Page 1 - Calauza_2005_797
P. 1
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
Gura târgului NU MAI AVEM GORUNUL! Pamflet literar fem elă adultă din specia bovină, morsă
ori vacă de mare, insectă cunoscută sub
VACA NEBUNĂ ŞI numele de Vaca Dom nului. Vaca nebună
S criu a ce ste râ n d u ri c o p le ş it de o este vaca aceea care ci contactat o boală
SEMN RĂU! profundă durere, durere de om şi durere de MOROIUL extrem de periculoasă şi pentru oam eni şi
moţ!, după o goaznică întâmplare. se manifestă exact ca în cazul personaju
Marţi, 19 iulie, zi de Cuptor, laT V 1, repor Pentru cititorul simplu, însă dornic de lui nostru, cunoscut în urbea de sub Cetate
I ” "J Nu ştiu de ce îmi spune terul anunţa o veste pe care o dădea ţării şi
^ *1 mie inima că sfărâmarea cunoaştere, explicăm term enii apelând ia şi sub numele de Fulga. G lig o r HAŞA
W Gorunului lui Horea de la lumii: în urma unei vijelii cumplite, Gorunul M icu l D icţio n a r E n ciclo p e d ic VACA - - continuare în pag. a 2-a -
Ţebea. este un semn rău lui Horea de la Ţebea. nu mai este! A fost PR€MJH€ Dc fiD€LITRT€ P€
pentru Ardeai. pentru Ro rupt ş< crâbuş.f la p ă ~ k~v O PRECIZARE O N PARTEA
1 n-crec.c- ş tct-s loan PÂRVA LUNR !UN!€ £005
mâne. Oncâf am § 'de opttmişi (plantarea PRIMARULUI ORAŞULUI HAŢEG,
u u a lg o n r oecsre garda nouă .şi garda - continuare in pag. a 2-a - DL N/COLAE TIMIŞ
■«ne oe -c c u—a ş a u Horea ş a u
PICĂTURĂ UE VENIN SI Pnmarul oraşuu t laţcg. Nkxrtme Tmmţ
i atrage a le rţii d-nulu» Gheoeghe Po-
se n â no e s u—ează să se rsănoe LINGURIŢA UE MIERE _ = : s :e ' 1 s ^a ra scn îv
u a m e ^-rese t_ «o onxr zcr za ae pceşeâraete organizaţiei ocăşe-
r -u 5>"ucar car sermae zaraxx .t pese a P S D că no este nevoie de un _ r I ' f Z~ r ^ C S J S s D f t e !
s m s a m x tA m iA m referendum ai cetăţenie* oraşului pentru
Româna “urna a Dne nu a a. 'rcn o a ji Azc-e- I C -_ « r ‘i zc se E r ă =-
■«ST " â j LîeiT’ţfifSi r'"Orw., dfWuiăSG pâSâ/1 PENTRU ORICE împrumutul de 2G mtiiarde de lei de fapt 5 re;ea - c :paA ~-re!ia ;uz
înecase ca ta Potopuf Im Noe, parcă toate 2 000.000 RON (dar întrucât d-nul Popescu G iduţA na. Petroşani.
Ne să ră ce şte z iln ic
strune răului s-au abătut cu furie asupra trăieşte to t în trecu t este e xplicab ilă Abonamente la ziarul „Călăuza noastră"
zestrea de intelect şi de
noastră. confuzia d-lui) deoarece acest proiect de pe Juna iulie: D ochin Andreea, Tâm pa;
intelectuali. Dintre tinerele
Nu ştiu unde am greşit chiar atât de d o ta te , cele care n-au hotărâre a fost trecut prin şedinţa de S ubţirelu Ion, Ghelari; Florea losit, Tomeşti;
grav! Mi-amintesc şi de inundaţiile din 70, p le ca t la că p şu n i s-au consilia local şi a fost votat inclusiv de Vladloan, Lupeni.
