Page 5 - Calauza_2004_753
P. 5

Călăuza/ vuxwtră/                                                                                                                        P a ^

                                                                                                 cimitirul Pâre Lacharse are o inscripţie
           CASA GROZA.  MĂRTURII Şl  DOCUMENTE  INEDITE                                          pe  morrrwânt:  „G e o rg e s   E ne sco,   M i-I  a m in te sc  cum   a sista   la
                                                                                                 membre de* la Legipn d’IHomneur” , nimic   apropierea autorităţilor locale de tatăl
                                                                                                                                 meu,  oameni  deschişi  şi  inteligenţi,
              PRIETEN I  IA  BINE ŞI IA  RĂU                      cunoscut, prin anii '20, în casa doamnei   care să amîntescă trecătorilor că a fost
                                                                  Clotilda  Averescu,  soţia  generalului,                       care  înţelegeau  frământările  dramei
                      Io n el B ăjescu -O ardă                    mai târziu  mareşalului.       român.  Enescu  a fost  un  părinte  spi­  de atunci. Chiar şi în timpul domiciliului
         Ionel  Băjescu-Oardă  era  dintr-o   Un  spirit viu,  mereu  în  efervescenţă,   Tot atunci tatăl  meu  l-a cunoscut   ritual  al  lui  B,âjescu-Oardci,  după cum   obligatoriu  la  Deva,  personalităţile
                                                                                                 mărturiseşte e l în cartea amintită. A fost
      familie  de ofiţeri  superiori,  născut  la   deose bit  de  in te lig en t  şi  spiritual,   şi  s-a  apropiat  de  George  Enescu,  o   aproape  de  ta tă l  m eu  mu  num ai  în   politice ale vremii se apropiau: miniştri,
      G alaţi,  pe  urm ele  tatălui  său  din   muzical până în  măduva oaselor.  De   prietenie care a durat până la moartea   m om ente  de  destindere,  l-a  înţeles   profesori, politicieni de toate nuanţele,
      garnizoană în garnizoană, pe undeva   a ltfe l  în  c a p ito lu l  ,,P rie te n ii  m ei   maestrului  în  1955.  Maestrul  era  la   frământările  în  momentele  dramatice   unii  cereau  chiar  funcţii  în  viitorul
      o lte a n .  A vea  o  a fin ita te   p e n tru    dispăruţi"” din cartea „D i Granda”, după   Paris,  dorea  să  vină în  ţară.  Dorea,   ale  perioadei  istorice  prem ergătoare   guvern de după răsturnarea pe care
      C ra io va   în   sp e cia l.  M ă n ă stire a    numele unei publicaţii despre teatru din   prin testament,  să fie înmormântat  ia   schimbărilor.  o  intuiau.  Toate  erau  îndulcite  de
      Cornetu de pe Valea Oltului are drept   România interbelică, are o prezentare   Tescani.  Situaţia  politică,  intrigile  din   A  prins  şi  p e rio a d a   activă  de   prezenţa  m ae stru lu i,  prin  glum e,
      ctitori  o familie  Băjescu  din  Oltenia,   „D o cto ru l  Petru  G roza”,  scrisă  cu   jurul lui, au împiedicat asta  încercările   organizare a teatrului, conservatorului   cântece  şi  un  spirit  viu.  Participa  şi
      de prin sec.  XVII.  L-am cunoscut di­  suflet, cu date exacte despre prietenia   compozitorului Ion Dumitrescu au fost   şi vieţii  muzicale  din jurul teatrului din   Alexandru  Grozuţă,  popularizator  al
      rect  ca  oaspete  şi  prieten  al  tatălui   şi  apropierea  de  ta tă l  meu.  Este   zgomotos  bruiate  când a  participat la   DeVa, devenit conservator şi teatru de   cântecelor  sale,  pentru  care  îi  era
      meu, la Deva, în perioada 1942-1950.  in te re s a n t  m om e ntul  c â n d   s-au  înmormântarea maestrului. La Paris, la  revistă.  recunoscător.  Liviu GROZA
                 D u elu l „CAVALERILOR DE CALAUZA”                               I      Dialog cu naturistul            m ai  recente
       R Ă S P U N S U R I dlui V .B ărăcean u  pentru „a ta c u l” din  nr. 750/2004  |   N I C O L A E  M A  R C U     re a liză ri  ale
