Page 10 - Calauza_2004_728

ţ r r - n ™
’T " » -~—Z ^.T - - ■—’• ■■ ~ —>*» - -,r*- r fW » ' -«‘-w T-. '-■«ţi»* -
- >^ŞBi
T
2 0 9 Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor^ gpi
Sk
C A S A G R O Z A . M Ă R TU R II Şl D O C U M E N T E IN E D ITE

A N II D E S T U D IU 9 4 6 -1 9 4 9 matematică, olandezul de origine Ten Bosch, la organe de maşini,
Dunner la maşini electrice, decanul facultăţii de electrotehnică şi, în
Eu am avut o evoluţie atipică. M utarea la Bucureşti, după
sfârşit Bruno Bauer la instalaţii electrice la care mi-am luat lucrarea
Timişoara, intrarea într-un nou program de studii, cu metode şi
de diplomă în „Stabilitatea sistemelor electroenergetice”. între timp
profesori şi colegi diferiţi, în plus agitaţiile politice din jur, aproape că
am avut discuţii la Bucureşti în vederea găsirii unui loc de muncă,
m-au dus la capătul puterilor. O pleurezie din vara lui 1945, m-a
unde se pregătea lansarea planului de electrificare. Am pregătit
făcut să pierd cursuri şi examene, greu de recuperat. Am reuşit
astfel intrarea la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE),
totuşi intrarea în anul II în toamna anului 1945 la Şcoala Politehnică
nu fără peripeţii legate de o perioadă frământată.
Federală din Zurich, după o refacere la Deva. Băcia şi Bălţa. Anul II
Acolo, la ISPE. în aprilie 1949 am cunoscut pleiada de
l-am terminat şi atunci a apărut ideea continuării studiilor la Zurich.
energeticieni, la sediul din strada Nicolae lorga, specialişti cu care
O nouă mutare, cu o recunoaştere parţială a examenelor dar o intrare
mai târziu am lucrat, şi primele cadre tinere, cu care mă mai întâlnesc
intr-o fază de linişte, intr-una din politehnicile de renume european,
şi acum. Eram sub oblăduirea consilierului din Ministerul Economiei
puţin afectate de dezastrele războiului Germana nu mi-a pus
şi Industriei Gaston Marin. Acolo erau inginerii Bercovici, Dimo,
probleme, m-am simţit aproape ca acasa, in Ardeal
Emanoil. Moidoveanu, şi mai tinerii Raşcu, Sevastru, Diaconu. După
Acomodarea a fost uşoară ia şcoaia elveţiană. Cniar şi cele mai
diploma de la Zurich din 1949, obţinută cu succes Atr-un domeniu
grele discipline teoretice e 'a - predate interesant, ceea ce mă făcea
să mă simt bine în ţara Iu Pestalozzi. Cursun e profesorului Scherer de interes în ţară, intrarea în ISPE în octombrie 1950 a fost mai
de fizică teoretică, ma ’ârziu laureat al cem iului Nobel. atrăgea rece şi a urmat o perioadă grea de acomodare şi reticenţă, într-o
lumea din oraş ca la soectacol. Profesor., şi filosoful Gonseth la atmosferă încordată şi schimbată politic. Liviu GROZA
"I
R E P LIC I I
Apropo de.Flori ae urzicuţe" Aceluiaşi, care ma învinuieşte i
(I.P . afirmă câ „Florile nu-\i ,-â ■am jignit mama ' TRATAREA RĂNILOR LA COPACI
fac nirmcl (nr.712şi 721, \
Rănile provocate întâmplător pe tulpinile sau ramurile pomilor
constituie de multe ori cauza pieirii timpurii a pomilor. De aceea
Bănuiam că la botezul Ic' Pentru gestu-ţi neţjăndit I
Sugerai ceva înţepător Eu sunt cel bălâcârit; i este recomandat ca astfel de răni să fie imediat îngrijite. Pentru a
Căci după nectar şi co.ont Capra păcătuieşte, 1 putea face acest lucru mai întâi se îndepănează coaja sfărâmată şi
„Flori de bănuţei" le-a. Oiţa ispăşeşte'’ I se netezesc marginile rănii cu un briceag tăios. Apoi rana se unge
fi numit1 Viorel BARÂCEANU cu ulei de floarea-soarelui amestecat cu ocru. Un procedeu mai
vechi arată că rănile copacilor se vindecă mai repede dacă rana se
P O Ş T A S O C I A L Ă unge cu muruială făcută din balegă de vite cornute amestecată cu
Doamna Alexandra E: pământ galben.
Pentru femeile născute în septembrie 1949, vârsta standard de Ramurile rupte în schimb se retează cu ferestrăul de lângă
pensionare este 58 ani şi 2 luni (ele c împlinesc in noiembrie 2007). ramura mamă. fără a se lăsa ciot, apoi rana se îngrijeşte prin acelaşi
Aceasta este şi vârsta ia care ele au dreptul să treacă de la pensie de P'ocedeu ca mai sus.
invaliditate la pensie pentru limită de vârstă ■ v â reamintim că de ia pensie COMBATEREA ÎNGHEŢURILOR TÂRZII
de invaliditate nu se poate trece la pensie ant cipată parţială s aj pensie
anticipată). DE PRIMĂVARĂ
Mijlocul cel mai uşor de pus în practică şi la îndemâna oricui
pentru apărarea florilor şi a fructelor de îngheţ este fumul. Pentru
DECÂT SIMPLU MURITOR DE FOÂME ÎN producerea fumului se folosesc paie pe jumătate putrede, resturi
ŢARA MEA, M AI BINE EROU ÎN SPANIA! de gunoaie, buruieni, ramuri uscate şi alte minerale de mică valoare
care să nu ardă cu flacără şi să facă cât mai mult fum.
