Page 1 - Calauza_2004_754

Săptăm&nat independent aflat în slujba tuturor oamenilor

DRAMA FEIELORROMANCE!
„Studentă în vacanţă,... fără
- Sunt mai mult plecată în dent pe care trebuie să-l întreţin
Gura târgului bani, ofer unui domn generos, Italia, unde, la un restaurant spăl şi-atunci trebuia să fac ceva.
dragoste pe săturate etc... etc, - vase... Am simţit o strângere de
Paula”. - Cum aşa? inimă şi cu lacrimi în ochi, i-am
COTIDIANUL ŞCHIOP Şl VRĂJITOAREA Cu puţin timp în urmă, mi-am - După 20 de ani munciţi pe spus: - după jertfa asta, cândva
întâlnit o fostă elevă şi ne-am
bucurat. un post de inginer, am fost pusă vei fi răsplătită şi am plecat. Ce
Tot am ajzt că -n i oe la un specificau că la Uneam sau la Zam avem 300 de Eu,... de mult nu te-am văzut, pe liber. Am avut o soră care a puteam să-i mai spun?! O.H.
cotidian şef!op Deva. d&ton hai i-aş fi crezut Ca să luăm numai două ce mai faci ? murit, în urma ei a rămas un stu­ - continuare în pag. a 2-a -
încearcă ce toate căite tocaktâţ) de ta extremităţile judeţului! Dar aşa! Nici
(cunoscute oe ei) să minima­ măcar vră)Moarea nu t-a crezut Nimuridi au înghiţit
lizeze prezersţa pubfcspe x e s re - cessajui Qâiusca' SCRISOARE DESCHISA După cum bine cunoaşteţi, în urma unor
judeţului Huneooa'a. Am trecut c . .ederea N-are nimeni -mrme cu ei! Să-şi mănânce Către, manevre, populaţia municipiului Deva, călătorii
frustrările unor same» care n-au ia>jşte prea pânea lor cu otton» <* x » dtitori poate ne citesc Domnul Prefect al judeţului Hunedoara judeţului Hunedoara şi dm ţară, nu mai au autogară
mutt şi am p rv t cu înţelegere cumăceasa ir. şi pe noi şi h atesc ş. pe ei. Noi avem pâinea Domnul Preşedinte al Consiliului Judeţean în Deva, aceasta inchizându-şi activitatea de la 2
care trăiesc iera să zic „se râsâcesc' N» noastră Le e ouaa că avem mulţi cititori statornici Hunedoara august 2004, fără a ti informaţi şi călătorii.
n-avem nio o vină că ne-art năson ir 199C ş' care som acoraş sau îi cumpără ce ’a chioşc! Domnul Primar al muntciptului Deva şi Pre­
că stntem aproape de oamenr. n. ne dăm când Ziarul: nosr - ' u e purtat ca s^rtee moaşte de şedinte al organizaţiei PNL a Judeţului Hunedoara Popa Avram, Hogman Aron,
cu u n când cu aţe rămânem Ooarcu Dimnezeu vânzător z’ r or aş, vânzâte-- -jgând-se de Domnului Inspector general şcolar al sat Hărţăgani, jud. Hunedoara
şi crtitorii noştri. oamer» sa e a marfa aocoiaae' Mulţi cumpără judeţului Hunedoara - continuare în pag. a 2-a -
Nu am vorb» despre bietul „coWan şchtop’ .cotKkanu scraop’ numai ca să scape de insis­
dacă, recent nu ne-ar fi vizitat o celebră vră­ tenţele vânzătorului, gândindu-se că îşi câştigă CONFERINŢA NAŢIONALĂ
jitoare. care ni s-a plâns că nişte homini de ta şi el o pâine cinstit. Nenorocul e că îşi câştigă şi
„cotidianul şchiop’ ar fi afirmai că noi „am avea nimuric* de la „cotidianul şchiop", votca... A UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI
300 de exemplare tiraj şi că pe ei îi citesc 5000 Dar se ştie dintotdeauna: „ calul moare de in perioada 16 19 septembrie a.c. s-a şi campania electorală"
de oameniPMormolocii! Au uitat să specifice în drum lung şi prostul de grija altuia!”... desfăşurat ia Reşiţa cea de-a Vll-a Conferinţă in finalul reuniunii s-a semnat un Protocol de
care localitate avem 300 de cititori! Dacă Valeriu BÂRGĂU Naţională a UZP. in cadrul acestei întâlniri, datorită colaborare între UZP şi Uniunea Jurnaliştilor din
c re ^ n î semriTftcătîve aNumărului de membri ai Serbia şi Muntenegru, prin care s-a propus
UZP, s-a com pletat Consiliul Naţional cu constituirea unei structuri Sud-Est europene a
reprezentanţi ai unor noi filiale judeţene, cluburi de lumaliştilor profesionişti.
presă specializate şj instituţii de presă Tot cu acest Din partea ziarului „Călăuza noastră” a participat
pnlej intre ziarişti şi pcxmcienii din jud Caraş-Severin ia lucrările acestei Conferinţe Naţionale a UZP,
s e ,-" oc c interesantă dezbatere oe :ema .Presa Mariana Pândaru, redactor-şef.

