Page 5 - Calauza_2004_761
P. 5
C ă j â d A ţ a s n o a s t r ă / V a t y . 5
C A S A GROZA. PETRU GROZA LA 120 DE A N I DE LA NAŞTERE
Amintiri despre PETRU GROZA producţie, iar cea de a doua jumătate s-a montat la
staţiunea de t t si producţie din Geoagiu.
Pe dr. Petru Groza l-am văzut întâia oară in faţa lui au sărit să-l apere, dar pe care el i-a La puţina j ju a aceea s-a tre cu t la
i cinem atografului „A rta” din Deva, cu îndepărtat şi m-a întrebat ce doresc. Lucram în m odernizarea stadionuu* şi la construcţia tribunei.
l unei întruniri a Frontului Plugarilor. acea perioadă ca inginer horticultor la Direcţia După cum am aflat Petnu Groza a pus la dispoziţie
A stat de vorbă câteva minute cu redactorii Agricolă regională Hunedoara, l-am prezentat suma de 4 milioane iei Ţinea foarte mult ca finişul
ziarului „Horia” care avea sediul în strada M două. doleanţe - una de strămutare a serelor de Deva să se dezvolte> să se mtrumuseţeze
Eminescu nr. 1, unde am activat şi eu până la legume de la Com binatul Siderurgic Călan în Deşi pentru Petru Groza eram un necunoscut,
sfârşitul lunii iulie 1945. Tot aici i-am cunoscut oraşul Deva, care nu avea în acea vreme sere m-a impresionat faptul câ odată ce a promis să rezolve
personal pe unii fruntaşi ai Frontului Plugarilor, de flori pentru ornam entarea zonelor verzi din o problemă, nu uita ca acesta să fie îndeplinită.
printre care Ion Moga Fileru, Romulus Zăroni oraş, şi a doua, l-am rugat să ajute la construirea Este nedrept ca memoria lui să fie întinată de.
şi Miron Belea. unei tribune pentru spectatori la stadionul „Cetate”. oam eni care n-au nici un m em 'irv m odernizarea
Memorabilă a rămas pentru mine întâlnirea Le-a cerut î nsoţitorilor să noteze aceste propuneri oraşului Deva şi cu atât mai pate .n apărarea
cu m arele om de stat Petru Groza în faţa şi nu după multâ vreme ambele solicitări şi-au intereselor naţionale in vremun de grea cumpănă
prefecturii. Era însoţit de două persoane din găsit rezolvarea. Jumătate din serele de la Călan Dr. ing Nicolae CANOE A
garda personală, care atunci când m-am oprit au fost m utate la Deva, şi se află şi azi în
abur trebuie să aibă o anumită durată, în funcţie de tipul de Dialog cu naturistul N iC O L A E M A R C U
BAIA ten: pentru tenul normal - 10 min; pentru cel uscat - 5 min;
- urm are din nr. 760 -
DE ABURI pentru tenul gras - 15 min. De cat timp vă ocupaţi domnul# Mateu de medicină
înainte de expunere faţa se curăţă şi se demachiază cu
Baia de aburi ocupă un lapte sau cremă grasă. Pielea din jurul ochilor, fiind mai naturistă7 ,
loc im portant in îngrijirea sensibilă se unge cu o cremă grasă protectoare. - De peste 37 de an i tnă ocup de remedii naturale, căutând
te n u lu i, la tă cum se BâHe de abur sunt la îndemâna oricărei femei. Efectele să le propun bolnavilor' cele mai simple şi totodată cele mai
procedează: cosmetice ale ei sunt benefice pentru orice tip de ten. Ele eficace, mai ieftine şi la îndemâna oricui tratamente,
Se fie rb e apa în tr-o activează circulara sanguină, a glandelor sebacee şi a celor Desigur, că nu poţi proceda tot aşa eu bolile grave care
cratiţă iar când dă in clocot sudoripare Are astfel loc un fel de spălare a feţei de dinăuntru ameninţă omenirea. ..
se adaugă o lingură de în afară, precum şi o spălare exterioară prin acţiunea apei - Ftp meu concret!
plante (muşeţel, tei, cicoare, rezultate din condensarea vaporilor, spălare ce îndepărtează % Şi în discuţiile anterioare avute cu Dvs, am vorbit despre
petale de trandafir etc). se excesul de sebuum şi impurităţile de pe faţă. schimbările fizice care se petrec la un bolnav cu boli grave,
acoperă vasul şi se lasă BM e de abur ale feţei se repetă o dată la două săptămâni. socotite „incurabile1, pe măsură ce se aplică în viaţa sa legile
câteva m inute să se După bere faţa se zvântă doar p rii tamponare. Se efectuează naturale pe care le-a fixat Dumnezeu. Sunt şi unele schimbări
stâm pere apoi se d e s apoi un masaj şi se încearcă îndepărtarea punctelor negre. care par imjaostotle unor medici şi care sunt considerate minuni
coperă vasul şi cu grijă ca Aceste băi însă nu sunt ridicate fem eilor cu faţa înroşită, de către cei care nu sunt fam iliarizaţi cu modul perfect de
aburul să nu fte^ prea cu capăereie deschise precum şi ceor care au tensiunea funcţionare al organismului
fierbinte, se expune faţa cu capul acoperit într-un prosop Miriam uman. E posibil ca unii să
respingă ceea ce susţin şi
scriu eu în articolele şi cărţile
mele, dar niciodată nu vor
UNIVERSUL CUNOAŞTERII DE SINE putea nega că învăţăturile
acestor cărţi au funcţionat
alunei când bolnavii care au
subiectivă asupra oamenilor şî a situ a ţiilo r.