                                                                                                                        c e rc e tă rilo r
                           al  „C ălăuzei n o astre”   Urzicile, mâncare pentru porci
                                                                                  I        -  urm are din nr.752 -      m ele  în   do ­
       Volumul-Flori de urzicuţe”  Pentru aceeaşi carte  Citind  „F lori de  urzicele’  (!)   |   -  în  cazul căror afecţiuni aţi  obţinut cele  m e n iu l   b o ­
                                                      Cu talentu-ţi găunos                                              lilor  grave  şi
      Te legi des de urzicele   „R um egând” prea des urzici                      ,  mai bune  rezultate,  prin  aplicarea  Metodei
      Jrăncănind ca un copil   Şi pornit aşa pe sfaturi   Te înfrupţi mereu din eie   t  MARCU?                         socotite incu­
      însă titlul cărţii mele   N-aş vrea crezul să-ţi dezici   Precum cei cu râtul gros!  j   P rin  M etod a  m ea  se  o b ţin  re zu lta te    rabile care se
                                                                                                                        vindecă  fără
      E o figură de...stil!  Dar e timpul să te ...saturi!   Ion MOtGRĂDEAN       i  formidabile  în  tratamentele  naturale  a  unor   re c id iv ă    în
                                                                                  I  afecţiuni  cum  ar  fi:  CANCERUL,  REUMA-
                                                                                  j  TiSMUL,  OSTEOPOROZA,  PSORIAZISUL,  circa 75%  din
                      D I in^ VĂCEANU LUCIAN,                                     I  DERMATITELE  (DE  ORICE  FEL),  ASTMUL   cazuri.
                                                                                  I  BR O N ŞIC ,  IN FE C ŢIILE   R E S P IR A TO R II,  • Să ofere
        Colonel (rez-) în Direcţia Securităţii Statului,                          I  H EPATITELE  (toate  tipurile),  C IR O ZELE   o  c ă l ă u z ă
                                                                                   (toate)  LITIA ZE LE   R EN ALE,  ÎM B Ă TR Â -   pe ntru  re g i­
            fost şef a i unităţii judeţului Hunedoara                             I  NIREA  CEREBRALĂ,  SCLEROZA ÎN PLĂCI,  m urile  natu­
                                                                                  I  R E TA R D U L  P S IH O -M O TO R ,  PAR C H IN -   rale   in d iv i­
                                 — urmare din nr.  752  -                                                               duale în ceea
        -   Ce ne mal puteţi spune despre această   contraspionaj  mici  sau  mari.  Cum  credeţi  că   SONUL,  M IASTEN IA  GRAVIS,  LUPUSUL   ce  p rive şte
      activitate, de informator? Se ştie, la noi nu era o   frumoasa  Dâlila  a  obţinu?  de  >s  generalul   I  ERITEM ATO S  D ISEM IN AT  (cu  regim   de   nutriţia pentru
      activitate admirată de omul obişnuit.  Samson  informaţiile  de  care  aveau  nevoie   I  crudităţi  şi  sucuri  -   1  an)  ca  de  altfel  toate   p re v e n ire a   şi  v in d e c a re a   tu tu ro r  b o lilo r
        —  Cititorul  trebuie  să  ştie  că  majoritatea   filistinii. aMel decât împletind sexul cu inteligenţa   bo lile  ca rd ia ce ,  M A LA D IA   A LZ H E IM E R ,
      foştilor  inform atori  ai  securităţii  rom âne  au  şi inveativtetea specifică femeilor ?  I  BOLILE  MINTALE Şl  MAI ALES HIV/SIDA.  „incurabile”.  Dialogul nostru din acest ziar este
                                                                                                                        o dovadă că sunt interesat de comunicarea cu
      colaborat fiind convinşi că fac un lucru util pentru   în  dragoste,  ca  şi  in  răztxx.  sunt  permise   |   O  dietă  veg etariană  com pletă,  îm b u ­  oamenii, de  probleme de care sunt chinuiţi,  le
      ţară, cum este şi cazul eroinei din prezenta carte,   utSzaiea tu&vor metodelor şi procedeelor, dacă   n ă tă ţe şte   u im ito r  re zu lta te le   te ra p ie i  în   este chinuit corpul.
