Page 5 - Calauza_2005_790
P. 5

CăX<Xw%a/ nxya^tră/  n r.  790                                                                                                             Vcufr.  5>

                                                                                     Cunoscător şi vechi prieten al României,
      CASA GROZA                                   curând  din  răsboiu,  alături  de  noi,   Dvs. aţi înţeles aspiraţiunile poporului român,   criminal, -  aşa după cum  ştiu  din c o n ta ctu l
                                                                                                                         meu cu activiştii din acea v reme,  del  a  care
                                                   puţini la număr, care insistam pentru
      •  MĂRTURII Şl QCUMENTE                      eşireja din răsboiu. în deosebi a lăsat   iar experienţa Dvs. în ţara mea constituie un   am auzit adeseori vorbindu-se de  D v/s. Aşa
                                                   plăcute  amintiri  în  ţara  noastră  şi   capital care mă îndreptăţeşte să nădăjduiesc   încât îmi  am intesc  şi  acum  că  ulteri  or,  am
          Scrisorile lui dr PETRU GROZA            minunate impresii care nu se şterg,   poate o revedere la munca comună.  ;  re sim ţit  o  d e o seb ită   p lă c e re   cân  d  l-am
                                                   actul  Dvs.  de  curaj  de  a  răm âne   Trim it com plim entele mele Doamnei,  iar   cunoscut  pe  purtătorul  a ce stu i  n i  im e  cu
     către BOVA SCOPA, ambasadorul ITALIEI
                                                   credincios  şi de a se rvijn  mod activ   pe  D-ta te salut cu vechea afecţiune.  foarte mult răsunet în cercurile  acele >ra care
                     la Bucureşti                  guvernul  Badoglio,  care  declarase       D r Petru Groza            se  trudeau  la  înlăturarea  regim ul  ui  şi  la
       PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE                  răsboiu  Germaniei,  într-o ţară care   Preşedintele C onsiliului de M iniştri  ieşirea noastră din războiu.
                  MINIŞTRI                  se  g ă s e a   sub  c o n tro l  şi  d o m in a ţie                            Viaţa noastră este un ne în ce ta t; rbucium
                                            nem ţeasca.  A cest  exem plu  de  curaj  v-a                                şi  chiar  şi  în  afară  de  serviciul  fo  rmal  ne
        Bucureşti, 20 Decemvrie 1946        cucerit stima noastră, reamintindu-ne şi zelul   Bucureşti, 9 august 1947    păstrăm hotărârea de a fi totdeaun; a gata la
        Dragă Domnule Ministru,             depus  pentru  a  coordona  activitatea  Dvs.   Domnule Ministru,      \     datorie, când suntem chemaţi.  Nim iic nu  ne
        Am  prim it am abila  Dvs.  scrisoare şi,  ca   pentru eşirea din războiu cu silinţele forţelor   Am primit rândurile prieteneşti trimise prin   îm piedică de  altfel  să  lucrăm  la aic easta în
     totdeauna  când  prim esc  veşti  dela  Dvs.,   democratice atunci surghiunite din România.  Grozuţa şi ca întotdeauna m-am bucurat de   o ric e   îm p re ju ra re   şi  su b   o ric e ;  fo rm ă .
     m-am bucurat. Ştiu că din cărţile mele trimise   Cum  numai  munţii  nu  se  întâlnesc,  dar   veştile primite dela Dvs. Mi-a parvenit la timp   Caracterul unui luptător se oţeleşt o  isbindu-
     Dvs.,  veţi  desprinde  frăm ântările  pe  linia   oamenii mereu, nu renunţăm la nădejdea de   şi  s c ris o a re a   ca re   c o n firm a   p rim ire a    se  de  rezistenţe  şi  adeseori  nedi 'eptatea  îl
     com ună din tim purile de oprimare hitlerisţo-   a  ne  vedea  diri  nou  pe  aceeaşi  linie  de   fotografiei fam iliei  mele.  îndârjeşte şi îl dinamizează.
