Page 10 - Calauza_2004_727
P. 10

(^ ^ ^ ± 3 ^ o £ r^ ^ F Săptămăinal Tndepender>t aflat în,slujba ti^rorl)am eniior  w (^ O S h a ^ B  w a x B Ş ^ ^ ^ ')


             CASA GROZA.  MĂRTURII Şl DOCUMENTE INEDITE

           LA POLITEHNICILE DIN TIMIŞOARA,                corespondenţa lui politică şi jurnalele trimise din  Elveţia. îl încuraja
                                                          pe tata în articolele lui „frontiste” din anii ’30. După investigaţii, făcute
            BUCUREŞTI Şl ZURICH,  1944-1950               şi de mine în cei patru ani, 1946-1950, petrecuţi la Zurich, se pare că’
                       -  urmare din nr.  726 -           a fost un personaj fictiv probabil agent englez. Un Bruppacher a apărut
           Am intrat în anul II acolo, la facultatea de Eliectrotehnică. A fost   şi prin anii ’80 la CEE/ONU, un nume comun în Elveţia germană, ca
       o expeiienţă deosebită, într-o perioadă în care şi  relaţiile qu  Elveţia   delegat elveţian.  L-am  abordat  dar nu  ştia  nimic,  greu  de  pătruns
       erau foarte bune, cred că era al doilea partener comercial al României.   prin platoşa „primă" elveţiană. Elveţia o mai ştiam din stagiul făcut de
       M-am bucurat la .început de găzduirea lui V.V. Stanciu, la Berna, pe   sora mea Lucia în 1936 la colegiul din Lausanne.
       atunci ministru la Elveţia, la reşedinţa lui de pe Schâssligasse. Era un   Cu toată răceala proverbială a „Komniliton”-ilor elveţieni, mi-au
       renumit  avocat  al  tim pului,  care  mai  târziu  a  făcut  o  carieră   fost prieteni şi am ajuns să-i apreciez şi în părţile lor bune:  senoşi,
       extraordinară la Paris, ca unul din cei mai renumiţi criminologi ai lumii.   dedicaţi  cu  totul  meseriei  şi  studiului,  mulţi  proveniţi  din  licee
       Era în  septembrie  1946,  o  frumoasă  toamnă  elveţiană.  Apreciam   industriale, celebrele „Technikum" ca cel din Baumgarten, cantonul
       hărnicia şi civilizaţia lor,  dar eram  speriat de  răceala  şi lipsa  lor de   Berna. Cultura lor generală era uneori deficitară, se închideau repede
       comunicare, de care eram copleşit în ţară.         în carapacea greu de  pătruns,  uneori  bănuitori,  cu frica ancestrală
           Am început cursurile la Zurich, germana care o aveam de acasă   de  ţărani  din  Alpi  sau  din  „platou",  care-i  face  şi  azi  reticenţi  la
       m-a ajutat mult, la fel cu un anumit mediu central-european apropiat   deschideri.
       de Ardeal. Eram însă timorat de dialectele elveţiene din jur, începând   Au fost şi bruiaje, mai ales după 1948, când relaţiile cu România
       cu  colegii  din  toate  părţile.  Cursurile  mi  se  păreau  extrem  de   se înrăutăţiseră şi apăreau norii războiului rece. Era recent şi discursul
       „pedagogice" -  şcoala  probabil  a  lui  Pestalozzi,  primul  elveţian  pe   lui Churchill din 1946 la primăria din Berna, anterior celui de la Fulton
       care-l  cunoşteam de acasă,  în afară de „fabulosul” Bruppacher din  în SUA.           Liviu GROZA
                     DE   LA   INIMA     LA   INIMA            ' De la drapelul imperial

                     •  Domn,  42  de  ani,  1,75  m,  65  kg,  singur,  fără
                 vicii şi obligaţii, cu locuinţă  şi auto, doresc cunoştinţă   la carpa roşie
                cu  o  dqamnă,  pentru  căsătorie.  Aştept  scrisori  la   -  urmare din nr.  726 -
      „Călăuza noastră" str.  Horea, nr. 30, cu menţiunea,  Pentru ADI.  Ajuns la unitate am îndrăznit să cercetez cărţile salvate de
         • Domn, intelectual, 50 de ani, 1,76 m, 76 kg, divorţat, pensionar,   la a deveni cânuşă. Una din ele avea titlul: „DE LA DRAPELUL
      fără obligaţii, doresc cunoştinţă cu doamnă/domnişoară 42 -  50 ani,   IMPERIAL LA CÂRPA ROŞIE" în care se tratau ororile făcute
      cu serviciu sau pensionară, apartament, să-i placă la ţară şi la oraş.   de către armata roşie în anul  1917 şi următorii.
