Page 10 - Calauza_2004_737

j£ p lţp " s ă D tă jr ^ ^ w a x B S G m )

EVENIMENT INTERNAŢIONAL expu să , în tra d u ce re b u lg ă re a scă , p oe zia lui.
Forumul internaţional, CULTURA - FACTOR A lecsandri, „S ergentul” , im aginile diverşilor eroi
DE STABILITATE ÎN SUD-ESTUL EUROPEI din războiul de independenţă, generalul M ihai
C ris to d u lo s C e rc h e z c o lo n e l la m o m e n tu l
Dialog cu domnul deputat, doctor în istorie
războiului, m aiorul V asile Şonţu, căpitanul V alter
GHEORGHE FIRCZAK
M ărăcineanu, am văzut arm e care s-au folosit în
- urmare din nr.736 - acest război, şi foarte interesant, unele chiar în
- D ar s-a pus problem a .. cu albanezii. stare de funcţionare. Mă refer la tunurile care au
- A sta au p u s -o d â n ş ii d a r cum c e le la lte fost folosite în războiul de independenţă.
d e le g a ţii nu au fo s t de a c o rd cu a titu d in e a - A ş dori să vă întreb dacă s-a observat vreo
delegaţiei din S erbia-M utenegru, fără ca aceştia atitudine antim usulm ană, cum va...
să fie apostrofaţi sau jigniţi; fiecare pe consens, - Nu, atitudinea a fost foarte destinsă, foarte
fiecare delegaţie şi-a prezentat punctul de vedere. c o rd ia lă , în g e n e ra l v o rb in d , s ig u r că a ce le
D eclaraţiea a fost adoptată prin consens, de fapt delegaţii care ar fi putut avea nişte anim ozităţi,
consensul însem nând în acest caz unanim itate. dar la m odul diplom atic, s-au evitat.
- D eci nu au fo st d ezbateri cu contraziceri, - D ar ţinând cont de răzb o iu l din Irak, nu
cu... s-a pus problem a antim usulm ană?
- Au fost dezbateri dar pe tem e culturale, privind - Nu, câtuşi de puţin.
m oştenirea culturală. Noi, m em brii delegaţiei din - A u fo st num ai orto docşi acolo?
Rom ânia, am fost oaspeţi în zona Plevnei, unde - Nu, au fost şi m usulm ani din m om ent ce au
am vizitat mai m ulte m onum ente ale eroilor rom âni fo s t şi re p re z e n ta n ţii T u rc ie i şi d in B o s n ia -
căzuţi în Războiul de Independenţă, inclusiv locul H e rţe g o vin a . S-a p o m e n it d e sp re m oşte n ire a
unde regele C arol I, în 1877-1878, îşi ridicase religioasă la m odul general, nefăcându-se vreo
tabăra de cam panie, am vizitat acea casă care l-a referire pozitivă sau negativă în defavoarea cuiva.
adăpostit pe şeful statului rom ân din acea vrem e - S-a bucurat de aprecierile guvernam entale
şi unde este şi un m ic m uzeu care am inteşte de a B ulgariei?
gloria şi jertfa soldaţilor rom âni, de pe fronturile - Da, s-a bucurat. La deschidere a fost prezent
din Bulgaria din războiul din 1877-1878. m inistrul culturii din Bulgaria, ne-a salutat, şefii
- Deci, sunt la ioc de cinste acolo, bu lgarii d e le g a ţiilo r au fo s t p rim iţi de p re ş e d in te le
respectă istoria noastră? G h e o rg h i P â rv a n o v ia r în tre g ii d e le g a ţii,
- Da, b u lgarii respectă istoria noastră, sunt preşedintele Parlam entului bulgar, ne-a oferit un
prezentate o serie de personalităţi rom âneşti. Am dineu.
răm as plăcut im presionat că am văzut în m uzeu A consem nat Valeriu BÂR G Ă U