     fascistă ,  precum   şi  e forturile  de puse  în   năzuinţi,  în  scopul  realizării  unei  păci  şi  în   Singurul  lucru  pe  care  nu  bucuros  l-am   Trimit Doamnei afectuasele me  le salutări,
     sco p u l  re c o n s tru c ţie i  pe  urm a  ru in e lo r   deosebi a adâncirii apropierii între popoarele   citit este că nu  mai  sunteţi în serviciul  activ   iar pentru Dvs. dorinţa de a primi în; totdeauna
     războiului  deslănţuit  de  ideologii  nebune   noastre  crucificate  îm potriva  voinţii  lor  de   al ţăriî Dvs. Sper însă că această stare este   numai ştiri bune.
     p use   în   se rv ic iu l  c o tro p ito rilo r  lib e rtă ţii   către dictatori.  trecătoare,  dat fiind că  Dvs. încă din  1941,   Dr. Petru Groza
     popoarelor.                               Va  trebui  să  ne  uşurăm  reciproc  opera   în România aflându-vă, sub regimul aventurii   Prim ul M inistru a l Româr îiei
        îm i  a m intesc  a titudinea  Dvs.  clară  şi   de vindecare a rănilor provocate de războiu   dictatoriale,  aţi  avut  o  atitudine  foarte  netă
     neşovăitoare din aceste vremuri,  susţinând   şi  ne  aşteaptă  munca -  sper -  com ună de   faţă  de  regimul  acela,  care  până  la  urmă   Documente puse la dispoziţia  noastră
     acţiunea  pentru  ca  Ita lia   să  iasă  cât  de  însănătoşire şi reconstrucţie a ţărilor noastre.  n e-a  im p lic a t  şi  pe  noi  în tr-u n   răsb o iu  de D i Liviu G ro şi

           M edicii su n t p u şi ia treabă în                                                                                   în primăvara lui  ’90,  era  o teroare
                  cam pan ia an tifu m at!                                 d e s p r e   t e r o r i s m                         pentru  majoritatea bucu reşteniior
                                                                                                                                 care  trebuiau  să  ocolea scă  zona
       C am pania  declanşată  de   destul de spiritual de către doamna                                                          pentru  că  circulaţia  mşo acelor de
     Direcţia  de  Sănătate  Publică  a   Dr. Otlia Sfetcu. Logistica (insigne,        - urm are din nr. 789 -                   transport in  comun  era  întreruptă
    judeţului Hunedoara, în chiar  ziua   pixuri, afişe) a fost bine reprezen­  Premierul a fost omorât la scurt   portofoliilor apărării  şi  internelor,   acolo.. Intervenţia intorţă in 12 k n e
     de  31  m a i-  ZIUA  MONDIALĂ   tată. Nu şbu dacă un fumător s-ar   timp, în condiţiile arătate. în ianuarie   împuşcat in plină stradă împreenâ   a organelor de ortfene per tru deblo­
     FĂRĂ TUTUN, cu tema JloM pro-   lăsa de famat după această în tă ­  1934, o maşină infernală, construia   cu întreaga gardă. P o ifai-ap n n s   carea şi evacuarea P teţi  Urever-
     tesm şMo r d n  sănătate in  con­  rire, dar, să apelăm că ftnţ> de tai   de ostaşi croati a făcut să sară in   pe terorişti. *a  transportat la k n i   stiăţx.  s-a  lăsat  cu  înfrângerea
     tro lu l  tutunului'*  şi  slogarert  an. cât durează Canqparia. ea va   aer o pane un > m  terasa oesgrao-   aâertiafisJts. treJe au fast   forfetar de artfine. încenrfierea şi
                                                    că s-a a a  f i  Zagreb  3a  masat  câtieva  rmrm e   cadavrele  fiind                                   a
                                                                               a n i .  t e r   r e g r e s   ân   p e rtfc  a *           _        _      de
                                                                               E b m a i  Berâeş  şi                                   | * »    ...........
