Page 5 - Calauza_2004_757

C ă X â A A ^ a / w o x u r t r â / P a f r .
susţiinut că proza citită e cam .veche", părând
LUPTELE CELE MAI GRELE CENACLUL LITERAR scrisă pe vremea când înflorea proza la Cluj
Napoca sub îndrumarea lui D.R...
Oricum a fost o şedinţă încinsă, Mariana
(Pamflet politic) al Asociaţiei Scriitorilor din judeţul Hunedoara Pândaru_a prezentat un poet turc care trăieşte în
Au pornit din nou scandalul pe temă electorală ; Franţa, Uzeyir Lokman Cayci (cu care se solă în
Puterea şi opozanţii se-ntrec In bălăcăreală. A patra întâlnire fantastice şi realiste, unele chiar biografice, Hurubă corespondenţă la „Ardealul literar”) şi un alt poet
Fac aluzii la trecutul de pe când purtau cravata, A fost programat să citească prozatorul crede că proza citită e ca o tornadă, gata se te ia; italian Ferruccio Brucnario, traduşi de ea. Colonelul
Ce funcţii mari în partid, au avut mama şi tata. George Holobâcă, din’ Brad, fragmente din Cioclei crede că celelalte două cărţi au fost mai Mloldovan a spus că-i place proza lui Holobâcă şi
De ce au casă la ţară şi apartament la bloc romanul PURGATORIUL COCORILOR. S-a bune.Ţic e convins că proza citită este excelentă, c.ă cir dori să citească o asemenea carte. Traian
Şi de ce mai au şi-o moară cu zăgaz şi cu lăptoc? hotărât să nu mai scriem că şedinţele au loc la are personaje bine conturate, creează atmosferă Filimon a spus că ar cumpăra romanul
Mai au ?n intravilan şi un locuşor de casă CERCUL MILITAR, că multă lume nu înţelege, şi-l contrazice pe Ion Cioclei. Se aduce în discuţie PURGATORIUL COCORILOR chiar dacă ar
Iar bomboana pe colivă (o ibovnică frumoasă). unii cred că e vorba de vreo unitate specială proza lui Lăncrănjan. Ţie revine şi crede că e vorba cos ta 300.000 lei. A fost remarcată lipsa lui Petrişor
Indecenţa dă năvală şi pe la nivele mari, de scriitori înarmaţi până-ri dinţi, mulţi nu vin că de o judecată a locului, prozatorul fiind un observator Cicrobea (care prin Filimon a spus că n-a mai citit
Se-ntrec Tn ipocrizie mai dihai ca-n Ferentari. nu ştiu exact ce înseamnă instituţia condusă atent al timpului, locului, oamenilor. Traian Filjmon a de pe vremea Cenaclului de Luni, o. asemenea
Circul este odios şi nedemn pentru actori. de amabilul domn colonel Moldovan. Deci, intervenit de nenumărate ori iar până la urmă şi- cronică de cenaclu, precum cea de ia şedinţa a
Stă uimit electoratul la asemenea furori. întâlnirile se vor petrece la Casa Armatei, de a încheiat laborioasa epigramă: „Când.citeşte treia. O voce difuză ar fi spus că nu e lăsat de
Interese, pur meschine, fac ravagii şi-n guvern, lângă biserica catolică, Inspectoratul Şcolar, Holobâcă/ Vezi Bunijă, nu Dăbâcă/ Prin deznişul soţie la cenaclu... Noi nu credem nici că şeful său,
Se dau lupte fratricide mai grozave ca-n Infern vis-a-vis de părculeţul din faţa primăriei şi şchieat/ Poanta? loc! Am încheiat!" Scandalul a părintele Rudeanu, nu-l lasă să participe la
Şefii de partid fac box. Işi dau dreptate cu toptanul. Centrul militar. Se urcă pe scara aceea din pornit atunci când Mariana Pândaru a găsit o cenaclu,..