      în  istoria  lumii  niciodată  proprii  informaton  nu   acestea  dau  rezultatele  scontate.  în  aceste   I  p ro b le m e le   o n c o lo g ic e   prin  re d u ce re a
      au fost blamaţi la grămadă, cum s-au petrecut   domeni nu au fost nu sura şi nu vor fi scrupule   |  efectelor secundare,  previne cancerul,  acţio­  (va urma)  Reporter de serviciu
      lucrurile la noi. Au fost judecaţi numai cei care   atât fcmp cât scopul scuză mijloacele  nează  vehement  îm potriva  celulelor  cance-
      au  tră d a t.  D e la to rii  d e s c o p e riţi  au  fost   -  Este adevărat zvonul că Dvs. aţi coordonat   I  roase  Cabinetul naturistului
      întotdeauna  înlăturaţi  întrucât  constituie  un   jw o â jfa ’  la Deva şi că *aţ împărţi! funcţiile pe   I   -  Cititorii  ne scriu şi apreciază dialogul cu   NICOLAE MARCU, Deva,
      balast în orice reţea inform ativă  Informatorii şi   o bancă in parcT       Dvs  Cum priviţi acest  dialog cu oamenii,  cu  str.  M ihai  Viteazu,  bloc  47,  ap.  22,  parter
      spionii  merituoşi  au fost elogiaţi. U n i au ajuns   -   Unele  aspecte  ale  evenimentelor  din   I  pacienţii ?  (lângă fosta piaţă Mihai Viteazu),
      chiar şefi de state sau înalte personalităţi oofcbce   decembrie  1389.  necunoscute  ae  cetăţenii   j   -  Dialogul de faţă are mai multe scopuri:  Program:  de luni până vineri de la orele 9,00
      W inston  C h u rc h ill,  lu ri  A n d ro p o v   to ţi   muracaxulLt Deva. vorfj pcvestrte"" cartea mea   •  să  aducă  la  cunoştinţa  bolnavilor cele  la 18,00.  Tel: 0724/43 47 93
      conducătorii  statului  Israel.  George W  Bcrsri,   „PLANUL  ZZ- SPIONAJ ÎN  A jL'N'j .   ANULUI
      V.  Puţin etc.                       NOLT  care urmează a ?  tcâm â
        -  Câte informatoare ap avut in agentură. în   Afirmaţia  .că  pe  o  bancă   pane’    am
      întreaga Dvs. activitate ? ’         împărţit fincţile em araţc' 'eve-ut e  este teta"   UMOR-  UMOR  ■  UMOR
        -   Multe.  în  raport  de  necesităţi  Când  am   ridfooiă.  Aţi uitat că atunc  a  -’cs:  o  .stă  :a  a   U-.  turist  arac  in t r a   m tr - u n   D a r  in  Franţa:  Badea  Gheorghe  se  uită
      răspuns  informativ  de  un  institut  de  proiectări   arc pentru posturi. între revouţerar  ’  -   sntio  cazduki  ihbeti  kiltezab  Coca  Cola!  insistent  la  găina  şi  spune
     chimice unde 3/4  din numărul salariaţilor erau   In  acele momente eu şi colegii mei eram în   Barmanul răspunde:  oarecum încurcat:
      femei, nu este greu să  vă imaginaţi că agentura   sediul  unităţii,  păziţi şi  număraţi'din  oră în  oră   -  Vrei  un pahar mare de cer>'>??'}?  -   No!  Eu  n-am  găini  aşa
      m ea  era  form ată  în  m ajoritare  din  repre-  de un grup numeros de  revoluţionari  şi  militari   ***       late!     ★ ★ ★
    I  zentantele sexului frumos.  Erau de toate cate-  ai armatei Române, înarmaţi pană în dinţi.  Badea  Gheorghe  era  la  cosit  iarba  de  pe
      goriile: tinere şi vârstnice,  desenatoare şi  ingi­  -   Cum ar trebui cititorul să  se apropie d o 1  marginea şanţului. Deodată trece o maşină cu viteză   Gigei:  Când  doamna
      nere, românce sau de alte etnii, frumoase  sau   cartea ce o edităm în aceste zile ?   |  şi  calcă  o  găină  care  mergea  pe  stradă.  Şoferul,   învăţătoare a întrebat cine ştie
      urâte  etc.  Toate  aveau  însă  câteva  calităţi   -  Fără idei preconcepute şi  răuvoitoare.   i  speriat,  opreşte  şi  încearcă  să-şi  repare  greşala,   care este diferenţa dintre un dinozaur şi un plesiosaur,
      primordiale; erau inteligente, corecte în relaţiile   -   Unde  eraţi  atunci  când  a  „defectat” '  plătmdu-i omului găina. Ridică de jos găina moartă   am ridicat imediat mâna ş i...
      de colaborare şi devotate cauzei naţionale.  Pacepa?                     |  şi  se  duce  spre  badea  Gheorghe,  care  privea   Mama: Ei, şi care-i diferenţa ?
        Multe  fem ei  dispun  de  calităţi  deosebite   -  Când generalul locotenent  I.M.Pacepa  a  .  nepăsător scena, şi-i spune:  Gigei: Nu ştiu, când m-am întors în clasă vorbeau
      pentru o astfel de muncă.  Condiţia este ca ele   defectat la 25  iunie  1978,  lucram  ca  inginer în  '   -  Bade,  e a matale găina asta?  despre altceva.
      să dorească şi să le placă ceea ce fac. Dacă le   cadrul  serviciului de  chimie  al  Direcţiei  a  II  —a  |
      forţezi,  le  şantajezi,  le  obligi,  le  amăgeşti  etc.   de contrainformaţii economice în obiectivele de  ,   UNIVERSUL CUNOAŞTERII  DE  SINE
      mai devreme sau mai târziu pot trăda fără nid-   chim ie  din  cad rul  DSS.  F urtuna  care  s-a  I
      un fel  de  remuşcare sau  pot face greşeli  care   declanşat în  acea  perioadă  nu  m-a  afectat  în  |
      de cele mai multe ori sunt ireparabile. Am evitat   nici un fel, eu neavând nici o legătură directă cu  ,   NEVOIA DE AFECŢIUNE  mai mult  pe sine
      în totalitate  astfel  de practici.  Ca  atare nu  am   activitatea lui Pacepa şi nici cu instituţia în eare  •   decât pe alţii.