Regele FERDtNAND I, născut în 1865. El a urmat cariera militară până la
întregitorul României gradul de generai de corp de armată în anul 1911.
InaniJ 1889s-astab*tăîn România .fiind declarat
.«• care avea să oevrâ ir ami 1914 Regele moştenitor al tronului.
Cer3nanc î oe Hoherzo«em-.S*gmaringen, s-a - continuare în pag. a 2-a -

| OAMENi DE fERI IM PRAG DE SĂRBĂTOARE
— >:■ ca-o../ - st :a coana cuvin:8ior unor amintiri organizate. îmi amintesc de Abecedarul
c - - s' - . - a.-e sa e i**-; Un nou început de care mi-a deschis avântul spre învăţătură, de
M A D E IN C R E U Z E T U L UE L A K R E M L IN tcamrâ ---• icuce cu ei z:>e ie -artsăîoare pentru clopoţelul care suna de intrare şi ne curma alergările,
(Lupul îşi schimbă numai părul) ccu *:' Peştişu Mare CoDorăm într-o îmi amintesc cu satisfacţie de orele în care distinşii
atmcs'e'-i oedicată anilor gimnaziali Şcoala profesori se străduiau cu noi pentru a ne îndrepta
Tatonare. Acesta este ::varăsj 5»~ir-o. a.'a.ea oe a Krermin. Generală -eprezintă pentru mine, mai presus de spre cunoaştere. Ramona Delia BOTA
cuvântul potrivit prin care se 36 3CBB5CE -"CLS-tie 06-S. N d Kievul nu se detaşează toate nniei de-a mă redescoperi, purtând factura ________ - continuare în pag, a 2-a - ______
poate explica situaţia conActuatâ «'iwJ Npîst-j _■ îc *s- T^r.-es:e de această răzmeriţă.
pornită de către Tiraspo» ™e3acr-a ra *â ă a * p r\a : ş: G. PLUG AR U să-ţi faci două case sau un palat „ţigănesc” pentru
împotriva Chişinăuiui. sc-nr-; V : :. a~ i-r :reaga - continuare in FO A R T E G REU M E R G E că nu aveai posibilitatea dintr-un salariu cinstit şi
Cine poate crede că 3 e.-s*a c-^euzetji pag. a 2-a - CU D E M O CR A ŢIA ! modest. Ce şi-au făcut nomenclaturiştii şi miniştrii?
Mă întreb mereu de ce ? Nimic! - mai încercau comercianţii şmecheri să-şi
mai facă ceva „deosebit” şi în scurt timp: dar erau
UNGURII ŞTAMPILEAZĂ PACHETELE CU ŢIGĂRI! „înainte” - eram învăţaţi să fim mereu în priză - prinşi fie ciupind la preţ, fie delapidând.
activi. Să fim traşi la răspundere, săptămânal, lu­
Suntem informaţi că începând cu oaia de 20 un român în Ungaria, românii care intră în ţara Eu zic că a fost mai corect aşa - diferenţa
septembrie a.c. vameşi unguri au prim* dspczţe vebnă putând transporta cu ei maxim două pachete nar, semestrial şi anume: ce am făcut din sarcinile exagerată între nivelul de trai a unor categorii de
stabilite de stat şi de conducerea de partid. indivizi şi restul populaţiei crează până la urmă
de a ştampila toate pachetele de ţigări cu care rb ă cu ţigări care nu trebuiesc declarate la vamă. Raportările erau la obiect, concrete, cifrele vorbeau. egoism, dispreţ şi alte acte de imoralitate, calomnie
Dezinformarea era pedepsită dacă aducea prejudicii etc.