c m A v a m m ş i u m o m m u i Introvertitul însă. spre deosebire de extravertit aplicat sfaturile mele pe
Extravertitul este persoana a cărei atitudine, câştigă prin a fi cunoscut. Pentru că de cele mai tru p u rile lor. U nii şi-au
interes şi energie sunt ihdeptale în primul rând multe ori este un tmxd şl un neîndem ânatic, continuat viaţa în sânul
spre lumea exterioară. El este mereu interesat de preferă să se refugieze în forul său interior, famitei şi societăţii în urma
tratamente ale mele.
fiinţele umane şi de lucruri. Se simte mereu în preferând să b te s c i in visare, „cu capul în nori” totond. ce cereţi Dum-
largul său în viaţa socială şi de aceea se cum se spune Nu-* plac in roci un fel conflictele
adaptează repede oricăror sMuap Mte. Nu^ place şi de aceea tace totul ca să le evite. - Le cer un lucru simplu:
singurlM nten ăi fuge de inlroapecye l se pare chiar în viaţa unu* individ însă perioadele de să fie deschişi la minte (nu
fără interes sa se preocupe devwţa sa interioară. extravertire şi vwovertve de cele mai m ulte ori plini de prejudecăţi nejus-
Este întotdeauna o persoană sM udloare. alternează insă pe ansamblu, una dintre ele tificate) precum au fost toţi
Introvertitul este persoana întoarsă mai ataş creştinii adevăraţi! Cercetaţi
spre lumea sa interioară. Ea are o imagine foarte predomină Ir comportament. totul, dar alegeţi ce e bun şi
Dan CAUREA
fo lo sito r vie ţii Dumnea-
voastrâ1 Nu aveţi nimic de pierdut. Produsele naturale nu aduc
GHIDUL GRĂDINARULUI deasupra solului; în al doilea an se taie cei 2-3 lăstari crescuţi răul în corp Cel mult, îl alungă!
la 15-20 cm de la bază. Din acest an coacăzul începe sa
rodească. Din anul al 3-lea noii lăstari crescuţi se tatola tabinetul naturistului NICOLAE S aR C U ^^ vs! ^
ACUM - TĂIEREA 25-40 cm de la bază. Din anul patru tufa este formală şi slr. tttha! Vitaazu, bloc 47, ap. 22, parter (lingă toata piaţă
Coacăzul - arbustul ce creşte i fructifica 10-15 ani, însă trebuie ţinut corii de ' HUmniJ
are 1,5 - 2 m înălţime. Când are 5-6 făptui că este necesară în fiecare ar niocuirea a 1/4 : da luni p in i joi. da la orala 09.00 la 18.00, vinari
trebuie întinerit, prin tăierea de le cfin ramurfle tufei. - 14ML TaL 0724/434793.
tulpinilor mai bătrâne. De fspl bi C in ae poate inervaţi coacăzuf7 Pnn butaş» ca vr^a ae vie,
întinerim 1/4 tfin ram ul» coacă» ' m uşuorea tiăeL iar după ce listam s-au I----------- -------------------------------------------------------- ---------------------- 1
•NEVOtE
rupte sau cu rod puţin. Liroe noiembrie lor. întrebare la Radio Erevan:
pentru această operaţim. Pan
procedează astfel: în pnmui an se - Există la noi mai mult
umor decât în afiş părţi?
- Da, dar noi avem nevoie
CONCURS VIP NOIEMBRIE de ei. • TRIST
Născut la Sighelul Marmafai, dor a fost deportai te fimptf întrebare la Rad» Erevan:
războiului cu fam iia sa la Ausehrvfiz. După aagadte a MB o Fnraele căzute fiebtăe stfânse - Este adevărat că în
kansnatorea unor bofi toarte id e la baia
perioadă în Franţa, apoi s-a stebBL definitiv, fci Statele Unite. tulpini trebue şi & îndepărtaţi per»v. că a iunpencol România cerealele cresc aşa înalte
La îndemnul lui Francois Mauriac. scriitor catofic. a început să pentru că devin gazdă bună pentru ca şi stâlpii de telegraf?
scrie romane care au avut succes (unii cfintre ele a primit premiul păduchior de frunze şi alţi dăunători. - In principiu da, dar nu sunt aşa înalte, ci aşa de rare.