      lucrat  decât  cu  cele  talentate,  m otivate  şi   lucra el. întrucât toţi ştim că în astfej.de cazuri  |   Personalitatea umană poate fi împărţită în   P en tru   că
      conştiente că în iad nu au acces îngerii.  este bine să-ţi ţii gura şi să nu ai păreri, nici u n u l,   trei  categorii:  personalitate docilă,  agresivă şi  viaţa  sa  este  în­
        Imi aduc aminte că pe la 29 de ani, aveam   nu a comentat evenimentul.   I  izolată                             dreptată mai mult
      în  legătură o  agentă care  urma să se pensio­  Ştiu  numai  că  după  câteva  luni,  numărul  |   Tipul  docil  manifestă  o  mare  nevoie  de   către  ceilalţi  nu
      neze. Se trăgea dintr-o familie de foşti domnitori   ofiţerilor din  serviciu  s-a  mărit  brusc  cu  câţiva   afecţiune,  drept  urmare îi este foarte  necesar   are  niciodată  in­
      români. în institut i se spunea „prinţesa”. înainte   ingineri chimişti şi fizicieni,  buni profesionişti în  I   un p a rte n e r- prieten, iubit, soţ sau soţie, care   te re s e   sau  b u ­
      de pensionare a cerut conducerii institutului ca   multe domenii, care au fost retraşi din anumite  I   să îndeplinească toate speranţele de viaţă ale   curii egoiste. Toa­
      pe postul pe care îl părăseşte să-i angajeze fiica.   posturi  pe  care  le îndeplineau  prin  diferite  ţă ri'   acestuia.  Aceasta  se  concretizează  în  jurul   te  ace stea,  din
      Era ingineră. Lucru acceptat. La ultima întâlnire   străine.  Ulterior s-au pensionat.   i  dorin ţe i  de  in tim itate  um ană  a  nevoii  de   p ă ca te   nu  fa c
      s-a prezentat împreună cu fiica ei.  Mi-a comu­  -  La ce lucraţi în prezent ?   I  apartenenţă.  Ca  urmare  tipul  docil  va  avea   d e câ t  să -i  m ă ­
      nicat foarte serios că fiica ei doreşte să-i preia   -   Corectez  m anuscrisul  volum ului  i  din  mereu  tendinţa să-şi supraevalueze afinităţile   rească şi mai mult
      sarcinile  informative  pe  care  le-a  avut  ea  în   cartea  „PLAN U L  ZZ-SPIO NAJ  ÎN -A JU N U L I   şi interesele pe care le are cu cei din jurul său.   d e p e n d e n ţa   de
      institut.  Eram  uluit, dar şi bucuros că nu  mi se   ANULUI  NOU”,  a  cărei  acţiune  se  petrece  în  j   Aprecierile  sale  greşite  asupra  oamenilor  nu   ceilalţi.
      descompletează agentura.             d e ce m b rie   1989  pe  te rito riu l  ju d e ţu lu i   se  d a to re a ză   ig n o ra n ţe i,  stu p id ită ţii  sau   S e n tim e n tu l
        -  Pe ce plan se afla sexul, momeala sexuală   Hunedoara.              I   incapacităţii de a observa, ci ele sunt determ i­  său  e ste   că  el
      a unor informatoare, atunci când se culegeau   în  raport  de  cum  va fi  primit volumul  i  din  |   nate de trebuinţele sale imediate. Sentimentul   mereu va fi un tip slab, neajutorat, sentimental.
      informaţii?                          CONFESIUNILE  UNEI  INFORMATOARE,  voi   său  este  ca  al  unui  copilaş  înconjurat  de   R ecun oaşte  a ce st  lucru  în  m od  de schis.
        -  în vasta şi complexa activitate de obţinere   continua  publicarea  notiţelor  din  jurnalul  unei  I   animale  ameninţătoare.  De  aceea  acest  tip   Aceasta,  datorită  lipsei  sale  de  agresivitate  şi
      a  informaţiilor au fost şi  situaţii  în  care  unele   foste colaboratoare,  cu  care  am  ţinut  legătura  i   uman simte nevoia să fie plăcut, căutat, dorit,   fe rm ita te   ca re   din  p ă ca te   îi  d im in u e a ză
      informatoare îşi foloseau sex-appelul  pentru  a-   pe când eu învăţam munca informativă.  iubit,  acceptat,  binevenit,  apreciat,  important   capacităţile.  Un  sentim ent  de  inferioritate  îl
      şi atinge scopurile, metodă pe cât de veche pe   -   De  cine  vă  pare  rău  că  v-aţi purtat la |   pentru ceilalţi oameni. în concluzie are nevoie   însoţeşte  peste  tot.  Orice  respingere  devine
      atât de eficientă. în această privinţă atât eu cât   vremea  respectivă cu mănuşi şi el  v-a  atacat i   să fie protejat, ajutat, îngrijit, călăuzit.  catastrofală  pentru  el.  Deşi  adm iră  în  secret