Nu pentru popor se lupta. Ţihta lor este CIOLANUL. marmură până la etaj, unde sunt câteva săli cacofonie, iar prozatorul a spus că oferă 300.000 în 26 octombrie va fi sărbătorit Dumitru Hurubă
Opozanţii varsă flăcări izvorâte din ambiţii. excelente pentru discuţii. lei dacă e adevărat. Poznaşa cacofonie a fost ( şeful cenaclului), la împlinirea a 60 de ani iar în 28
Toţi doresc locuri în frunte cuvenite prin tradiţii. Mai întâi, Dumitru Hurubă a prezentat noua dovedită. N-am observat dacă prozatorul a dat banii octombrie se ţine următoarea întâlnire a cenaclului.
Şi bazaţi pe-a lor blazoane (vin cu ele în proţap), publicaţie editată de Horia Roman Patapievid sau nu. La discuţii a participat şi prozatorul (foarte Să Vă meargă mâna la scris, băieţi, scrieţi,
Neglijând esenţialul de-a avea ceva şi-n cap. iar Traian Filimon ne-a ameninţat că scrie la o tânăr) Râul Ovidiu lleş, polemizând cu Holobâcă, numai scrieţi!
Alianţa nefirească, cere cu încrâncenare epigramă încă de pe când se afla în dreptul prozatorul care s-a enervat că şi Valeriu Bârgău a A consemnat, Pazvantl Ghica
Scoaterea-n afara legii, cei din România Mare. Colegiului Naţional DECEBAL. Cu această T '
Aceste idei sinistre cu esenţă duşmănoasă ocazie, scriitorul IRIMIE STRÂUŢ a recunoscut
Ne împing spre dictatură (extrem de periculoasă). că s-a întâlnit cu Nicolae Ceauşescu pentru a I Dialog cu naturistul
Pariamentu-i prea stufos faţă de a noastră glie, se plânge că diferiţi factori îl opreau să publice N IC O L A E M A R C U
De ce oare au urzit această grandomanie? câteva cărţi. Ceauşescu (mai la început) l-a I
Parlamentarii din clasa celor de neaveniţi sfătuit să nu-şi piardă încrederea în partid şi I - urmare din nr. 755-
Toţi s-au înhăitat cu tagma noilor căpătuiţi. într-o jumătate de an nu mai prkfideau cărţile - Domnule Marcu, din experienţa Dvs.', când f.
Unii politicieni, în sală, dorm nestingherjţi într-una să apară. Tot Străuţ remarcă în proza citita o I apelează oamenii suferinzi la tratamentele mai ea are
Iar când fi ghiontesc vecinii, speriaţi ridică mâna permanentă ciocnire a ideilor, elemente naturiste? putere j i
Şi confuzi de somnolenţă, poate chiar de mahmureală, I în lumea întreagă, tratamentele naturiste se efect. In
Votează fără să ştie ce s-a hotărât în sală. Dar şi-au construit viluţe, chiar şi unele castele, I aplică atunci când medicina alopată nu mai poate rest, nu se
Alţii fac revista presei, habar n-au ce se discută. Ba, mai au si făbricuţe şi-n bănci, conturi | face nimic. Din plante se extrag sau se prepară strică prea
Doar atunci opresc lectura când se iscă vreo dispută. măricele. - soluţii care au puterea de a distruge celulele ţumo- mult, dar
Iar cei mai săraci cu duhul (o-ntreagă legislatură) nici nu pu­
Viciind aeru-n sală nu scot un cuvânt din gură. Dacă vrem spre Europa să ne îndreptăm puţin, I rate ce se dezvoltă anarhic (şi vertiginos). Aceste tem afirma
Şi mai sunt destui la număr (din întregul Parlament) Să-i alegem pe cei care ne mint mai puţin. I tratamente refac organismul atacat de cancer. că se cons­
Care iau plata întreagă deşi rar mai zic prezent. Baronii şi Tafibarut -jo s cu ei (fin Parlament J - Cum se face tratamentul? truieşte.
