Page 2 - Calauza_2004_729

( ^ g ^ S ă M independent aflat Îr^ îu îb ^ u j^ o ^ a m e r^ o r" w a xs 3S & P & ^~ )

Gura târgului CONSULATUL
IISUS A ÎNVIAT! GENERAL AL
CINE ESTE SATANA? REPUBLICII
- urmare din pag. 1 - Onorăm comenzi la FEDERALE
B ia ta M ă tu ş ă Ţ in e a , p ro b a b il c ă n u m a i d o m ic iliu sau s e rv ic iu ! GERMANIA - SIBIU
o a s e le ei m a i su n t p e u n d e v a prin cim itirul
Organizăm mese festive sau Comunicat de
satului! U ite c ă e a a răm a s în m em o ria m e a şi num ai pentru
vă ajutăm la pregătirea lor!
faptul c ă a pus c â te v a cărăm izi la bu n a şi la tim p cu no aştere presă
a lumii şi credinţei. M ă tu ş a Ţ in ea fă c e a şi prescuri la biserică,
Oferim o gamă variată de: C o n s u la tu l R ep u b licii
era o fe m eie d e o m are cu ră ţen ie su fletească şi trup ească.
• Ciorbe ş i supe Federale Germ ania la Sibiu este
P e la ju m ă ta te a secolului trecut se d a c a sigur sfârşitul lumii
• Tocăniţe cu specific închis în perioada de 09.04.2004
în anul 2 0 0 0 ! N -a fost să fie! S -a a m â n a t Sfârşitul lumii! se
românesc şi 1 2 .0 4 .2 0 0 4 cu o c a zia
spune în cărţile sfinte c ă în ain te cu c e v a vrem e d e m om entul • Salate de crudităţi sărbătorilor de Paşti.
sfârşitului lum ii, S a ta n a v a co b o rî pe p ă m â n t pentru a-şi
definitiva o p era d e în vrăjbire a oam enilo r, de a incita la crim e Informaţii la tel.
şi războ aie, de a d e zm ă ţa cu totul fiinţa o m e n e a s c ă d e a o 0254-230802,
duce până la apogeul ei negativ. S ă o inspire spre rău. M ătuşa
Ţ in ea m i-a spus că S a ta n s e va cuibări în trupul sau sufletul 0744-431465
u n o r co n d u c ă to ri şi a u n o r o a m e n i cu in flu e n ţă a s u p ra
Pentru meniuri speciale ne
celorlalţi. în c ă cu vreo doi ani în ain te d e anul 2000, tot caut
sunaţi cu 24 de ore înainte!
să ghicesc cine o fi S a ta n , în trupul cărui om sălăşluieşte?!
M u ltă vrem e d u p ă R evo luţie şi chiar azi, unii cred c ă S ata n a
fost cel care l-a îm p u şcat p e C e a u ş e s c u în chiar ziu a de
naştere a D om nului, a anului 1989! T o t c e e posibil. O fi vrut TOTALITARISMUL COMUNITAR?!
să a rate S atan: „N a D o a m n e , tu te-ai născut în a c e a s tă zi,
- urmare din pag. 1 -
eu dispun ciracilor m ei s ă fie o m o rât un lider al rom ânilor!” cu cârca urcând câţiva cartofi în munţi, cerşind în tot locul o zi mai
M -am gândit m ult de c e S a ta n o fi ale s R o m ân ia s ă d e a acest bună! (Eliade: „să elogiem sărăcia, să ne mirăm de supravieţuire?!
exem p lu îm potriva lui Isus? S e tot ve h icu lea ză id eea c ă S a ­ Doar atât?!”)
tan ar locui în în căp erile trupeşti şi ale minţii lui O s a m a Ben Condiţia copiilor şi a nepoţilor noştri nu s-a schimbat indiferent
L ad en a lui G e o rg e W . B ush, A ra fa t... C h ia r şi în trupul de „plaiurile” vânturate prin vremuri, iar acest lucru este cel mai
m ă tă h ă lo s a l u n u i lid e r d in ju d e ţu l n o s tru p o a te s ă gravi
să lăşlu iască: ştiu un lid er lib eral c a re a „furat” p ă m â n tu l Cei ce au apucat la avere au uitat întotdeauna de săraci, de
bisericii şi protop opiatului din D e v a ! Liderul m ai m a re al bătrâni şi copii, de „infrastructură”.
acestui lideraş a arun cat la gunoi o scrisoare a Episcopului Com unitatea „nu se grăbeşte”! După ce am fost prădaţi de ruşi,
să urm eze prada „comunitară", o pradă a tranziţiei, una care-i
Tim otei care îl ruga să intervină în fa v o a re a bisericii ortodoxe.
găseşte pe români sărăciţi, dacă ne gândim că peste 70% din
C e în s e a m n ă as ta! T ra ia n B ă s e s c u se o p u n e construirii
români sunt săraci, sunt sărăciţi voit, răsuciţi fiind de frig, livizi, în
C ate d ralei M ântuirii N eam u lu i. C re d c ă în nici un loc din
straie „secunde” şi răsuciţi de lipsa de generozitate a guvernanţilor?!
R om înia as ta nu p o ate fi oprit să se construiască o biserică!
