSN ; PD S R ; PSD; şi cu   (vorba dvs) să ne îndreptăm  privirea asupra altora care nu au fost
       in te n ţia   d e c la ra tă   d e   a  re v e n i  la   „m a tc ă ”  d u p ă   în c h e ie re a    la guvernare, cum  aţi zis (de ce nu),  PSR,  PRM , Lia  R oberts etc!
       m andatului, deci e hilar să crezi că a r întinde m âna. Nu am  aplaudat   S chim barea  este  la  m odă  în  toate  d o m e n iile   (cine  şi-o  poate
       roac im faţă de Dl. S tolojan în legătură cu prom ovarea recalculării   p e rm ite )  în    a u to m o b ilis m ,  m o b ilă ,  u s te n s ile   c a s n ic e ,
                                                           costum aţie etc.
       p  n i  or  (idee  adoptată  până  la  urm ă  de  PSD  -  vezi  afirm aţiile
                                                                             Cu stimă,  Titus Brăduleanu- APUSENI
                              -  S Ă P T Ă M Â N A L  INRtEPENOJS'DLT.AFJ-AT.ÎN  S L U J B A  TU TU R O R   O A M E N ILO R
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15