      Am casă,  autoturism,  pentru  recăsătorie.  Aştept scrisori  pe  adresa   A  doua  c a r t^ c u   titlu l  „D R E P TU L  ÎN  G EN ER AL  şi
      redacţiei Călăuza noastră str. Horea, nr. 30, Deva. Neserioasele să   N O ŢIU N ILE   S ALE„  sub  sem n ătura  lui  ION  RO SETI
      se abţină!  Rog să-mi scrie pentru „Constantin".      BĂLĂNESCU, doctor în drept, editată de „UNIVERSUL” 1937.
         • Sunt văduvă, pensionară, soţul decedat, apartament proprietate,   Cele  două  cărţi  au  fost  purtate  de  mine,  în  bagajul  per­
      dar singurătatea mă ucide. Urăsc minciuna, beţia şi doresc să cunosc   sonal,  până  în  iulie  1953  când  am  fost  arestat  de  către
      un domn care a trecut prin suferinţă.  Să încerce să mă cunoască şi   Securitatea TF Arad, al cărei comandant şi  instrumentator, al
                                                            insinuării, a fost Lt. Major Condor. învinuirea se referea la faptul
      nu va regreta. Rog să mi se scrie oe adresa redacţiei ziarului Călăuza
                                                            că aş fi ofensat memoria tătucului Stalin. Insinuarea fiind prost
      noastră str. Horea, nr. 30, cu menţiunea Pentru Maria.
                                                            alcătuită, după 5 zile de cercetări şi confruntări, am fost pus în
                                                            libertate cu ameninţarea unei supravegheri de zi cu zi.  Pe tot
       ROMÂNIA SE AFLĂ PE DRUMUL CEL BUN,                   timpul detenţiei mă sufoca gândul că la o eventuală percheziţie
       DAR MAŞINA CIRCULĂ MOLDOVENEŞTE;                     domiciliară  şi descoperirea cărţii,  cu  fulminantul  titlu’,  mi-ar fi
                                                            adus  ani  grei  de  puşcărie.  Când  am  ajuns  acasă  prima  grijă
            ÎNŞETIŞOR, FOARTE ÎNŞETIŞOR                     mi-a fost aceea de a distruge cartea. Şi apoi am răsuflat uşurat.
                         Şl PI LOC!                            A doua carte am păstrat-o până astăzi. Şi pentru faptul că
                                                            urmaşii  mei  nu  au  o înclinaţie juridică  iar eu  sunt pe  ultimele
                       -  urmare din nr.  726 -             trepte ale scări vieţii, am hotărât să o donez bibliotecii ziarului
         Dl  Petre  Roman,  pentru'că  este în  companie  de imagine,  aruncă   CĂLĂUZA  NOASTRĂ,  fie  pentru  păstrare fie  pentru a fi  dată
      unghiţa populaţiei, spunând: „Viziunea politicii a dispărut in ceaţa groasă   unei persoane căreia să-i fie de folos.
      a operaţiunilor ilicite şi a comisioanelor necuvenite.  Este nevoie să se   Cu mulţumirile  cuvenite, G.  BÂGU
      spele ruşinea şi a răscumpăra greşelile".  Şi a mai spus: „Niciodată în
      România,  nu  a  fost  atât  de  NESOCOTITĂ  legea  in  relaţiile  dintre
                                                          barieră, peste care sar dulăii şi pe sub care trec căţeii". înfiinţarea de
      administraţie şi cetăţeni."