- urmare din nr. 727 -
Materialul producător de fum se aşază în grămezi. Acestea se
Şi câţi ca el nu sunt care-şi r scâ săracii tot ce au mai scump şi
se duc să-şi caute să câştige un ban. De ce bravii noştri guvernanţi aşază între rândurile de pomi asfel încât să cuprindă întreaga
suprafaţă, dar mai dese în partea dinspre margine, acolo de unde
nu se gândesc la atâta am ar de lume necăjită să ’> se creeze locuri
de muncă, să nu închidă atâtea uzine, fabrici, mine pentru care noi vine vântul îngheţat. O grămadă este socotită pentru 2-3 pomi. Pentru
a nu fi luaţi pe nepregătite, imediat ce dau bobocii florilor se aşază
cei mai în vârstă am tras din greu să le creăm, ca acum să aibă hoţii
cei mari ce duce la fier vechi. Atâtea mândrii ce-au fost, s-au distrus în livadă şi grămezile pentru fum. Lor li se dau foc pe timpul nopţii,
toate. De acea vă rog să întrebaţi pe domnii parlam entari şi atunci când apare bruma. Afumarea trebuie prelunguită cu încă 1 -2
guvernanţi: oare nu le este ruşine când îi rriâi arată la televizor cum ore după răsăritul soarelui. Când îngheţul se prevede şi pentru nopţile
dorm. cred că au fost cel puţin vreo 8 -10. poate câ şi fotoreporterilor următoare, grămezile se refac. Petru AVRAM
le este jenă să-i mal arate, sâ-i vadă populaţia cât din greu muncesc
ei săracii, cu somnul. în atenţia candidaţilor la alegeri!
Ceea ce-mi pare mie râu că uneori îi mai trunchiazâ, să nu-i
recunoască lumea Păcat că nu le dă şi numele cu litere mari de-o Pentru a veni în sprijinul candidaţilor la alegerile
şchioapă ca să-i vadă poporul cine sunt, din ce partid şi de unde. locale, anunţăm că ziarul „C ălăuza noastră”
Sau dacă sunt întrebaţi de ceva. să dea vreo informaţie sunt şi
organizează cam panii p u b lic ita re com plete
zeflemişti, răspund în zeflem ea de parcă ei ar fi inventat gaura la
(inclusiv tipăreşte afişe, fluturaşi, programe şi ajută
macaroanăl
Cum era Dl senator Ion Predescu, cât de măreţ se dădea când la întocm irea acestora) pentru cei care vor să
i s-au pus nişte întrebări şi le răspundea peste umăr. de parcă, cât candideze la orice funcţie de primar sau consilieri.
de multă treabă ar fi avut!, dar a ştiut să spună că mai are o pensie.
Ne puteţi contacta la tel: 215545, 214684, 0744/
îmi face impresia câ mare parte din cei ce sunt pe sus, ne cred
pe noi, cei care de fapt i-am ales sau prin noi au fost aleşi să ne 521284 sau în Deva, Str. Horea, nr. 30, la orice oră.
reprezinte, şi nu să ne tragă în piept cu comportamentul lor. Imi face
impresia că ei chiar ne cred pe noi nişte proşti sau nu ştiu cum să cuvântului. De aceea stimată „Călăuza noastră", te voi ruga, dacă
mă mai exprim, mă refer la noi, cei de jos, cum ei ne cred. Dar să nu vei găsi de bune aceste rânduri să le dai publicităţii prin care mod îi
uite domnii aceştia câ nu este urcuş fără coborâş sau că la tot bobul voi ruga pe toţi cei care discută de toate pe la locurile de întâlnire a
de minte este un bănicior de prostie şi cu cât mintea e mai multă, pensionarilor, să mai cumpere şi câte un ziar să citească şi mai
prostia nu mai are loc şi dă afară. Şi câte astfel de proverbe româneşti ales să scrie şi ei ce îi doare, să facem front comun cu toţii ca să
nu sunt, pe care noi. cei mai puţin pregătiţi în a dormi în Parlament, vadă bravii noştri guvernanţi că îşi bat joc de noi cei de vârsta a
le cunoaştem şi după care încă ne călăuzim, nu ca şi cei care treia în toate privinţele. Şi mai ales să ne gândim cu toţii dacă se
văzându-se sus cred câ vor mai ajunge în altă parte decât tot jos şi mai merită să votăm încă o dată pe oricine o fi, că toţi promit şi
tare-mi este frică, că jos, vor face baie în smoala încinsă tot de ei nimeni nu face un lucru bun.
când au uitat să fie înainte de tot oameni în adevăratul sens al Cu m ult respect, Octavian BQRCEA, Vulcan