                                                                                                                                        a   r e & J t a c
                                                                     t U M j n     sau.'JBrarnzs’ee                      . I M  .               SESî SBS®?!
                                                                                                                         p r e tin s         a  o d o r dr~ peşâ şt a
    S otetti de urgenţă d n                                       a vrere pentru atingerea sooperier  CuŞnă vreme, caret asasrree In             g -râ casca.
       m d a  ream oscuf ca Or.    noscute celor prezerfL idee vetacu-   propuse oe  la  care  se  aşteptau   masă a  Jtava ş.-Strejrec cărora le   fost  chemaţi  mâneri,  care  tet  por
    ta m  PutruL doam na  Dr. M ărcu-   iată de PHILIP MORtS ROMÂNIA  multe  re ace  fără  m an  sacrificii.   cad victimă 65 de deţinuţi, ucigând   forţă  şi  teroare  au  îm prăştiat  şi
    lescu pe de o parte  şi  ziarişti  pe   (inclusiv la Deva), de a se reduce   Garda de Fier, acţiona cu mult zef   apoi  pe  Nicoiae lorga  şi  pe  eco­  alungat pe revoluţionarii pieţii şi pe
    de alta. întâlnirea a fost moderată  fum atul.   Valeriu BÂRGĂU  în această direcţie, fiind sprijinită în   nomistul  V irgii Madgearu,  a căror   gură cască, care îi huiduiau. Faptul
                                                                   acest sens de Gestapoul lui  Hitler.  poziţie antilegionară şî âritihitleristă   că o  parte  s-au  refugiat în  Univer­
                    OMUL SI CASA LUI                                 Colaborarea celor două organi­  era de notorietate.        sitate baricadându-se şi huiduind au
                                                                   zaţii  teroriste  înainte  de  al  doilea   T ero rism ul  şi  anarhia  le g io ­  determinat pe mineri să-i alunge şi
                   CASĂ LOCUITĂ ş l CASĂ NELOCUITĂ                 război  mondial,  au  avut  ca ţintă şi   narilor prin asasinate, dezarmarea   de  a co lo   d is tru g â n d u -se   m ulte
                          -  urmare din nr. 789 -                  asasinarea  regelui  Carol a l ll-lea,   multor posturi de jandarmi şi jefuirea   bunuri materiale.
        Poate vi s-a întâmp>at să intraţi într-o casă în care domneşte o ordine  care,  introducând  dictatura  la  10   magazinelor  evreieşti,  ameninţări   Părerea  mea  este.  cu  teroriştii
      perfectă, cu mobilă de parcă acum este adusă de ta magazin, fiecare lucru  februarie 1938, desfiinţează partide­  cu  răzbunări  personale  a  multor   nu  trebuie  discutat.  Ei  trebuie
     este pus la locui lui şi totul străluceşte de curăţenie. Nu-i aşa că o asemenea  le  politice  şi  dispune  arestarea   cetăţeni  cinstiţi,  l-a determinat pe   lichidaţi in faşă pentru că nici ei nu
     casă vă aduce mai degrabă aminte de un muzeu decât de o   loataă?  căpitanului  legionarilor  Com etiu  Anfonescu.  sub presiunea oame-   discută,  a  atacă  când  nici  nu  te
      Dar, vă întreb eu, v-ar plăcea să tiă f intinxi muzeu? Cred că nu, deşi o  Zetem Codreanu Iar in noaptea Sf   rifar potibd şi de stat, să-i renege   aştepţ.