                                                          legi este un joc de-a baba oarba. O păcăleală. La noi sunt multe, foarte
         -V ictor Rebenciuc spune: „După 14 a n i, din ’89, clasa politifcă este   multe legi lungi, fără cap şi fără coadă: ce se stabileşte într-un articol, în
      aceeaşi  şi cu aceleaşi „mijloace  politice"; ducerea de nas,  şmecheria,   cel  următor se  anulează,  adică  se  „exceptează”.  Legile  sunt  bune  şi
      inducerea în eroare, angajamentele formale etc. Fostul Partid Comunist,   necesare dacă sunt puţine, scurte, concrete şi fără excepţii care să poată
      schimbat  în  partid  al  democraţiei  sociale,  condus  de  cei  mai  bogaţi
                                                          elimina şr inutilele şi dăunătoarele „reguli de aplicare".
      oameni  din  România,  bogăţii  câştigate  in  cei  14  ani  (Adevărul,
                                                             Numărul  parlamentarifor,  care  apasă  greu  în  spinarea  populaţiei,
      25.02.2004).                                        este prea mare în raport cu numărul populaţiei.  Parlamentul trebuie să
         Din lipsă de spaţiu, mă opresc aci.  Ca cetăţean de bună credinţă,
                                                          conducă  prin  LEGI,  iar Guvernul  să  conducă  numai  în spiritul  legilor.
      fiind trecut de  76 de ani,  aş dori  să fac o  recomandare:  Toţi  oamenii
                                                          Ordonanţele  emise  de  Quvern  sunt  un  abuz,  o  dictatură.  Guvernul
      politici să-ş‘i facă un proces al conştiinţei şi să înţeleagă la timp situaţia   execută în teritoriu legile emise de Parlament.
      gravă de sărăcie a populaţiei şi dacă până aeuma n-au fost capabili să   în  Parlament să fie numai oameni tineri, pensionarii să-şi vadă de
      facă  dreptate  şi  egalitate  între  cetăţenii  ţării,  aşa  cum  asigură   viaţa  de pensionar,  nu  să  hiberneze  în  fotoliile  Parlamentului,  lor le-a
      CONSTITUŢIA, să se retragă din munca, ajunsă discreditată, de politi­  trecut vremea, dacă n-au realizat ntnîicî nici nu vor mai putea realiza în
      cian.  Cei vârstnici să se pensioneze şi să trăiască liniştiţi din pensie şi   ultimii ani ai vieţii.
      să lase oameni tineri, cu moralul necompromis, să se ocupe de politică.
                                                             Ar fi  de  dorit  ca  funcţionarii  publici  să  nu  facă  politică.  Să  nu  fie
         Lichidarea corupţiei se poate face pe o singură cale:  Orice om pu­
      blic,  de  la  vlădică  până  la  opincă,  atunci  când  săvârşeşte  o   '  schimbaţi, ca ţiganii caii, de câte ori vine la putere alt partid. Din această
                                                          cauză,  la întreprinderi  şi  instituţii  s-au  numit oameni  politici  incapabili
      infracţiune, să fie schimbat fără drept de a ocupa alte funcţii publice.
      Cu legi şi înfiinţări de organe,  nu se poate nimic.  „Legea este doar o  sau de rea credinţă, care au (alimentat totul, fără să fie traşi la răspundere.
                                                             Imunitatea ar trebui să dispară complet, ea este doar de a favoriza
                               ------------------------------------------------------------------------------------------------------,  infractorii. Nu demult, au fost publicaţi în presă 52 de senatori infractori,
      I-------------------------------------------------------
      |  REPLICI                APELEZI LA DOROFTEI7!   (  care  au  întocmit şi  semnat  deconturi  false  şi  au  luat din  banul  public
      1  Olul I. Prodan „MARE EPIGRA-   (I.P. mă crede cotoi dar...)   '  milioane de lei şi, culmea, nu se ruşinează şi nu părăsesc fotoliile.. Aceştia,
      I  MIST"                  Eşti jigodie, un mare laş,   I  prin fapta lor, compromit societatea şi partidele ce-i ocrotesc.
       lată-mă scos din încurcătură   Doroftei e domn, nu-i mardeiaş!  Guvernul  ar trebui  să  renunţe  la  preluarea jafului  din întreprinderi
      |  -  Pe copertă este indiciu -    Eu sunt de categoria grea,   |   falimentare  şi  trecerea  acestuia  în  cârca  populaţiei.  Este  o  practică
      •  Clenciul ţi-a pus în mână biciull   Te fac K.O. doar cu... pana mea.  .  abuzivă. De exemplu, la „Tutunul  Românesc", cu toate că este condus
      I  Ai ajuns mare... caricatură...  Viorel BĂRÂCEANU  I   de un patron, s-au trecut la buget datoriile de 4 ori. Este un abuz grosolan.
      I________________: ______  _____________________________ I  Şi astfel de instituţii şi întreprinderi sunt multe.   loan BUNEA
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15