Page 7 - Calauza_2004_726
P. 7

ŞăpjamânaU^^                        tuturor oamenilor  W & ggoZ?)


             CASA GROZA.  MĂRTURII Şl  DOCUMENTE INEDITE

                                                                       cerinţe majore, de la care mulţi fugeau de răspundere.
                    s  t  u  d  e  n  ţ  i a    "
                                                                        Mă lua uneori şi la plimbări în oraş sau la spectacole,
            LA POLITEHNICILE DIN TIMIŞOARA,                            teatre,  concerte,  filme,  la  care  participa  inopinat.
             BUCUREŞTI ŞI ZURICH.  1944-1950.                          A tunci  am  cu noscut  în  fugă  p e rso n a lită ţi  ale
          La  începerea  cursurilor  din  Timişoara  în  noiembrie  1944  era  o   momentului.  Pe  luiiu  Maniu,  în  martie  1945,  când
       atmosferă  încărcată  printre  studenţi,  animozităţi  politice,  în  care  nu   locuiam la avocatul Ripoşan, atunci secretar general
                                                                        la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. După o sesiune
       m-am putut încadra, cu toate încercările de apropiere de cei de stânga.
       Am  locuit  cu  fratele  meu  Octavian,  student  la  Construcţii,  iar eu  la   grea de examene, am făcut o pleurezie, in mai  1945
       Electromecanică. Cu tot rolul lui important dar riscant politic, dinainte   care m-a scos pentru câtva timp pentru  refacere,  la
       de  23  august,  nu  s-a  angajat  decât  cu  prudenţă.  Eram  legaţi,  prin   Băiţa,  la  familia  mamei  mele  Moldovan,  cu  buna,
       cunoştinţe şi relaţii de prietenie, cu familii din Timişoara, din care unele   unchiul  Corneluţ şi  mătuşa  Vilma,  Silviu  Moldovan.
       se orientau diferit. După Crăciunul 1944, prin februarie 1945, urmărind   la  pensie,  fost  m em orandist  în  1897,  prefect,
       şi alţi colegi din Timişoara, am încercat, cu peripeţii, să trec la Bucureşti,   preşedinte  de  tribunal.  Am  reluat  cursurile  şi
       prin transfer la Politehnica de acolo. A fost greu la mijlocul anului, intr-   examenele cu o sănătate precară, de unde ideea de a face un semestru-
       o atmosferă politică grea, cu grupări politice adverse, manifestări, greve,   două la politehnica renumită, netrecută prin război, de la Zurich. Inginerul
       o adaptare dificilă la cursuri altfel modelate faţă de Timişoara. Asistam   Virgil lonescu,  la care locuiam atunci în Bucureşti,  ieşit şi el  inginer cu
       la  activitatea  supraomenească  a  tatălui  meu,  extrem  de  extenuantă.   ani în  urmă de  la Zurich,  a  insistat.  După  formalităţi,  a  urmat  un  nou
       Forţa  lui  şi experienţa  de conducere  şi  guvernare  cred că  l-au ajutat,   transfer.   Li viu GROZA
       plus convingerea că face faţă, cu riscul sacrificiului, al persoanei,  unei  (va urma)
         SERVICIUL DE CARTE PRIN POŞTĂ                                 POŞTA SOCIALĂ
           FLOAREA SOARELUI, VĂ OFERĂ
                                                               Dl Boroş I.;
         !n  condiţiile  de  maximă  austeritate  pentru  cititorii  de  pretutindeni,
                                                               Bărbaţii  născuţi  în  aprilie  1946  îm plinesc  vârsta  standard
      când  preţul  cărţii  a  crescut  considerabil,  iar  statul  a  adăugat  TVA  la
      carte,  când  e tot  mai  greu  de  procurat  o carte  pentru  citit sau  pentru   de  pensionare  (63  de ani  şi 9  luni) în  ianuarie  2010.  Perioada
      bibliografia şcolară,  noi vă  oferim cărţi care vă  sunt trimise direct  prin   cât aţi  fost încadrat în. grupa  a  li-a  de  m uncă este  prea scurtă
      poştă acasă, cu ramburs (se achită la ridicarea coletului). Lista de cărţi   pentru  a  putea  beneficia  de  reducerea  vârstei  standard  de
      va cuprinde cărţile, ediţia, autorul şi preţul. Comenzile se trimit pe adresa   pensionare sau de spor de vechim e.  Prin urm are,  m ai aveţi de
      S erviciului de carte p rin poştă Floarea Soarelui,  Deva, str.  Horea,
                                                            aşteptat aproape 6 ani până să vi se poată deschide dreptul la
      nr.  30.  Limita minimă  a  unei comenzi  este  de  50.000  lei,  astfel  nu  se
                                                            pensie  pentru  lim ită  de  vârstă.  în  ceea  ce  priveşte  cea  de  a
      acoperă cheltuielile cu expedierea:
         1.  Păm ânt desţelenit,  BPT, ediţie  1961,  (80)  Mihail  Şolohov,  preţ  doua întrebare, vom  furniza inform aţiile respective de îndată ce
      7.000 lei;                                            ne vor fi transm ise de autorităţile publice.
         2. Lim ba rom ână prin teste grilă ,  (pentru învăţământul superior)
      ediţie 1999, Mihai Petre, preţ 15JD00 lei.
         3.  Lucian  Blaga, ediţie  legată  1962,  Ov.  S.  Crohmălniceanu,  preţ  /N D E M N /Z A   77/
      7.000 lei;
