Page 5 - Calauza_2005_788
P. 5

Călăuza/ noastră/  nr.  788                                                                                                               Pag'.  5


             A4e d /a s u f - a ra s  m erf/e^ at



                                             y                                               S

                 INTRÂND ÎN ORA Ş,                          Cetatea  Medievală cu toate-ale ei:  Turnul Trompeţilor,
                                                         Turnul Clopotelor, Turnul Fierarilor, Turnul Funarilor, Turnul
             ODATĂ CU DIMINEAŢA                          Măriei,  Turnul Aurarilor,  Bastionul Cojocarilor,  Biserica Sf.
                                                         Margareta, Mănăstirea Franciscană, Bisericagreco-catolică
        Dumnezeu  a  lăsat  pe  pământ  locuri  de  care  te  simţi   stau mărturie la câte neamuri şi-au găsit statornicia pe aceste
     fascinat încă din prima clipă. Aşa  s-a întâmplat şi cu mine  meleaguri.  Fiecare  dintre  aceste  obiective  are  o  istorie
                                       în  momentul  în   deosebită,  o motivaţie anume  de a fi  şi  de a  rezista de-a
                                       care, un taxi galben   lungul sutelor de ani.
                                       mă  ducea  agale     Apoi, personalităţi precum: Stephan Ludwig Roth (1796
                                       spre  primăria  ora­  -1849), vestit pastor, istoric şi gânditor german ce a susţinut
                                       şului. Am avut astfel   cauza românilor din Transilvania, Ştefan Moldovan (1813 -
                                       răgazul  să-mi  dau   1900),  protopopul  de  Mediaş,  care  a  luptat  pentru
                                       seama  că  mă  aflu   emanciparea socială şi politică a românilor, Herman Oberth
                                       într-un  imens  mu­  (1894  -   1989),  unul  dintre  întemeietorii  astronauticii,  ce
                                       zeu  transilvan  în   proiectează primul motor de rachetă cu combustibil lichid şi
                                       care  generaţii  de-a   construieşte o rachetă în trepte, au înscris numele Mediaşului
                                       rândul  şi-au  pus   într-un circuit internaţional şi au binecuvântat cu harul şi cu
                                       definitiv  pecetea,   lumina minţii lor, zestrea spirituală a acestui oraş.  vechi,  strângând  parcă  în  chingi  străzi  strâmte,  cu  piatra
                                       demonstrând,  prin   Sunt doar câteva ferestre deschise spre istoria fabuloasă   roasă de vremi, ne conduc spre cetate, vrând-nevrând. Avem
                                       diversitatea arhitec­  a  aşezării  medievale  prin  care  noi  astăzi,  ne  purtăm   sentimentul  că am  pătruns în spaţiul  unei  lumi tăcute,  dar
                                       tonică, prin culoarea   încet paşii.                                  nu pierite,  un spaţiu destinat anume poeţilor şi artiştilor cu
                                       şi  unicitatea  între­                                                inima prefăcută în nufăr'albastru.
                                       gului,  că  pe  aici   DUHUL CETĂŢII MEDIEVALE                           Ajungem în Piaţa Mare a oraşului (atestată încă din 1661),
                                       n-au  trecut şi  n-au                                                 devenită astăzi Piaţa „Regele Ferdinand I” căreia, sub burniţa
                                       convieţuit în  zadar   Având la dispoziţie doar un crâmpei de timp printrfe stropii   ploii, îi admirăm fără cuvinte, frumuseţea. Străjuită de case
                                       români,  saşi,  ma­  de ploaie care nu se lasă învinsă şi mai ales fascinaţi de mi­  renovate dar păstrate la arhitectura săsească originală, cu
     ghiari,  cu  toţii  la  un  loc  iubind  nemărginit  aceste  coline   rajul  Turnului Trom­             faţade viu colorate, ce-mi amintesc de burgul de altădată al
     medieşene.  Mă aşteptam deci, să întâlnesc şi aici oameni   peţilor ne îndreptăm                        copilăriei  mele,  piaţa aceasta  are  puterea  de  a  ne ţine în
     de excepţie şi aveam să constat nu peste mult timp că aşa   spre Cetatea Medie­                         loc, ca şi când ar trebui să intre cu totul şi definitiv în sufletul
     este.  Oamenii  înnobilează  locul  şi  locul  binecuvântează   vală cu dorinţa de a                    nostru.
     oamenii. E un adevăr care mi s-a confirmat şi aici, în acest   trăi  la  cote  maxime                      Şi iată-ne în faţa tunelului de acces în Castelul Medieval,
     colţ de rai transilvan.                             emoţia  tim purilor                                 un gang cotit, ce ne oferă acum adăpost pentru a ne scutura
                                                         apuse.                                              de ploaia de-afară. Facem fotografii, ne minunăm de tot ce
        SCURTĂ LECJIE DE ISTORIE                            Pătrundem  ca                                    vedem  la  capătul  celălalt  al  tunelului  -  Turnul  imens  al
                                                         într-un labirint ce se                              Trompeţilor, unul dintre cele mai înalte din România (68,5m),
        Mediaşul  este aşezat „exact în  inima Transilvaniei”  pe   lasă încetul cu înce­                    turnul ce veghează zi şi noapte Mediaşul, turnul în care ai
     ambele maluri ale Târnavei Mari.                    tul descoperit. Străzi                              sentimentul că bate inima oraşului, turnul ce  stă ca o navă
        Prima  atestare  documentară  a  lui  datează  din  1267.   aproape  pustii,  co­                    cosmică  în  centrul  pământului,  respirând  greu,  împovărat
     Aşezarea a fost întemeiată de coloniştii germani, aduşi de   pleşite  de  stropi  re­                   de-atâtea veacuri (datează de pe la 1550), şi, în sfârşit, turnul
     regii maghiari pentru a sta de pază la hotarele provinciei şi   pezi  de  ploaie,  mă­                  care  exercită  asupra  mea  o  fascinaţie  extraordinară.  De
     pentru  a  implanta tehnologia agricolă avansată adusă din   resc şi mai mult aura                     paj;că  aş  trece  prin  veacuri,  odată  cu  el,  preluându-i  din
     ţara de  baştină'  Există însă şi  documente  care afirmă că   de  m ister  în  care                    povara anilor.
     Mediaşul a fost întemeiat pe la 1146.               ne-am  aventurat.                                      Noroc cu prietenii care mă însoţesc, ce-mi arată ceasul
        De aici a început dezvoltarea unei aşezări  ce a adunat   Case  cu  arhitecturi                      din turn, ceas ce-mi spune că reveria s-a terminat. Trebuie
     în fiinţa sa cultura fiecărui neam ce s-a legat cu trup şi suflet   ciudate,  cu  aerul                 să  ne-ntoarcem  la  programul  zilei,  la  programul  lumii
     de aceste locuri.                                   coclit între zidurile lor                           mode rne în care trăi m.      Mariana PÂNDARU