SCRISOARE DESCHISĂ caract'- oe care să-i înscrieţi pe listele cu propunen sau penalizări, nepotismul descurajator şi Acum, ne întrebăm majoritatea de ce nu merg
Pariamentu! României. oportunismul erau condamnate politic. Unde se treburile bine în condiţiile unei democraţii exagerate
D om nului P etre M ărginean, preşe­ vă informez dacă nu ştiaţi că numai în Valea putea permite, se mai exagera în raportare pentru şi nu găsim un răspuns clar decât unul evaziv -
dintele PU R H unedoara j.j . j a .ep ac» primari PUR. pe domnii Buhăescu la a-i mobiliza pe cei rămaşi în urmă. In general, era „CORUPŢIA” de la toate nivelele de conducere. Eu
Domnule preşedinte. _ -cam ş. Ile ia Vulcan şi un viceprimar pe doamna preocupare generală pentru progres şi bunăstare zic că nu toţi conducătorii noştri sunt corupţi; unii
întâmplător am citit într-un z;ar c:-. '6-22 Stoica ia Vuican care fac treabă bună în păstorirea a întregii ţări. nu au posibilităţi, altora ie e frică etc.
septembrie 2004, despre Conferinţa de presă :■■- _tă Victor CRIŞOVAN, Deva, pensionar
acestor două oraşe Furtul din avuţia naţională sau colectivă era
de dvs marţi 14.09. 2004 şi am rămas surpnrs oe Nicolae CHIRCULESCU, Vulcan prevenit şi depistat la timp. Legea 18 nu-ţi permitea (va urma)
declaraţiile pe care le daţi precum că nu aveţ oamer»
- continuare în pag. a 2-a -
PARLAMENTUL STRĂZII
insă nu să respecte şi * în municipiul reşedinţă de rupte, construirea de diguri de domeniul bancar).
^ Idei pe gratis ^ privâegie cetăţenilor de rând, judeţ, am întâlnit zilele acestea, protecţie etc. Ce ni s-a părut mai deosebit
ci numai pe ale puternicilor oameni care se întrebau ce acţiune Acţiunea s-a finalizat cu un a fost faptul că, preşedintele
PREŢUL PER ZI PER ELEV zilei. Conceptul enunţat în titlu militară s-a desfăşurat în judeţul spectacol folcloric, de la care nu executiv al organizaţiei judeţene,
este simplu, clar şi pe Alba sub genericul „BLONDE AVA- au lipsit soliştii hunedoreni dl LAURENŢIU NISTOR,
Profesionalizarea directorilor de şcoli, afilierea înţelesul tuturor, lată cum . LANCHE RO 2004”? RĂZVAN RĂDOS şi FLORIN înaintea începerii conferinţei a
inspecţiei de specialitate pentru profesori la funcţionează: prin lege Şi cum „CĂLĂUZA NOASTRĂ” SULTAN de la Ansamblul folcloric apreciat pozitiv, în plen, două
universităţi şi preţul per zi per elev sunt exigenţe organică, învăţământului i se a fost prezentă ia acest exerciţiu, îi „IZVORAŞUL”. rubrici ale „CĂLĂUZEI
ale acquis-ului comunitar greu de digerat de către alocă patru la sută din PIB. informăm că acţiunea face parte ■ La sediul organizaţiei judeţene NOASTRE”: „MARE ZVON” şi
structurile de conducere pe deplin pesederizate Nimic mai uşor decât să afli din iniţiativa de cooperare regională PSD s-a încetăţenit desfăşurarea „CĂLĂUZA NOASTRĂ VEDE
prin concursuri de formă şi numiri pe criterii cuantumul alocaţiei repar­ - BATALIONUL MULTINAŢIONAL unor conferinţe de presă. De data TOT”. Informatorii noştri din
clientelare, de partid, ale învăţământului actual, tizate, să-l împărţi la numărul total de elevi şi studenţi DE GENIU „TISA”, la care au aceasta s-a discutat despre pensii, Şoimuş, dau ca sigură, influenţa
osificat în tiparele dogmelor de dinainte de revoluţie. din ţară, iar rezultatul să-l înmulţeşti cu numărul de participat reprezentanţi ai armatelor ocazie în care am aflat că în judeţul covârşitoare a soacrei domniei
Preţul per zi per elev este sistemul de finanţare zile în care merg la şcoală. din România, Slovacia, Ucraina şi Hunedoara, cea mai mare pensie sale, în fixarea acestei opinii a
generalizat în toate ţările din uniunea în care George HOLOBÂCĂ Ungaria. S-au executat misiuni de este de 23 m ilioane de lei d-lui Nistor.
(pensionarul fiind fost magistrat)
prof. IOAN VLAD
decidenţii PSD vor cu atâta ardoare să ne integrăm, - continuare în pag. a 2-a - evacuare a populaţiei din zone inun­ şi 18 milioane lei (fost lucrător în şi informatorii săi
date, refacerea porţiunilor de dig