     asemenea casă e frumoasă, dar pufhi oameni se simt i i  h tg d  lor intr-o   Andrei,  29i  30  noiembrie  1338,   pe' legionari,  să ie năbuşe n b e-   La ora  actuală  cel mei.  mare
     asemenea atmosferă In care aproape că f-e  teamă să le aşezi pe pat ca să   itderuf  m işcări  Legionare  este   .purecând  aeransmutatar de sini rticr.uâcriaL
     nu ştionezicuvertara şi nu îndrăzneşti să sooţ o carte (fin btotiolecâpentiu   asasinai , alături de afţ 13 legionari.     t  p a rtiră  p ic a  putere mandată
     a nu strica ordnea perfectă a cotoarelor de cărf. Oastiei de casă nu penmăe   Drept  rep resalii.  atentatul           de   soire—SUAtjpndannjtneaukrăa:
      niciodată relaxarea şi nu te lasă riciodală să-f vezi tiniştil de feebui Pertiu   împotriva regefii C refafitieeste   : sau de  af lună:  perrtu tm guvern,  pentru
     că eşti mereu terorizat de gânctii să nu fad mizerie.        organizat de H o r» Stima rămas la   amintii că. Garda de fie r a fost ru   ixi -grup de pciaoen  opezanf sa_
        într-o casă în care trăiesc cu adevărat oameni este întotdeauna şi o   conducerea legiuni. Ca urmare, In   numai  o  organizaţie  extremistă,   pentru  o  persoană jsmarcanrâ  şi
     oarecare dezonfine. Când iucnrrie (fin casă sunt folosite şi nu doar privite   ziua de bobotează a anuiti 1939 o   nafonafistă,  xenofobă dar şi  tero­  opozffoncstă.  a  atacat  şi  bronzat
     cu încântare, ele se află mereu ia îndemâna noastră şi nu fixate cu stricteţe   echipă de sacrificiu primeşte orcfin   ristă. Ea a căpătat aderenţă dai ce   prin  bombardamente  piratereşti  3
     într-un loc. O asemenea casă arată întotdeauna că în ea trăiesc oameni   să-l lichideze pe rege şi pe eventua­  în ce mai mutt în lumea intelectuală,   ţări, sub efiferite motive: Iugosla via.
     activi ce lucrează şi se odihnesc cu plăcere. De obicei în astfel de case ne   lii  m iniştri  care  ar  participa  la   universitară  pentru  că  specula  şi   A fganistan   şt  Irak.  Fereşte-ne
     place întotdeauna să mergem în vizită.                       ceremonia  scufundării  crucii  în   fructifica în interesul ei politic, gra­  doamne  de  vreun  terorism  armat
        E destul de rău când omul nu-şi iubeşte casa, când spune că face doar                                                   românesc Tn care pot fi atraşi toate
     curat, găteşte, mănâncă şi se plictiseşte simţind nevoia să plece altundeva.   Dâmboviţa. Atentatul a fost dejucat   vele probleme cu care se confrunta
                                                                   iar legionarii  implicaţi fiind  arestaţi   ţara:  instabilitatea socială,  insecu­  lepădăturile  societăţii:  deplasaţi
     O astfel de casă îşi pierde cu timpul confortul şi căldura, îşi pierde legătura                                            mintal şi ţiganii  (ultimii  pentru jaf).
     cu  stăpânul  său  şi  devine  încet  nelocuibilă.  Devine  o  casă  rece  şi   şi ulterior ucişi. în replică, presiunile   ritatea cotidiană a cetăţeanului.  Vor  ridica  problema şi  minorităţile
      respingătoare.                                              şi  ameninţările  la adresa  demnita­  Să  ne  am intim   de  Piaţa  Uni­
                                                                   rilor  rom âni,  au  continuat.  Astfel   versităţii,  aşa-zisă  zonă  liberă  de   naţionale  pentru  dezmembrare,
        De aceea e bine să ne ocupăm de casa noastră, să facem câteva eforturi
     şi să o transformăm într-o casă în care să ne fie drag să jrăim.  cade  asasinat  prem ierul  rom ân   com unism   şi  grevele  studenţilor,   autonomie etc.