Ei au alte interese, ca orice investitor. Iar în locul lor să vină oameni de management. | - Se face pe faze, cu inteligenţă şi în urma unei - Şi în
Şi îi roagă pe vecini să voteze-n locul lor. Se impune de urgenţă, să fie schimbat | adevărate strategii, dacă vrem să aibă efect şi nu acest sens,
macazul;
Dar la PENSIA CEA MARE se îngrămădesc BULUC Tineretul şi Femeia ne poate schimba obrazul. ■ să-l facem doar pentru a ne afla în treabă, ce îi sfătuiţi
Deşi ca parlamentari au valoare de CIURUC. G. Bâgu | - Ne povestip câte ceva din această strategie? pe bolnavi?
Habar n-au că mifioane nu-şi pot cumpăra o pâine | - în ultimii patru ani din cei 37 de ani trecuţi, am
Iar alţii se sinucid, de groaza ziei de mâine. avut succes în bolile canceroase chiar şi atunci - Vedeţi
Bătrânii lihniţi de foame, scotocesc prin tomberoane | când boala era în metastază. Cu toate că în acest Dvs., ca şi
Timp în care piimbăretji toacă mi de miioane. CUM SE CONSTRUIESC I domeniu, mai e destul de cercetat. Dar faptul că cititorii ziarului „Călăuza noastră”, au apărut o
in-adevăr protocolul da frâu liber cheteieii LOCUINŢE PRIN JLN.L. I pot aduce bolnavilor un ajutor in boli socotite pe mulţime de magazine naturiste. Ele sunt bune, ai
Dar un pic de chibzuinţă, pune frâu pârădueS. | nedrept incurabile mă umple de bucune. de unde procura un ceai, ceva; dar, există un
Fuge lumea peste grăniţi, de foame înspăimântată. Primul pas pe care tebuie să-l facă cei 1 Pe mine mă interesează mult învăţătura şi dar: bolnavii care au nevoie de un tratament na-
Din ţara ce-a fost grânarul Europei de-altădată. interesaţi să-şi construiască o unitate punerea în practică a cunoştmţelor acumulate s!mt' f e nevoif în “ f * '<” • în Primul |
v
f i
- -
Second-handuri la tot paşti propăşesc pe îndelete tocalrvă/ casă proprie cu credit ipotecar este ■ de-a lungul anilor în mod creator. Aşa ajut pe bolnavi rând, de o îndrumare pentru reţeta naturistă cea ■
Iar din fabricile noastre n-au rămas decât schelete de a merge la orice oficiu poştal pentru a mai bună, cea mai potrivită diagnosticului său.