„ Medicis") şi, paralel, a publicat peste 30 de Studii Iudaice, Scorburile trebuie curăţate ş* astupate • BOMBĂ
cărţi despre Holocaust, eseuri pofitce şi religioase. obicei pomii bătrâni au scortxro care i La Radio Erevan se întreabă:
La cinci ani după prim irea prem iului Nobel, Academia gazde bune pentru b o i şi rtli roătnri Cel i - Este adevărat că acum 30 de ani chinezii au
Română l-a ales printre membrii săi de onoare. bine este să fie curăţate toarte txne ap» bombardat Uniunea Sovietică?
ÎNTREBĂRI: dezinfectate cu sulfat de cupu 2 3 a sute - Da, în principiu este adevărat.
- Se pot estima pagubele produse atunci?
1) Care este intelectualul de origine română? după care se astupă cu omeni r care *e - Nu, pentru că ei au aruncat o bombă de cauciuc care
adaugă sulfat de cupru.
2) Pentru ce a primit laureatul premiul Nobel? mai sare şi astăzi.
Notă: A se trim ite răspunsurile pe adresa: Ziarul „Călăuza • IMPORT
noastră” Concursul VIP str Horea, nr. 30, Deva. Tragerea se CAREUL SAPTAMANII întrebare la Radio Erevan:
va face la sorţi, im plicând toate taloanele cu răspunsurile - La noi la serviciu a fost dat afară un coleg pentru că
corecte. Răspunsurile noastre şi câştigătorul celor CINCI LIRE întârzia întotdeauna. Motivul: sabota producţia. Un altul a fost
STERLINE aie concursului lunar vor fi aflate în luna următoare. dat afară pentru că venea întotdeauna mai devreme. Motivul:
Succes tuturor participanţilor! 1. Lemnul unui arbore cfin America tropicală.- Compozitor spionaj economic. Ceea ce nu înţeleg este de ce e dat acum
rus, autorul muzicii pentru baletul .M acul roşu”. 2. Specie de afară Igor, care vine întotdeauna atât de punctual la lucru?
grâu puţin cultivata Formează coroana unui arbore. 3 Arbore - El are probabil un ceas elveţian.
ale cărui frunze verzi au proprietăţi colorante. - Arbust originar _____________________________ _______________________ ____ J
din China, din ale cărui frunze se prepară o băutură foarte
cunoscută. - Frunza contterelor 4 Gen de arbori care cresc alfabetului. 5. Unealtă
în America intertropicalâ şi ai căror fruct este o nucă reniformă, folosită la săpatul gră
foarte gustoasă.** Nume de turc. 5. Plantă cultivată, ale căror dinii - balaur (O lt.). 6.
seminţe servesc ca nutreţ cailor. - Din nou. 6. Pronume. - Copac m are şi fru
Cel ce nu poate contracta o boală - Şarpe uriaş, lung de 10- mos, o varietate de
J 5 m, trăieşte mai ales în America Centrală şi Brazilia. 7. Fiinţă stejar, cultivat uneori
din basme. - Cupidon. 8. Plantă numită şi „som nişor”, ale ca element decorativ.
cărei flori sunt folosite în medicină ca narcotic (pi.). - Stânjenel. - Din neamul ilirilor. 7.
9 Acela (p o p ) - Mugure sau ramură a unei plante, tăiată în Locul unde se cultivă
mod special pentru a putea fi grefate pe ramurile, tulpina sau plantele legumicole şi
I---------------- :------------------------ ---------------------------------------------- 1 pe alt organ al unei plante vii. 10. Notă muzicală. - Plantă florile. - Localitate în
China de nord-est. 8.
l Noiembrie l ierboasă cu flori gălbui, cunoscută şi sub numele de „laptele Animale sălbatice. -
cucului”.- Alifie (M old.). 11. Colecţie de plante. - A provoca.
| Num ele............................. | V ertical." 1. Fructele unui arbore din ţinuturile tropicale - Oi tinere (mase.). 9.
■ Prenumele...................................... ■ întinderi mari de apă. 2. Arbust cu frunze păroase în formă Plantă textilă. - Co
de inimă, ale cărui fructe sunt ceva mai mici decât nucile. - paci. 10. Deopotrivă.
j Adresa..................................... I
Plantă cu flori frumoase, ce se cultivă pentru ornamentaţie. 3. - Sau. - Pană de
Fructele unui arbore originar din America .tropicală, din care des-picat lemne. 11. Nu-mele popular al unui ulei ce se foloseşte
I Răspuns 1 .............................................. .......... . I se prepară ciocolata. - Nume feminin. 4. La cactus. - Plantă în medicină şi care se extrage dihtr-o plantă originară din Af
bulboasă, originară din sudul Europei, ce se cultivă prin grădini ric a - încăpere special amenajată pentru creşterea plantelor
j^Răspuns2.................................... I pentru florile sale frumoase, cu miros plăcut (pi.). - începutul în cursul iernii. Dumitru Dam IONAŞCU
tw tV L r& r oxwvi&v\£lor~