      şi  colegii  mei  -   ca  de  altfel  şi  toate  serviciile   sistematic, de câte ori a avut prilejul ?  C aracterul  său  este~ m odelat  de  unele   egoismul,  ambiţia,  lipsa  de  scrupule,  practica
      secrete din lume -  nu am făcut decât să aplicăm,   -  Nu merită să vorbim despre comportarea |  însuşiri şi  atitudini cum ar fi sensibilitatea faţă   puterii  pentru că le consideră trăsături forte în
      ceea ce încă din Biblie se cunoaşte.  unor astfel  de oameni.  Recunoştinţa  pentru  ei  i   de  nevoile  altora.  El  încearcă  să  trăiască  pe   reuşita  Unui  om,  el  răm âne  totuşi  veşnicul
        C itiţi  în  G E N E ZA   prin  ce  „co m b in a ţie    este  o  povară  prea  grea,  a  fost  mai  uşor  să   măsura aşteptărilor celorlalţi, adeseori pierzând   generos,  cu aplecare spre simpatie,  iubire,  al­
      informativă” au fost alungaţi din rai Adam şi Eva.   devină  linguşitorii  puternicilor  zilei.  Se  vor |   din  vedere  propriile  sale  sentimente.  Devine   truism ,  m od estie .  D e pe nde nţa  de  ce ila lţi
      V arian te  îm b u n ă tă ţite   sau  m od ifica te  ale   com porta  cu  aceeaşi  nerecunoştinţă  şi  cu  i   deci  altruist,  gata  de  orice  sacrificiu,  nepre­  determ ină  o  vulnerabilitate  extremă,  care  în
      „metodei” de atunci  se folosesc şi  astăzi,  fără   aceştia atunci când nu vor mai fi la putere. _   '  tenţios.  Doar  imensa  iui  nevoie  de  afecţiune   repetate rânduri duce la sentimentul de neglijat,
      ruşine,  de  toa te  ag e n ţiile   de  spionaj  sau  A consemnat Valeriu BÂRGĂU  |   rămâne  trează.  Devine  ascultător,  generos,   respins şi umilit de ceilalţi de fiecare dată când
                                          ______ „ ____ ______ _____ _   ______'________ . J  foarte  politicos.  Dar de fapt,  în  adâncul  inimii   nu are afecţiunea necesară.
                                                                                  sale  nu-i  prea  iubeşte                (va urma)           Dan CAUREA
       S   u b  d e v i z a                                                        pe  c e ila lţi,  co n si-
                                                                                  d e râ n d u -i  ip o criţi  şi     S . C .   a ilIS T A I/  H I D R O T E R M  S . R . L
                                                                                   hrăpăreţi. Docilul tinde                        L U l'l  31 'l\ 1 i  A
                                                                                  să  e v ite   c e rtu rile ,                       J.
                                                                                  competiţia,  preferă  să            „autorizată I.S.C.I.R.
      restaurantul  „C O iZ V IN IA N A "  (str. Constantin  Bursan) din
                                                                                  ocupe  un  loc  secun­              •i OFERĂ
                   Hunedoara,  adm inistrat de D-na Ana Ţelnar,                   dar,  lă sâ n d   a lto ra           prin unitea „INSTALATORUL” (Str. AVRAM IANCU, Bloc 139,
                   oferă zilnic                                                   luminile  rampei.  Va  fi            TEL. 714677, la cele mai avantajoase preţuri:
                          m âncăruri copioase -  la comandă.                      deci împăciuitor, conci­            •  montaj
                    Nu  lipsesc băuturile diverse şi răcoritoarele.               liant şi fără a avea pică          •verificări
              Aici  SE  ORqANUEAZĂ  N U N ji  şi  MESE  fESTPVE.                  pe cineva. La el resen­           • service la o gamă largă de centrale termice
                    Periodic cântă form aţia  CANON.                              tim e n te le   au  via ţă     •  calorifere
                                                                                  scurtă.  Se  va  acuza
              _______Inform aţii şi  rezervări  la   0254/749998.                                       Deveniţi clientul firmei si nu ve-ti reereta!
            S&ptrcwiA&sVLcds                                           cufLat: mo/ sLu/beu’tu £ vu rcn~ OiAATAe4^J2xyv~
   1   2   3   4   5   6   7   8