Şi-n această conjunctură când se cere cugetare cumpăra plicul „A.N.L.*, care conţine toate ■ să scape din ghearele morţii. Vedeţi Dvs., oamenii se miră că un ceai costă 18
|
Această ştiinţă care se bazează pe studii
Sunt parlamentari ce crapă de dublă infatuare. formularele necesare în acest scop. După - 20 de mii lei, pe când o reţetă completă într-un
Şi în loc să pună mâna spre a mai salva ceva acestea se pun în plic, iar plicul se depune I experienţă şi istoric familial este autentificată de diagnostic e mai scumpă. Ea încorporează o
completarea întocmai a formularelor,
Se ceartă şi Se înjură, mai urât ca-n mahala. către bolnavii care au trâit-o cu acte doveditoare. mulţime de secrete pe care fiecare naturist
E şifonat Parlamentul de unii membri corupţi deschis, de asemenea, la ghişeul poştal, | Ea nu este empirică. este o ştiinţă Ştiinţa medicinei autentic le stăpâneşte, (va urma)
însă nu vrea să accepte că la sânu-i sunt crescuţi. unde se sigilează şi se expediază la A.N.L. J alternative este activitatea umană cu rol să reflecte Reporter de serviciu
Sigur că orice pădure mai are şi uscătură Bucureşti, cu confirmare de primire. în urma I realitatea şi prin creaţie. Ştiinţa medicinei naturiste
De ce tocmai Parlamentul să scape de conjunctură analizei datelor cu care au fost completate l se bazează pe o serie de lucrări, unele mai puţin Cabinetul naturistului NICOLAE MARCU, |
Şmecherii trag mari foloase din biata imunitate formularele, solicitantul primeşte un punctaj, ' cunoscute, păstrate secrete în familii, din generaţie Deva, str. Mihai Viteazu, bloc 47, ap. 22, parter1
Pe care-o răstălmăcesc sore benefici' srantntp | în generaţie. Pentru că e bine să se ştie, că orice (lângă fosta piaţă Mihai Viteazu)
5
Sunt Parlamentari şi buni, din întregul ParfămeriT jpe baza căruia se stabileşte ordinea de ■ of ti poate „laorica un ceai, o iîncfura, ceva, dar Program: de TuhTpSnâ 'vineri de la orele
Oare cât vor rezista într-un mediu indecent ? prioritate privind acordarea creditului de" ■ reţeta adevărată, puţini o ştiu. Şi reţetq cea autentică 9,00 la 13,00. Tel: 0724/43 47 93.
Puterea şi opozanţii vin cu noi promisiuni costrucţie al unităţii locative/locuinţei; A.N.L.
Dar electoratul ştie că nu sunt decât minciuni. va informa direct solicitantul (prin poştă)
Pe la scaunul puterii, toţi s-au perindat un pic ; asupra criteriilor şi rezultatelor acestei POLUAREA MEDIULUI INCONJURATOR...şi la am ploarea feno­
Unii au făcut puţin, a ţi rt-au făcut i an*se. — menelor negative. Toate
POLUAREA MEDIULUI INTERN AL OMULUI fenomenele negative se
SERVICIUL DE VALORIFICARE A CARŢLOR VECHI mmr. 756- înfăptuiesc de către două
feluri de oameni. Din pri­
DE MARE IMPORTANTA apărute In colecţia Prin nelegiuire, omul huleşte în diferite ma grupă şi cei mai pri-mejdioşi sunt cei care
Biblioteca pentru toţi”, vă pune la dispoziţie o serie forme, iar Dumnezeu a răspuns la aceste au ajuns în posturi publice care prin lăcomie şi
nesaturaţie. caută să se îm bogăţească
le cărţi valoroase Goetfte. ecfţie 1969; batjocuri. CE DEZLÂNŢUIEŞTE OMUL, agonisind necinstit, mai mult decât le este
NIMENI NU MAI POATE ŢINE SUB CON­
1. POVESTEA W MBVde 131 GERăRNAL^vol.ll) Emile Zota, ediţie TROL. Omul, pretins modern conducându- necesar, considerând că vor trăi o veşnicie în
rAnton Parat, ecfife 1967; 1960; . se după propria „deşteptăciune" a ajuns la o lumea aceasta văzută. In categoria a doua sunt
2. AVARUL de Mofcere, 14. SPERANŢA de Andre M alraux, degradare morală din care nu mai poate ieşi, cei care sunt determ inaţi de nedrep-tăţile
p riitip 1 Q A 4' ecfţie 1972; mergând din rău, în mai rău. Toate relele şi sociale să recurgă la fapte imorale, pentru a-şi
3. TOMJONES (voL IV) POVESTEA UMA 15. ZORII ROBILOR de V. Em Galan, degradările interioare ale omului s-au făcut asigura existenţa. Şi pentru unii, şi pentru alţii,
COPIL GĂSIT, de Henty Fiekfing. ecfţe 1967; ecfţie 1961; şi se fac sub privirile îngăduitoare de nepă­ vinovatul principal este guvernul, care pro-mite
4. OPERE ALESE de D. Bofintineanu. ed ţe 16. O M IE Şl UNA DE NOPŢI, ediţie sare aprobate prin TĂCERE, a conducătorilor că va conduce societatea prin respe ctarea .