elicoptere ne lăsau pe blocurile unor locali strâns la televiziuni. Una vicepreşedintele organizaţiei PSD Haţeg, Un p a ch e t constând din cinci cărţi:
tăţi din Ardeal şi noi, cadeţii de la Sibiu, consilier local. Crăciun O vidiu, Buceş; B ulz C ristl, Deva;
asudam din greu. dintre acestea, şcolată probabil la o faculta • continuare în pag. a 2-a - co ntin ua re în pag. a 2-a -
Acum, parcă e altceva; căderea Goru te dintre acelea care au puiat ca pisicile,
nului lui Horea, care vieţuia de două sute sfătuia un primare, care se plângea de găuri OPINIA MEA entu l!), cât şi la altui, (N )euro-obiectivist
de ani, e, sigur un semn de rău. E ca şi cum la buzunare, bugetare pentru şcoli, să se JIG O D IS M U L (ziar căzut şi ăsta, rămas doar ca reclamă
cineva supranatural ne-a tăiat o rădăcină, adreseze sponsorilor. Păi, coconiţă, matale, m incinoasă pe capotele unor autobuze, şi
ne-a smuls de la sânul istoriei; ne pregăteş „cu atâta şcoale” nu ai aflat că învăţământul Boala zisă popular l-am ajutat şi la celălat, (căci insul, cu
te spre a ne azvârli într-un necunoscut viitor, e o prioritate, precum sănătatea? Sau, „jig o d ism ” aş spune vechi state la cacademia „ştefan gheor-
să trăim în jurul unei mese comune cu alte măcar că sponsorii deschid baierele pungilor că mai degrabă insul- ghiu”. sare din ziar ?n ziar cu o uluitoare
naţii, chiar fără identitate. Parcă Dumnezeu pentru fotb al şi m a n ife stă ri urm ate de ! tă s p e c ia c a n in ă , excitare de dupHcbarism). anume falimen-
a vrut să ne spună: dacă tot vreţi să vă chiolhanuri; că cercetătorii sunt plătiţi mai necum pe omul care tatui „Supliment” ai Ziiei (mai degrabă
pierdeţi identitatea, hai să vă ajut! prost decât femeile de serviciu, iar dascălii e ste a p o s tro fa t cu Noaptea' De Hunedoara..., zic, urm are
Atentatele de la Londra, cele din Egipt stau mai mult în greve9 G ligor HAŞA Ia c e s t a d je c tiv . R e ace'el nete editate de dl Valeriu Bârgău,
şi Turcia, iar ne dau de gândit. Numai preşe ar fi raportat (profitând de buna credinţă a
cent am primit un telefon anonim, prin care
dintele e din ce în ce mai sigur pe el, între ÎN N U M ĂR U L VIITOR am aflat că, urmare unei fugare note critice prim arului Hunedoarei) că acel a rticol
tancurile americane, în poligonul de la Ba- mi-ar aparţine, deoarece ştie el că Evu
badag, necontenind să mulţumească vom publica prima serie a la rubrica „Mare Zvon”din ziarul „C ălăuza s-a-m păcat cu Bârgău!?! Eugen EVU
generalilor americani... O fi şi asta ceva. tragerilor la sorti privind pe n o a s tră ” , un ins pe ca re l-am a ju ta t - co ntinuare în pag. a 2-a -
Deşi, tare mi-e teamă că declaraţiile făcute câştigătorii premiilor de 100 lei fiindu-i aproape exclusivist (deh, subconşti-
la Babadag îi vor întărâta pe terorişti, să-i noi (1000.000 iei vechi) şi ai NOU! A APĂRUT REVISTA „ARDEALUL LITERAR " NR. 2/2005 -
ambiţioneze să ne viziteze... Cât de mult premiilor constând din cârti în un număr de colecţie dedicat domnului GHEORGHE G R I G U R C U .
s-a schimbat domnul Băsescu! întâmplarea valoare de 500.000 lei vechi —
face să-l fi cunoscut pe preşedinte chiar 50 lei noi! Numai nume mari semnează în acest număr, scriitori care n-au semnat niciodată pe aceste meleaguri.
