Page 7 - Calauza_2004_742

u-1. —7 — '■ 1
•■BHWtiWM -’V y W T - M
,
C I 1,1 i IT i y s x s s ^ c ^ Sâfl iămânal independent aflat în slujba II itu ror oamenilor

BAIA DE AER DE 7HLDVTE T1SHNICI AJITISTRES
Pentru cei cărora le place mai m uit în mijlocul T ot mai dşs ne trezim îr, contextul vieţii
naturii îşi de aceea preferă vacanţele la munte sociale de astăzi,.în faţa unor presiuni,
l le amintim că cea mai im poiantă la munte exercitate asupra psihic,ului. presiuni,-
t este B AIA DE AER PRO ASPĂT Şl LUMINĂ, c a m ajută şi d e te rm in ă ap ariţia ,
, sub acţiunea razelor solare în timpul unor stresului în viaţa noastiâ. Pentru aC
I plimbări cât mai lungi. Chiar şi dacă stăm sc ăpa de efectele negativ e ale stresului!
la umbră beneficiem de razele ultravio­ e s te indicat să adu cern c â te v a î
lete, pentru că ele se împrăştie peste schimbări în viaţa noat tră zilnică. în?
tot. Şi-apoi r,u este o«: neglijat că pririul rând e necesară o alim entaţie/
razele ultraviolete de Ist munte sunt sănătoasă, fără exces de cafea, zahăcA--^ \ '3
mai puternice decât cele de la alea ol sau tutun. Nici ex :esul de medicamente nu este indicat,
m are. De aceea sunt recoman­ în schimb practicarea e cerciţiilor de gimnastică şi plimbările în
date' plimbările de diminea­ aer liber ne eliberează de sentimentul frustrării şi de efectele
ţă pentru că temperaturile une stări conflictuale rei cetate. într-o asemenea situaţie izolarea
ridicate din juri/, prânzului nu uste bună. Dialogul şi comunicarea sunt foarte importante
ne pot obosi. Elaia de aer în c.semenea situaţii. Oacă nu avem cu cine vorbi atunci ne
se face la umbră, fiind putem scrie gândurile şi problemele care ne necăjesc, într-un
îmbrăcaţi cât rnai sumar. jurnal. Acest lucru îl putem face şi când ne vine greu să
Ea durează 1 0 -1 5 minute discutăm cu cineva ciespre ceea ce ne frământă. Importam
pentru început (depinde de anotimp). De asemeni este indicat a esto să ne.eliberăm d e energia negativă care ne apasă inima
se dormi pe cât posibil c;u fereastra deschisă, iar exerciţiile de şi mintea. în timpul li oer e bine să ascultăm muzică, să citim
gimnastică' să se efectueze dim ineaţa în faţa ferestrei larg sau să scriem, să ne înconjurăm de oameni ce au o atitudine
deschise. pozitivă faţă de viaţă şi cărora le place să râdă. Să nu uităm că
Baia de aer se efectuează într-un loc ferit de vânt şi pe cât râsul este cel mai bun antidot al stresului. Astfel că, decât să
posibil umbros. Cei ce locuiesc la oraş, în vacanţa la munte este vizionăm ştirile TV e mai bine să preferăm un film comic. O
bine să profite şi de a lt* mijloace de căllre şi de fortificare a altă metodă de relaxare este să stăm cu ochii închişi şi să ne
organismului. Printre ace stea este foarte recomandat mersul prin reamintim o secvenţă frumoasă dintr-un film sau o scenă
iarbă, desculţi. Această plimbare se face dimineaţa când iarba plăcută pe care aţi trăit-o în viaţa dvs. Astfel vom reuşi să ne
este încă umedă, pe o perioadă de 5 -1 0 minute. Acest lucru ne umplem mintea cu detaliile unor amintiri frumoase. Dacă din
dă o foarte bună dispozi ţie. După această operaţiune picioarele păcate nu aveţi amintiri frumoase, inventaţi-le, trăiţi mental ceea
sunt imodiat bine şterse, apoi acoperiţi cu ciorapi uscaţi şi cu o ce vă.imagin aţi. Şi astfel, vă vom convinge că viaţa e frumoasă
încălţăminte cât mai comodă. LETIŢIA NANA şi că merită s-o trăim._____________ siMION V.