1953; 1973, vol.l statelor. Poluarea interioară a omului diferă legilor, iar după ocuparea fotoliilor, nu-i mai inte- *
5. PAGINI ALESE de G. Rxâfleanu, « fiţie 17. Idem, voi. 5) de la ţară la tară, în funcţie de implicarea sau resează soarta populaţiei, dar nu se simt datori,
a lăsa locurile altora, care doresc a face ceva #§■
1956; 18. UN OM ÎNTRE OAMENI de Camil neimplicarea conducerii statului în comba­ în favoarea populaţiei. Din prima grupă de „ r ă i'? '
6. MORŢII RĂMÂN TINERI de Amta Petrescu, ediţie 1962, voi. 2 terea acestui fenomen dăunător.
Seghers, ediţie 1964; 19 id&fn voi 3 Astăzi, în lume se petrec lucruri îngrozi­ cred că este suficient să-i amintim pe cei 52 ,» '
parlamentari lacomi, care au întocmit şi semnat
7. UN OM ÎNTRE OAMENI de Cam il 20. PIATRA TEIULUI de A. Russo, ediţie toare, neplăcute lui Dumnezeu, care ne lăsă deconturi false, cu care s-au înfruptat din banii \
Petrescu, ediţie 1965; 1963. să le suportăm urmările. Astăzi se fură, se statului; fostul ministru al integrării, Hildegard
8. OPERE ALESE de C. Negruzzi, ecfţie întregul pachet de cărţi se oferă la curveşte, se minte, se înşală, se fac crime, se P uw ak,cei 172 de funcţionari ai Ministerului
1959; 100.000 tei pentru cine îl ridică direct de la omoară chiar din pânteee fiinţe omeneşti care de Finanţe, care au întocmit şi semnat declaraţii»''
9- RĂZBOI Şl PACE de Lev Tolstoi, ecfţie sediul din Deva, str. Horea, nr. 30. Cine îl încă nu au apucat să vadă lumina zilei, şi mincinoase de avere cu scop de sustragere de
1968 doreşte expediat prin poştă, va suporta multe alte rele. Toate acestea şi altele, sunt ia obligaţiile bugetare şi multe, multe altele,
10. idem, voi.ll contravaloarea taxelor poştale. Primul care bine cunoscute de conducerea fiecărui stat amintite de presă, dar conducătorii le îngăduie
11. idem, vot. IV se prezintă sau le comandă, acela le va în parte, dar prea puţini sunt aceia care caută şi îi ocroteşte pe infractorii de talie mare.
â jfc PO EZIE Ş l ADEVĂR de Johan WoBgang lua. Profitaţi! să înlăture cauzele acestor fenomene, şi
neimpli-cându-se, se fac părtaşi ( va urma) loan BUNEA, Orăştie
Patimile ţipătim irile mmmi medic basarabean, locuitor al municipiului Deva, internat căreia i-au efectuat investigaţia. N-am zis nimic, Pentru că, vorba savantului njs, medic cu renume:
şi tratat ie medicii din jndeţnl Hunedoara fiind necăjit, dar m-am gândit că dacă m-au ignorat „decât un medic.rău, mai bine defel. Cel mediocru
pe mine, doctorul specialist, atunci cum procedează mai mult strică”.