sub Gorunul lui Horea. Când era un simplu persecutată susţineau că ar fi fost mult mai
opozant, a fost să dea un ochi patriotic la PENTRU MAJORITATEA bine dacă se menţinea sistemul indexărilor
Gorun. Ţin minte că i-au povestit despre ! PARLAMENTUL STRĂZII / PENSIONARILOR RECALCULAREA (trimestriale sau semestriale) când de cei
gorunii regelui şi reginei, despre cel al • Mai mulţi voluntari englezi aduşi de trustul 2-3% beneficiau toţi pensionarii. Printre cei
generalului Bethelot; ba, dacă mă mai ţine britanic pentru vacanţe şi conservare, împre ESTE UN FIASCO! necăjiţi am întâlnit un cunoscut, în vârstă de
memoria, i s-a povestit şi despre gorunului ună cu voluntari români, contribuie la amena- Din nou, pe buzele pensionarilor se află
plantat de Ceauşescu şi smuls la rivoluţie jarea^popasuriior turistice din Munţii Retezat. problema recalculării pensiilor. Cei 40% care 89 de ani, care a muncit !a calea ferată 30 de
cu tractorul de nişte rude de-ale celor care • în acest an vor fi organizate 11 şantiere au beneficiat în urma recalculării (deşi unii ani şi are o pensie de 3 milioane de lei, iar
l-au vândut pe Horea. Să fie un blestem ce arheologice în judeţul Hunedoara şi pentru foarte puţin) radiau de bucurie iar cei 60% acum nu a primit nimic. Nu am putut să inter
vine de la acel gorun tânăr care abia prinse care s-au alocat 130 000 lei prin Programul care nu au primit nimic blestemau şi scuipau. vin cu nimic în vărsarea lacrimilor bătrânului
se putere lângă Biserica cu Tricolor? Şi Naţional de Conservare Arheologică. Aceste aspecte le-am cunoscut pe viu la meu cunoscut, din cauză că nu am date cu
acum mi-aduc aminte glasul lui NeaToader privire la acel diabolic punctaj pe baza căruia
Dragoşa, custodele neplătit al gorunului şi - continuare în pag. a 2-a - loan VLAD CEC, unde-şi ridicau pensiile. Cei din tabăra se fac anumite calcule. G. BÂGU
al lui Avram lancu. printre Scila şi Caribda, şi ne mai mirăm de ce - co ntinuare în pag. a 2-a -
Şi când mă gândesc că numai cu câteva parcă ne-a aruncat Dumnezeu din gura Lui.
săptămâni în urmă am reuşit să edităm car Pentru că suntem doar călduţi. P£ CÂND LEG£ Şl BUN SIMŢ?
tea lui loan Pârva, despre locurile preum Am ajuns maeştrii echivocului şi ne temem
blării pe acest pământ a iui Horea, a Cloştii MAESTRU până şi să respectăm legile. Nu mai ştim nici Greu de spus dacă într-adevăr inundaţiile
şi a lui Crişan, o carte cutremurătoare. Sunt
ce să alegem. Parcă ne-ar tenta mai mult cei de anul acesta, ca putere şi frecvenţă, pot sau
semne care se adună pe un mare taler de
ce ne lasă să plutim între „da” şi „nu” , dar ne nu pot fi comparate cu altele din istoria contem
aur al Zarandului. Oare ce ni se mai Am impresia adeseori înfuriem câteodată şi mai spunem câte un „da” porană a ţării noastre. Până la urmă statisticile
pregăteşte?
că noi, românii, nu mai categoric sau câte un „nu” la fel de tranşant. nu se pot întinde prea mult în trecut...
ştim ce înseamnă „Da-ul Dar asta numai când ne ajunge cuţitul la os. Nu vreau să dramatizez ce s-a întâmplat
ÎN N U M ĂRUL V IITO R tău să fie da şi nu-ul tău După ce am fost şi noi câteodată decişi, ne aşa cum a făcut marea parte a presei centrale,
să fie nu”. Am uitat, un trezim din nou în plin echivoc. Pentru că sun presă care trebuia în fond să exagereze pentru
vom publica un comunicat al popor întreg, ce înseam tem m ulţi şi nu am spus acelaşi „da” şi a fi citită şi urmărită şi care trebuie să mănânce
Organizaţiilor de pensionari, nă „da” şi ce înseamnă „nu”. Am învăţat cu aceiaşi „nu”. Lucia A lina MUSULBAŞ
reprezentative la nivel naţional toţii să ne strecurăm printre „da” şi „nu” ca - continuare în pag. a 2-a - o pâine, nu-i aşa? Dan V. TRUFAŞ
