Page 2 - Calauza_2005_797

Pcufr. 2 CălaAA^a/ noastră/ nr. 797

PE CÂND LEGE SI După inundaţiile din Banat, se vorbea A u in t r a t în doctorat începând cu anul universitar 2005/
despre diguri neconstruite sau neconsolidate,
BUN «IMŢ? în condiţiile în care contractele pentru acestea M o n it o r u l O f ic i a l 2006: M.O. nr. 589/07.07.2005;
• Legea nr. 210 privind aprobarea
- urmare lin pag. 1 - existau de mult timp. Pedeapsa dată acelor Ordonanţei Guvernului nr. 20/2005 pentru
Pe de altă pare nu vreau nici să constructori inconştienţi, care a fost? • Hotărârea nr. 610 pentru modificarea m odificarea şi com pletarea Ordonanţei
minimalizez totul aşi cum o face viteazul Rezilierea contractelor sau pur şi simplu nu şi completarea Normelor metodologice de Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
nostru preşedinte can confundă strigătele de s-a mai spus nimic! aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul p roced ură fisca lă : M .O . nr. 580/
deznădejde cu... isteia în masă. Mai târziu, aveam să citesc prin presă de Fiscal aprobate prin Hotărârea Guvernului 05.07.2005;
Altceva vreau să pun şi anume că: pentru alte lucruri bizare cum ar fi: exploatări de balast nr. 44/2004: M.O. nr. 575/04.07.2005; • Ordonanţa de urgenţă nr. 65 privind
ceea ce s-a întâmplit nu sunt de vină doar care au periclitat structurile de rezistenţă ale •Ordinul nr. 4491 al ministrului educaţiei modificarea şi completarea Legii nr. 53/
natura şi nepregătiea oamenilor, deşi se podurilor şi digurilor, bani destinaţi ridicării de şi c e rc e tă rii p rivin d o rg an izare a şi 2003 - C odul m uncii: M .O. nr. 576/
spune că, spre exenplu, dacă s-ar fi luat în diguri, dispăruţi fără urmă sau, eventual, ca în desfăşurarea stu d iilor universitare de 05.07.2005,
considerare avertisrrentele, victimele ar fi fost cazul Bacăului, investiţi în case de vacanţă,
mai puţine. Vinovaţisunt mai ales cei care ar particulari care „salvau"sinistraţi, contra cost, JIGODISMUL
fi trebuit să prevină eectele dezastruoase. Şi în condiţiile în care bieţii oameni nu mai aveau
asta nu-i glumă. decât hainele de pe ei, ş.â.m.d. (va urma)
face eforturi vizibile de a revigora cu ltu ra ^
- urmare din pag. 1-a - Hunedoarei (vezi Curierul Primăriei şi a lttr
MAESTRU ECHIVOCULUI „nu”, vom ieşi din penumbra echivocului ca Stilul turnătoristic şi surescitat, pentru p u b lica ţii) - pot să vă a sig u r că mă
dintr-o zonă crepusculară şi poate vom intra
- urmart din pag. 1 - şi-n Europa. Şi iată-ne din nou în plin echivoc a se vâ rî „cap ta tio benevo le n te ” sub tratează cu reciprocă preţuire. De altfel,
Cât de multe tăsături se ascund sub căci în Europa eram de când lumea. A, da, în pielea celui ce-ţi face binele, îţi oferă o nu în zadar, Dom nul P rim ar Nicolae
acest echivoc! Team a, rig idita tea, structurile europene, dar atunci de ce nu ne slujbă, este JIGODISM. Iar maniera de a Şchiau m i-a c o n fe rit d ire ct T itlu l de
superficialitatea, uieori lăcomia, întotdea­ exprimăm astfel? Tot pentru că ne place lovi, de a „inform a" activistic, este un „Cetăţean de Onoare’’, ca de altfel, şi
una şmecheria, inerţia, laşitatea şi multe echivocul şi ambiguitatea. reflex pe care nu-l poate extrage, ca pe o C .J.H ., ca re m i-a c o n fe rit titlu l de
altele care nu ne suit străine nouă, românilor, Sperăm totuşi să nu fie ceva adânc m ăsea s tric a tă , nim eni? îm i exprim Excelenţă „pentru o viaţă dedicată culturii
cei ce întotdeauna am ştiu t «să ne structurat care să ne urmărească în veci, fiind indignarea şi îi atrag, pe această cale, şi artei”.