0 CĂLĂTORIE PRIM INFERN! cu alţii? (în instrucţiuni scrie clar: în timpul procedurii Şi dacă cineva îmi doreşte să uit că am fost
- urmare din nr. 754 - în sală trebuie să se afle numai bolnavul, mai mult medic, pot să răspund: merci de sfaturi, dar să-mi
nimic, nici un obiect în plus, pentru a evita radiaţia). uit biografia, în medicină de 45 de ani, sau să uit
Cineva mi-a recomandat vitaminele A-C-E, azi. Şi acum, retrospectiv, mă întorc la radiologia Pe doctorul de la tomograful computerizat ÎI cred, cum mă cheamă, din ce neam provin, cărei ţări
pe care le-am văzut doar într-o zi, fimd apoi (fin Deva, pentru- că-i foarte important. Pe când pentru că-i tânăr şi „nu cunoaşte”. Mi s-a părut un aparţin şi ce-oi mai face bun pentru ţara asta - pur
anulate. Patru foi pline de metficamente „noT. stăteam la cardiologie, mi-au indicat, normal, şi om competent. El a fost primul care m-a anunţat şi simplu nu-s în stare. Voi face-o cînd voi închide
Zeci de analize - foarte necesare pentru diag­ scopia esofagului, stomacului. Coborând în despre tumora de 4,5 centimetri la coloană, apoi ochii. Cum pot să uit că m-am născut în România
nostic. Ce să mai zic? Aid mă săn|eam mai bine, catacombele policlinicii, m-a luat în primire o RMN din Arad a confirmat-o. Aşa că nu vă uitaţi Mare, unde:
doar că nu vedeam soarele două săptămâni ia domnişoară brunetă de statură mică, m-a aşezat la după gura lumii. Cică ăla-i bun, iar ăla-i rău în ochii „Acolo este ţara mea
rând, cu unele excepţii, când venea soţia. Şi în locul cuvenit şi mi-a ordonat să înghit tot bariul. Am lumii simple, neiniţiate în medicină, ăla-i bun pentru Şi graiul meu cel românesc, ‘
concluzie, aş adăuga următoarele: când eşti ascuttat-o, totodată privind în monitor. Bariul a trecut că eliberează concedii medicale fictive, iar ăla-i rău Acolo eu să mor aş vrea.
bolnav şi ţi-e lehamite de viaţă, aflându-te într-un pârâu ambele organe. Şi atât. Ca rezultat m-am pentru că-i „dur”, refuză pacientul sănătos. Aici Acolo vrşau eu să trăiesc."
spital mai mute zle (luni), ai impresia că ai remerit ales cu: Esofagul permeabil, stomacul în cascadă. trebuie să menţionez că mi-au făcut o impresie bună (Tudor Gheorghe)
în iad sau la ocnă şi că tu eşti o frunză galbenă Asta i-a fost deducţia „savantă”. Adică strictul Urgenţa, Salvarea din Deva. Deşi nu surit perfecte.
dusă de vânturi tocmai în direcţia, unde au dus necesar a fost neglijat. M-a iradiat degeaba. Când Şi Spitalul din Petroşani, unde „armata” medicală Semnez: Constantin LEUCĂ, medic
mutu-roata şi surdu-iapa. Nu mai eşti nimenea i-am zis că şi eu sunt radiolog, s-a înroşit. Altă dată, stă mult mai presus: sunt oameni simpli, meniţi radiolog pensionat, străm utat din
în sodetate, ţi se iau titlurile din viaţă, trebuie să trimis la grafie pentru coloană, după ce mi s-a pentru această nobilă medicină, au un suflet cald. Basarabia ruslficată şi stabilit în Deva
uiţi dne ai fost, ţi se şterge biografia de cetăţean, efectuat , m-au lăsat pe scaun să-mi reglez Bineînţeles, nu toţi. Ca şi oriunde careva prevalează. până la veacul de apoi.
mult mai cu merite decât cei ce „te au ia mână” respiraţia, chiar lângă tubus. Şi au invitat o femeie, E important să prevaleze cei competenţi în profesie.
S cxptzXM A&vuxZ' LMÂ&pesvucL&vxt: c u fic u t t> v yL u flyci/ tXAJtuCrcrr <yc*MAe*ruXx>v’