                                            MOMENTE DE SÂRBATOARE ALEASA

        Ideea  lui  Valeriu  Bârgău  de  a  mă  traversez prin ploaie piaţa centrală, pentru a   personalităţi  de  renume  precum  Laurenţiu   Sâmbătă  ne-ntoarcem  la  Deva  cu  „Dacia”
     desemna să reprezint împreună cu Mariana   mă caza la hotel  pentru o noapte,  realizez   Toppeltin, Stephan Roth, Ştefan Moldovan.   prietenului Nicolae Sârbu din Reşiţa, ziarist,
     Pândaru  „Ardealul literar*’ la Zilele Revistelor  cu satisfacţie că mă desprind de cotidianul   Un statut de savant  universal îl are Herman   om de carte şi poet de excepţie. Acompaniaţi
                                                tern şi aiienant al rutinei de la slujbă şi-   Oberth,  care  a  proiectat  primul  motor  de   de vâjâitul bacovian al ploii interminabile, ne
                                                mi  îm brac  sufletul  în  straiele  de   rachetă cu combustibil lichid, a realizat prima   mărturisim  impresiile.  Anul  acesta,  zice
                                                sărbătoare ale poeziei.            rachetă  în  trepte  şi  a  publicat  cărţi   Sârbu,  mi-a plăcut eleva din Bucureşti, cea
                                                   La  masa de prânz  revăd persona­  fundamentale  pentru  navigaţia  spaţială   cu premiul întâi. E surprinzător cât de expertă
                                                lităţi  de  primă  mărime  ale  culturii   contemporană:  „Racheta  spre  spaţiile   e în  avatarurile cuplului  şi  ce  imagini  pline
                                                româneşti: Alexandru Cistelecan, Virgil   intejplanetare” şi „Căile navigaţiei spaţiale”.  de  forţă  dezvoltă.  Ai  impresia  c-asculţi
                                                Podoabă,  Horea  Poenar,  Olimpiu     în  timpul  simpozionului  îmi  dau  seama   muzică  de  BUG  Mafia  când  îşi  recită
                                                Nuşfelean,  Adrian  Popescu,  loan   de ce cititorii preţuiesc opiniile scriitorului. Nu   creaţiile.  Pe  mine, îl secondez, în afară de
                                                Moldovan, Marius Chelariu, Alexandru   numai  pentru  că îl  creditează  moral  şi  au   poezie, m-a impresionat riscul existenţial al
                                                Muşină,  loan  Radu  Văcărescu,  loan   încredere  în  scrisul  lui,  ci  şi  pentru  că  se   poetului Pantea, Turnul Trompeţilor şi altarul
                                                Adam,  Aurel  Pantea,  Ovidiu  Vintilă,   contopeşte cu realul, gândeşte realitatea, o   poliptic  al  bisericii  evanghelice  Sfânta
                                                Nicolae Sârbu, redactori şefi ori redac­  vede  şi o  exprimă cu  o forţă  sugestivă ce   Margareta.  în  ce  mă  priveşte,  ne  readuce
                                                tori ai prestigioaselor reviste de cultură:   incită şi captivează. Spun aceasta, deoarece   cu  picioarele pe pământ Mariana Pândaru,
                                                Familia,  Vatra,  Steaua,  Tribuna,   locutorii  ce  au  susţinut  tema  neoexpre-   cel  mai  important  lucru  e  să-mpărtăşim
                                                Mişcarea literară,  Euphorion,  Buco­  sionismului au  etalat o arguţie şi  un  limbaj   cititorilor ce am văzut, ce am simţit şi ce am
                                                vina  literară,  Cronica,  Echinox,   de înalte combustii intelectuale şi afective.  gândit. Aşa că mâna pe condei şi la treabă!