UN CAREU PE SĂPTĂMÂNĂ
ETERNĂ, ASIA fabricarea armelor albe, este vestit şi
ORIZONTAL: 1. Lanţ muntos care astăzi prin frumoasele sale covoare. -
se întinde de la est la vest, între Insulă în golful Tonkin, bogată în
Valea Indusului şi Brahmaputrei, zăcăminte de huilă. 12. Capitala şi cel
despărţind câmpia Industanului de mai important oraş din Mongolia. - Or­
podişul Tibet. - Oraş în Siria. 2. nament ahitectural. 13. Mare port asiatic
Munte vulcanic în Armenia, astăzi în Malaezia, la sud de Capul Buru. - Stat
stins, înalt de 5165 m., pe vârful în Indochina cu capitala Bangkok.
căruia se pretinde că s-ar fi oprit VERTICAL: Oraş în Iran remar-cabil
Corabia lui Noe.. - Golf în nordul prin fabricaţia covoarelor - Fluviu în In­
Siberiei la marea Bering. 3. Coasta dia, ce izvorăşte din podişul Tibetului şi
de sud-vest a Indiei, în lungul Golfului se varsă în Marea Oman printr-o vastă arhipelagului Filipine. - Râu
Oman, având o lungime de 540 km. deltă. 2. Stat asiatic cuprinzând toată siberian. 9. Abreviaţie lexicală,
- Animal sălbatic care trăieşte în Asia partea de vest, a podişului cu acelaşi franceză pentru Noile Hebride -
Meridională. 4.Râu siberian care se nume. - Capitala Arabiei Saudite.- Munte Regiune în Indochina -
varsă în Marea Laptev. - Conturul în Iran. 3. Strâmtoare care leagă Oceanul Constelaţie. 10. Oraş în Turcia
unui desenl 5. Veche dinastie Indian de Marea Chinei Meridionale, asiatică pe coasta Mării de
chineză. - Unealtă de zidărire. - străbătută de curenţi violenţi care fac Marmara la ieşirea din Bosfor. -
Diftong latin. 6. Corabia lui Noe ce a anevoioasă navigaţia.. - Oraş în estul Zeiţa dragostei şi a m orţii la
poposit pe vârful muntelui de la 2 Asiei.4. Peninsulă în sud-vestul Asiei, Indieni. 11. Golf la Oceanul Indian,
orizontal. - Oraşul sfânt al hinduşilor cuprinsă între Marea Roşie, Oceanul In­ care comunică cu Marea Roşie
de pe Valea Gangelui. 7. Diminutiv dian şi Golfurile Oman şi Persic, - Oraş prin strâmtoarea Bab-el-Mandeb. -
feminin. - Cel mai important oraş al în Nordul Chinei. 5. Chefal mare. - Râu La marginea Tibetului. - Oraş in­
Japoniei, aşezat pe coasta de sud a siberian, afluent al fluviului Obi - Ued dustrial în Vietnam, situat în Delta
insulei Hondo. - îndoitură la rochii. algerian. 6. Orăşel în Sahara - Grăunte. fluviului Roşu. 12. Fluviu chinez. -
8. Oraş în Rusia aşezat în sudul - Lemn de culoarea roşie. 7. Fluviu din „Continentul galben”. - Insulă mare
câmpiei Siberiei de apus. - Posezi. Indochina cu o lungime de 4.500 km, care în Indonezia cu capitala Djakarta.
- 9. Lanţ de munţi în Asia Mică. - Râu se varsă în Marea Chinei meridionale - •13. Fluviu în Armenia. - Stat demo­
în Indochina.- Suspin. 10. Munte! - Localitate în centrul Japoniei. 8. Fluviu crat în sud-estul Asiei, situat în
Simbolul argintului. - Aşezat în clăi, bivocalic în Franţa. - Oraş în insula partea estică a peninsulei
11. Oraş în Siria, celebru altădată în Lucon, port însem nat şi capitala Indochina.
^ Ă l A m z a NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INOEPENR ăN I jAPLAT .ÎNjSM !JRA