         4. Teste G rilă  C him ie O rganică,  ediţie  Niculescu,  1998,  Daniela   N E /M P O Z /tA  T E
       Bogdan, preţ 12.000 lei;                              Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 -  Codul fiscal, începând
         5. Depresia, ediţie  1996,  Dr. Scortescu Dumitru, preţ 8.000 lei;
         6. Bolile de Inimă, ediţie 1962, Dr. Petru Ion Andreescu, preţ 10.000   cu 1  ianuarie 2004, veniturile sub form ă de indem nizaţii de asigurări
                                                          sociale  prevăzute de  lege (cu  excepţia  indem nizaţiilor pentru inca­
      lei;
         7. M izerabilii, ediţie legată 1959, Victor Hugo, preţ 20.000 lei;  pacitate  tem porară  de  m uncă)  nu  se  im pozitează.  în  consecinţă,
         8. M edicina în evoluţie, ediţie 1999,  preţ 7.000 lei.  drepturile băneşti de acest gen aferente lunii ianuarie şi in continuare
         9. Rrom ii, un neam indian, Filip Etves, ediţie 2000, preţ 9.000 lei;  (indiferent dacă au fost stabilite anterior datei de 31  decem brie 2003)
         10. Dunărea revărsată, ediţie 1961, Radu Tudoran, preţ 15.000 lei.
                                                          nu se vor mai im pozita.
        SĂ NU -I UITĂM!                                    să-l  vadă  nu  a vrut,  nici  chiar când
                                                           devenise personalitate. îşi aminteşte
                   Comandor marinar                        cu  tristeţe  cum  a  fost  văzut  pentru
                NICOLAE PĂRĂIANU                           prima dată, ca şi pentru ultima dată,"
                                                           de către tatăl său, în curtea şcolii de
           Vine pe lume în Tg-Jiu, la 8 ianuarie 1904, fiu al Mărişi Părăianu,   meserii, dar şi atunci, pe ascuns. în
        slujnică,  la  M aria  D.  Pleniceanu,  m area  proprietăreasă,  a  moşiei   ultima  clasă de  liceu,  m am a  sa  i-a
        Vădeni, ce-i  poartă  numele.  Fusese  adusă  aici de către cojocarul   spus cine îi este tatăl.  El  l-a căutat,
        satului, lacob Greavu, din satul Topârcea de lângă Sibiu.  dar acesta a refuzat să-l recunoască
           Tatăl său care îşi dorise a fi necunoscut era ofiţerul de artilerie   drept fiu al său. Târziu însă, în timpul
        Grigore Brăiloiu, descendent din neamul  Brăiloiu -  Ban al Olteniei   comuniştilor, când a pierdut averea,
        în secolul XVIII de unde provenea şi moşia  Plenicenilor.  i-a   a c c e p ta t  în fie re a .  E ra   in s ă
           Acest  Grigore  Brăiloiu  a  refuzat  să-şi  cunoască  fiul,  până  la   profesor universitar şi i-a spus: „ Nu
        moartea ce l-a cules la vârsta de 80 de ani. Mama lui Grigore Brăiloiu   m-ai  recunoscut din sentimentul  de
        era sora  lui  Dincă Schileru  ce  se  num ea Stanca  şi  care devine şi   tată,  acum  voieşti  să  mă  recunoşti
        bunica lui Nicu  Părăianu                          din interes?!” şi i-a refuzat propunerea făcută şi i-a întors spatele.
           El,  Grigore  Brăiloiu,  a  refuzat  să-şi  recunoască  copilul  şi  a   La Tg-Jiu urmează cursurile Gimnaziului Tudor Vladimirescu,
        obligat-o pe mama copilului, să-l ducă la Topârcea să fie crescut de   având un bun prieten, pe viitorul distins doctor gorjean Constantin
        bunicii de acolo. A fost mereu adus la Vădeni, unde Nicu Părăianu,   L u p escu-D inu.  în  co n tin u a re   face  lice u l  la  P ite şti  unde  se
        îşi  găsise  un  bun  prieten  de  joacă,  pe  Tom a  Becherete,  fiul  *  desăvârşeşte şi este admirat de colegi pentru inteligenţa sa şi curajul
        se cretarului  de  la  p rim ăria  V lădeni,  cu  care  a  „ha id u cit”  pe   de care a dat dovadă totdeauna.
        meleagurile  satului,  după cum   se  exprimă  într-o  dedicaţie  pentru   Fiind lipsit de mângâierea părintească, devine un caracter sobru,
        semnatarul  acestor  rânduri,  fiu  al  lui  Tom ică  Becherete,  dascălul   dur( impulsiv, imprimat de durerea sufletească şi morală, caracter
        satului de mai târziu.                             ce nu şi-l va schimba niciodată.
           Cu ajutorul  bunicii sale, copilul este adus la Tg-Jiu şi prin voinţa   Termină liceul în  1922 şi este admis primul la Şcoala Navală -
        dârză  a  mamei  sale,  ajunge  la  pensiunea  marelui  dascăl  gorjean   Constanţa iar în iulie 1924 este avansat la gradul de sublocotenent
        Ştefan Bobancu, între copiii de oameni bogaţi, veniţi din ţară şi chiar   de marină, ocupând locul 3 din promoţie.  Deşi fusese şeful clasei,
        din Bucureşti.                                     ocupa  locul  3,  că  nu  ştia  nimic  de  fuga  unui  coleg  în  oraş  şi  se
           Tatăl său Grigore Brăiloiu, nu l-a dorit, nu l-a recunoscut şi nici  credea că ascunsese fuga lui.   Ionel BECHERETE,  Vădeni


      ,  CĂLĂUZA NOASTRĂ -;£Â P T M Ă N A L  INDEPENDENT AFLAT (N SL.VfJBA ;
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12