     Culturale  din  Transilvania  şi  Banat  s-a   Poesis,  Dacia literară,  Transilvania ş.a.  Clou-ul,  festinul  spiritual  de  vârf  al   în sediul redacţiei „Călăuza” ne aşteaptă
     dovedit un regal de nepreţuit.            Pe  mulţi  dintre  ei  îi  cunosc  din  timpul   întâlnirii, e fără nici o îndoială concursul de   Valeriu  Bârgău.  „Ardealul  literar”  a  fost
        Vineri mă trezesc în viul  nopţii, să prind   studenţiei.  Adrian  Popescu a  mai  adunat   poezie  pentru  tineri  predominant  elevi  şi   apreciat?  sunt  primele  lui  cuvintele  de
     internaţionalul  de şase treizeci.  Despicând   câteva cute în jurul ochilor şi pe frunte, dar  studenţi din toate regiunile ţării. Poezie scrisă  întâmpinare.  Bineînţeles,  îi  răspund.  E  de
     pânzele ploii ce-mpiedică vara să-şi aştearnă   are aceeaşi privire sclipitoare şi limpede ca   de noua generaţie.  Poeme de dragoste cu   neînlocuit în  circuitul  valorilor culturale  din
     peste  câmpuri  şi  aşezări  slava  căldurii,   poemele sale ce-nchipuie inefabile structuri   trăiri fruste, carnale, directe şi agresive. Cu   România.   George HOLOBÂCĂ
     descindem în gara din Mediaş.          cristaline  pe  catenele  cuvintelor inefabile,   reflecţii  despre  revoluţie  şi
        La  Primărie,  comitetul  de  organizare   sădite de Dumnezeu doar în oameni dăruiţi   identitate,  despre  Europolis  şi
     condus de doi mari sufletişti, scriitorii George   cu  harul creaţiei. Ce mai faci,  bătrâne? Nu   discotecă  ori  despre  lumpen-
     L. Nimigeanu şi loan Veza, ne înmânează o   te-ai schimbat deloc de când nu ne-am văzut,   proletariat  şi  despre  noii
     mapă cu  apariţii  editoriale de top,  pe foaie   mă flatează, deşi am luat în greutate şi prin   îmbogăţiţi din vilele opulente, ce
     plasticată  şi  ilustraţii  color:  monografia   păr îmi scapără zăpezi ce nu se mai topesc.   sfidează atât bunul gust, cât şi
     „Monumente  medievale”,  periodicul  literar   Salut,  salut,  ne  spunem,  strângându-ne   adecvarea  la ambient.  Surpin-
     „Caietele de la Mediaş” şi un pliant turistic al   bucuroşi de revedere, mâinile.  zător  de  „curat”  şi  expresiv
     oraşului  şi  zonei.  Programul  manifestării  e   Profităm  că  printre  nori  „se  deschide  o   „puse  în  pagină”,  o  lirică  uşor
     tipărit pe-o coală ministerială.  Arunc peste   poartă  de  senin”  şi  vizităm  centrul  istoric.   trasă  la  indigo,  textualistă,
     el o privire fugară.  E generos şi  ispititor. în   Mediaşul ni se dezvăluie ca oraş al breslelor,   bazată  pe  citat  şi  memorie
     nici două zile, Concursul Naţional de Poezie   bisericilor  multor  confesiuni  creştine,  al   colectivă, de generaţie...
     „Aron  Cotruş”,  simpozionul  „Neoexpresio-   turnurilor şi caselor nobiliare  medievale.  O   La final se acordă premiile,
     nismul ardelean”,  o expoziţie de pictură pe   veritabilă confluenţă  generică  de  culturi  şi   se ţin discursuri. La despărţirea
     pânză  de  păianjen,  prezentări  de  cărţi,   etnii  ardelene.  Preponderent  săsesc,  cu   de la  masa de  adio,  promitem
     schimburi de reviste şi autografe. în timp ce  ziduri  masive,  durabile,  austere. Tutelat de  cu toţii să ne vedem şi la anul.


                                                                          c u fic u tr   t V v  ţjA A Ţ b tA s tiA T v L r c r r '
   1   2   3   4   5   6   7   8