descurcăm». la răscruce de drumuri, ci doar ceva dobândit atenţia acestui concediat de serviciu, „A s tfe l de jig o d ii te a tacă , dra gă
Când vom fi citat acest deja aproape în ultimii zeci de ani când una spuneam şi să-şi prezinte direct scuzele, altfel mă Eugene, pentru că eşti încă viu. Dacă ai
general « mă descurc eu ! », probabil, vom alta făceam, şi am rămas aşa. Oare pentru văd obligat să îmi apăr prestigiu şi buna fi mort, nu te-ar mai ataca”, mi-a spus
învăţa şi sensurile adevărate ale lui „da" şi cât timp? credinţă în to t ce fac şi scriu. Iar pe domnul Valeriu Bârgău. Cu acest am ar
dl V aleriu Bârgău, care m -a asigurat prilej, mi-au revenit în minte (memoria ca
PREM IILE DE FIDLLITATE PE LUNA ca tegoric şi cin stit, că nu de m ine e o inundaţiei), de cel puţin trei mari şi
PENTRU MAJORITATEA PENSIONARILOR
IU N IE 2005 vorba, ca „inspirator” al zvonului (probabil respectabili precursori ai noştri, decedaţi:
- urmare din pag. 1 - RECALCULAREA ESTE UN FIASCO nu iese fum fără foc), îl rog să-mi ofere Neculai Chirica, Victor Isac şi Iv Marti-
garanţia morală, aşa cum îl cunosc de novici... Dumnezeu să-i odihnească!
Lazăr Petru, llia; Moldovan - urmare din pag. 1 - peste 30 de ani, faţă de primarul nostru,
Cornel, Deva; Penzeş luliana, Revenind la această încurcată lege, Doamna Mona fa ţă de care am o sin ce ră şi p ub lic ...Cât despre jigodism, l-am semnalat
Deva; Temian Irina, Sim eria; Muscă îşi arogă paternitatea proiectului, lucru pe care afirmată admiraţie. nu atât pentru că aş mai spera în vreo
Mircea Liviu, Deva; Voicu Maria, pensionarii nu-l pot accepta din cauză că în anii când lecuire, cât pentru a-i feri pe cei ce nu
De altfel, cu docum ente probatorii,
Teiuş; Dărăbanţ Nicolae, Deva; în fotoliul Ministerului Muncii, Se afla doamna Smarandâ dacă e cazul, Domnia Sa, care, în fine, ştiu, să diferenţieze iubirea de animale,
Păun Gheorghe, Deva. Dobrescu, cu iniţiativa acestui proiect a venit doamna de bolile unora.
Premiile în bani şi pachetele de Simona Marinescu, iar cearta dintre cele două doamne
cărţi, se pot ridica de la redacţie sau pe seama proiectului transmisă prin televiziune. Dacă NU MAI AVEM GORUNUL!
la cererea dvs se vor expedia parternitatea proiectului doamnei Mona Muscă, este
acasă. Cele constând în abona­ reală precum şi lupta dusă de domnia sa în parlament
mente la ziarul „Călăuza noastră” pentru votarea legii atunci răspunderea îi cade în - urmare din pag. 1 - şi aruncate în toate direcţiile. Mai am de
se vor expedia acasă. sarcină. Domnii parlamentari, cu etanul cunoscut, Dimineaţa îmi iau aparatele foto şi în parcurs doi kilometri cu sufletul la gură şi
Vă mulţumim pentru fidelitate şi atunci când o lege nu-i afectează cu nimic, o votează pas alert plec, hotărât să ajung cât când ajung !a tabla indicatoare de localitate.