Stabilitatea din Balcani ar trebui să vină din agricultură şi
M ai ştiu că un lideraş ca m d e ac e e a ş i te ap ă , d u p ă c e a făcut
industrii prospere. Cum acestea nu sunt, este greu de conceput un
ucenicie şi bani pe lân g ă M iron C o s m a , acum v re a să fa c ă o interes comunitar care să acţioneze în acest sens. El ar fi unul
boserică particulară... Le a re cu biserica aş a cum le am eu hegemonie!
cu supersonicele şi elicop terele p e c a re zb o ară g inerele lui Se oferă fregate depăşite tehnic şi moral, calculatoare depăşite,
frate-m eu. La un m o m en t dat i-a spus unui preot: „Du-te instrumentar m edical depăşit şi scump şi... nici un ajutor în ce
du m n eata, părinte, c ă eu nu prea le am cu biserica! (E ra vorba priveşte om ul. „Ajutorul”?! Scumpiri, scumpiri, scumpiri! Sărăcim ea
de o întâlnire cu nişte fe ţe în alte bisericeşti!) oraşelor se îndreaptă spre spitale, im pozitele transformându-i în
P o ate a r fi bine c a acum când ştim sigur c ă Isus a înviat, noi desproprietăriţi! Sunt noii cetăţeni comunitari care seam ănă ca
învingând m oartea şi se v a în ălţa la C eruri, să ştim şi s ă aflăm două picături de apă, cu bunicii noştri colectivizaţi! Nim eni nu vede
cine este S atan , cel c a re ne chinuie şi ne îm bo lnăveşte pentru ţara?! Nimeni nu realizează ce se întâmplă?! Coroana este ocupată
cu întâmplările năzdrăvanei monarhii, iar „prezenţii guvernanţi" sunt
a-şi satisface p lăcerea de a răspândi răul şi chinul în lum e.
absenţi de la viaţa propriei populaţii ce m igrează ca un lung, infinit
Vreţi să aflăm ? V ă rog să ne pu nem m inţile la contribuţie şi
şir de cerşetori! Cei aleşi, unşi şi înfipţi trăiesc într-un dispreţ profund
să ne dăm cu p ă re re a în cine s -a în tru pat S ata n , acum la
înfiletat în mândrii sanguine şi mândrii ale funcţiilor de stat! Ruşine!
începutul m ileniului al treilea de la Hristos.
Ruşine mare!
Hristos a în v ia t!
Despre timp, contemporanii şi noi avem versuri comparabile
cu ale lui Shelly, cel neim presionat de Anglia pitorească. Marii
PAŞTELE ÎN LUME cărturari ai Angliei nu s-au sfiit să scrie adevărurile necesare
- urmare din pag. 1 - democraţiei, adevăruri valabile atât pentru Rom ânia cât şi pentru
comunitate, în înţelesul umanului universal. Cităm deci:
Astfel, perşii şi egiptenii aveau obiceiul să vopsească ouă în culorile
„Mi-e tată Timpul, un m oşneag / C e umblă gârbov, c-un toiag.
primăverii şi să le ofere celor ce le treceau pragul casei ca un simbol al
/ A-mbătrânit de când aşteaptă / O zi mai bună şi mai dreaptă! /
reînnoirii vieţii.
Avut-a mulţi copii; acum / S -au prefăcut cu toţii-n scrum / Doar eu
Fiecare dintre popoarele creştine are tradiţiile sale legate de
i-am mai rămas pe lume, / O , blestem, blestem fără nume! / Şi tata
sărbătorirea Paştelui şi au modul lor de încondeiere şi decorare a ouălor.
se lungi în stradă, / în faţa cailor, să vadă / D acă vor trece Anarhia,
Spre exemplu în Anglia, O landa şi Franţa, copiii m erg din uşă în
/ Omorul şi-nşeletoria" (din „M ascarada anarhiei” - 1819. Shelley
uşă ca să prim ească ouă de Paşti.
- „Prometeu descătuşat şi alte poeme", 1965; E. P. L., traducere
Potrivit tradiţiei, ouăle de Paşti au puteri m agice. Legenda spune^
de Petre Solomon).
că dacă îngropi oul de Paşti în păm ânt, peste 100 de ani gălbenuşul lui
se transformă în diamant, iar alţii îngroapă ouă vopsite de Paşti, la
rădăcina viţei de vie, pentru ca e a să crească mai repede. IDEI PENTRU DECORAREA OUĂLOR
Iepuraşul de Paşti vine din vechea cultură orientală. El simbolizează
Ouăle vopsite în culori mai deschise pot fi decorate în degrade cu
abundenţa pentru că este un anim al foarte prolific.
ajutorul unui burete de bucătărie îmbibat în vopsea tempera de nuanţă
Pentru prima dată iepuraşul de Paşte s-a asociat cu ouăle de Paşti, mai închisă. Oul se rostogoleşte pe suprafaţa buretelui.Vom avea un
în Germ ania, pentru a sărbători primăvara. Astfel, copiii confecţionează efect imediat şi spectaculos al ouălor.
cuibuleţe din frunze sau iarbă şi le pun în grădină, pentru cadourile de O altă metodă este folosirea degetelor,ca amprente diferit colorate
la iepuraşi. Ei au credinţa că în noaptea de Paşti vine iepuraşul şi le pe ouă albe, fierte.
umplu cuibuleţele de ouă multicolore şi o mulţime de dulciuri. Pe oul deja vopsit se pot crea modele decorative cu ajutorul unei
Acest obicei s-a întins cu timpul şi în alte ţări astfel că astăzi şi în periuţe de dinţi, a unei scobitori sau chiar a unei gume de şters de la
multe zone din ţara noastră el există şi contribuie la bucuria nemăsurată un creion. Cu cât contrastul dintre culori este mai puternic, cu atât se
a copiilor, de Sfânta Sărbătoare. pune mai mult în evidenţă modelul. Silvia D.
Q ĂLĂU ZA NO ASTR Ă - S Ă P T Ă M Â N A L INDţPSNDJENŢ AFLAT IN SLU J B A TUTUJIOR O A M E K J I-Q ftj