                                             Dumitru ARON         Arm ând Călinescu, deţinător şi al  anarhia şi dezordinea care domnea     Victor CRIŞOVAN
       PENTRU AGENDA DUMNEAVOASTRĂ                      PENTRU CURIOŞI                                      de  Basilica  Vaticanului,  cea  mai  mare  biserică  din  lume,
                                                       I                                                    construită pe o perioadă de  176 de ani.  Un  lucru demn de
          • Curtea Europeană a D repturilor Om ului    I  CEIv MAI MIC STAT DIN LUME                        re ţin u t:  C u p o la   C a p e le i  a  fo s t  p ic ta tă   de  m a re le
                        B P 4 3 2 R 6 .                                                                     M ichelangelo.  Basilica  are  în  interiorul  său  m orm ântul
                                                       I   VATICANUL este cel mai  mic stat suveran din lume.  El   Sfântului Petru şi o monum entală statuie a acestuia.
                     Conseil De L’Europe
                  F 67006 Strasbourg,  France          |  este  aşezat pe  malul  vestic al  fluviului  Tibru,  pe         Biblioteca  Vaticanului  a  fost înfiinţată în
                                                       ■ teritoriul aflat în nord-vestul Romei, capitala Italiei.       secolul  al  XV-lea  şi  de-a  lungul  timpului  a
                    • Avocatul Poporului               J Are o suprafaţă de 44 kilometri şi  o populaţie de             devenit  un  adevărat  m uzeu  al  um anităţii.
               Str. lancu de Hunedoara, nr. 3 - 5      • num ai  1000  de  locuitori.  Este  centrul  bisericii         Adăposteşte 70 000 de manuscrise, .100 000
          Corpul A şi C,  Bucureşti, sectorul 1.  România  I rom ano-catolice  şi  deci  este  reşedinţa  Papei.        de  gravuri,  peste  un  milion  de  tipărituri  şi
                                                      J  Statui  papal  a  luat fiinţă în secolul  al  V lll-lea,  cu   80  000  de  d ia p o z itiv e .  D ar  b o g ă ţiile
                                 '   INTRAR€A  ÎN  U€   ocazia obţinerii de către Papa a fostelor posesiuni             V a tican u lui  su nt  ră sp â n d ite   în  m uzeele
                                 (Preşedintele cere să   bizantine  din  Italia  Centrală.  Cu  această  ocazie         grupate în jurul pieţei.
                                  pună fiecare osul)    Roma devine centrul politic şi spiritual al Bisericii              Grădinile Vaticanului ocupă un loc aparte
      RXA  WASHINGTON  -                                Catolice. Vaticanul însă, îşi câştigă independenţa              în  stat.  Sunt ca o oază de  linişte în  care îşi
      LONDRA  -  BUCUR€ŞTI     Se cere ca pentru intrare   în  anul  1929.  Vaticanul  se  află  sub  jurisdicţia       petrece timpul liber Papa.  Ele datează de pe
                               Să pună osul fiecare.    Papei, ales pe viaţă, de către membrii Colegiului               la 1365.
    Axa pe care ne-o dorim     L-am pus  şi-l punem  dar,  Sacru  al  cardinalilor.  Din  1949,  Vaticanul  are  şi        Vaticanul  mai  are  multe  palate,  muzee,
    în juru-i să ne „învârtim".   curios,               imn propriu.                                                    colegii,  trei  biserici  şi  o  gară.  Are  şi  propria
    Este, oare,  vreo ispită?  Voi vă bateţi pentru bietul os!   Vaticanul este plasat în jurul Pieţei Sfântului Petru, şi ea  sa bancă, poştă, ziar. Bate chiar şi monedă, şi emite timbre
    Să vrem s-o... „luăm cotită”?   Viorel BĂRÂCEANU    o piaţă unică în lume prin grandoarea sa. Piaţa este dominată  proprii, ca orice ţâră obişnuită din lume.   Nana AVRAM


             S c Ă p tz X r n x x r x z x J l/                           c u f ic u t :                    t u c t u u r o - r   o x w n & A fu X c n "
                                      mm                #
   1   2   3   4   5   6   7   8