SOAiRELE , intra a ne fi amic sau inamic
Chiar dacă nu ne expunem direct la soare, dar umblând cu capul şi ceafa descoperite şi expuse
razelor solare, putem să ne trezim cu febră mare şi arsuri. De aceea în zilele de vară mai ales este indicat
a ne proteja capul (rnai ales persoanele în vârstă sau suferinde) cu pălării uşoare.
D e asem enea să nu ne lipsească ochelarii de soare pentru a ne proteja ochii de lumina puternică.
Persoanele care au ten fragil este bine să evite expunerea
ISTORIA BĂILOR IJV MARE prelungită a feţei lei soare. Ar putea suporta arsuri grave
sau dureroase. (F.P.)
(urmare din nr. 741)
începând cu jumătatea secolului al XlX-lea, femeile, mai
stăpâne pe ele, au început să intre în apă cu o CUM NE ÎMBRĂCĂM VARA ?
ţinută mai puţin stânjenitoare. Chiar dacă asta Vara este recom andată îm brăcăm intea mai largă din
atrăgea după sine şi destule necazuri. Astfel, materiale moi care se unduiesc în bătaia vântului, astfel încât să
istoria spune că doamna RIMSKI-KORSAKOV ne bucurăm de o plăcută senzaţie de răcoare. Fustele e bine să
a apărut pe plaja de la BIARITZ într-un maiou fie mai largi iar pantalonii din materiale subţiri şi cât mai comozi.
| deschis la culoare care se mula foarte bine pe Excelenţi sunt în acest anotimp pantalonii scurţi sau trei sfert.
^ trup, punându-i în evidenţă frumoasele forme. Bluzele, n-ar trebui să fie supraelastice şi mulate pe corp pentru
Insă îm părăteasa Eugenia a rugat-o să că produc o transpiraţie neplăcută pe piele.
meargă imediat să se îmbrace. încălţăm intea pentru vară, cea mai
Încet-încet costumul de baie s-a redus potrivită, sunt sandalele, în special cele cu o
%ca dimensiuni ajungând-ca pe la 1900 singură baretă. Dacă picioarele sau unghiile
'pantalo n ul colant să se oprească la nu au tocmai aspectul cel mai plăcut, putem
1 genunchi, lăsând la vedere ciorapi negri. opta pentru pantofi de pânză gen expadrile şi
Apoi o tunică fără mâneci sau cu mâneci astfel asigurăm picioarelor noastre senti­
^scurte cobora până la coapse. Totul era mentul de confort.
făcut îndeosebi din ţesătură de lână închise Pentru îm brăcăm inte să alegem g A
la culoare cu ornam ente albe sau roşii.
ţesăturile din fibre naturale, care absorb ■*?<.
t Bâ-baţii purtau şi ei un maiou-combinezon din excesul de transpiraţie. în acest sens cel i ‘f
■ ţesătură sau jerseu dungat orizontal în alb- mai potrivit este bum bacul, care s e j*r
roşu. După 1920 se schimbă şi ţinuta femeilor comportă foarte bine atât la spălat cât şi ‘
•t , '. într-un maiou dintr-o bucată cu sau fără fustă la călcat. La fel este recomandat şi inul. T
v scurtă. Apoi, acest maiou a fost din ce în ce
* Asemeni este socotită şi mătasea, vâscoza % 1
A mai răscroit pentru a permite băile de soare.
sau lâna uşoară.
Ne aflăm în perioada în care tenul bronzat
?i era la modă. Astfel că maioul de baie devine Nu trebuiesc neglijate nici culorile. De
aceea ziua sunt indicate culorile deschise
5 treptat costum după 1934. însă acestea erau
cum ar fi crem, culoarea''nisipului, alb,
4 mult mai ample decât cele purtate după al kaki etc.
J doilea război mondial.
în timp, dimensiunile costumului de baie Pentru seaţă se poate apela la
haine de culoare vişiniu, bleumaren
k s-au redus din ce în ce mai mult ajungând
sau negru, orice culoare de nuanţă ••
să acopere cât mai puţin trupul, ajun-
mai închisă. Iar pentru a ne proteja
gându-se în cele din urmă la nudism, care
a căpătat în ultima vreme din cejn ce mai capul de razele soarelui, pălăria devine indispensabilă. Cel mai
mulţi adepţi. Mariana PÂNDARU bine este ca ea să fie cu găurele pentru ca părul să se aerisească.
Veronica U.
ZAvWOA.SŢHA t£ĂJîIĂJMÂNM «.MPJSPENP5MX AFLAT ÎN SLU JBAŢU