vă ccnm m j'- succes pe viitor. cu amândouă mâinile. - va urma • mai repede la Ţebea. cu orice, c ^ a r ce ŢEBEA d 'i sat iese b ;c ;d e ta c
de evazune Sscaiâ. caire a -arcu cr şi-au •os rtarâ va S să Se. Sta., câteva —«-.-e
/ ' PARLAMENTUL '-iţe-es praşaa -=măcăra.~5e 3 - scsassâ •a ccaz-e î« zc-na s ta te C r - , -o e -e
mOECânC O- * 'Şa n c ojrcşsrcă cu m aşna care a semnee r -asp-rs a
STRĂZII • 5 r X u 35 an 3 r ‘-uneses-a s~= ~ e e disperase —«= auce câne a c rjr-u SD-T-e
-rra r ce _r s â c oe curarf a r rana Ze~tr jl i mfcrt©. era i ^ărâ să ~ a sta_ —3 •
- u n ita re d fe 3BQ. 7 - jâcicc." s s sa a. a ţ e c *~e c a ta JB5C ^SSSSt „I
. rc fa s a r -%j~eooare prearae c i s ; r r a - j - l o c o u i j -u- *=ro<sezi camera naşrsâ. pornes c n a aecsTs ce cs. - e «. 2 ■. ■"* "
’:t «e~ ~ rtn .i 5a.Ter.ju W icr 5 de câssre ce a C-âmru ae --gtamwişc _roe cojeşte. ce-c fi > -ecue să a u re cat —ist "eceos
2 —.e^eszrx e ia p o câ acessa Aoevăra: şan ta, semnat de ur fcoirav ost*c. CăS -ETfcjfc f0p@Q6 — - ZX- 3*E- -SXj IX*6 ‘ ~â3£06
s^sţr-e ra c e -ţa ceor peste 30 oe rruaoane cunoscut şj cu antecedente penaje. D n când in când mat. tac semne cu mâna £■= s a c c_ v u 'c n _ i-ă r: oe a mijloc.
de ‘‘€i. c-pă câteva ore de ia momentul • La sfârşitul lunii august, se vor finaliza dar mulţi nesimţiţi, trec in maşinile <c- oe - Ce-o fi fost pe-aici? îi întreb cu
acostăm de către aşa-zişii făptaşi. lucrările de modernizare a halei din Piaţa lux. Ce le pasă de unul care calcă în grabă nelinişte în gias, şi ei îmi răspunde cu voce
• Primăria Teliuc a găzduit o şedinţă Dunărea. şi cu disperare pe cureaua neagră a asfaltu­ tremurată:
neobişnuită cu participarea reprezentanţilor • Primăria din Geoagiu nu mai are bani lui, care încă nu s-a uscat după ploaie. - Bătaia Iu’ Dumnezău, dragu baciului,
primăriilor Teliuc, Ghelari, a poliţiei, ARR pentru racordarea la reţeaua de energie Semnele vijeliei din urmă cu o zi, încep bătaia Iu’ Dumnezău, că suntem tăt mai
Deva, a unor aşa-zişi „piraţi” în transportul electrică a unui număr de 10 locuinţe de să apară: clăi de fân culcate la pământ, răi, de nu ne mai rabdă pământu’ de atâta
comun din zonă şi noul transportator pe ruta rromi. crengi şi chiar câteva trunchiuri ale plopilor răutate!
Hunedoara, Teliuc, Cinciş, Ghelari, patronul • C entrul de C onsultanţă A gricolă de pe marginea şoselei Deva- Oradea, rupte (va urma)
firmei Interservis SRL Hunedoara, Cornel Hunedoara, are un nou director - Martin -- -------- ------------------------------- -
Dan Mihăilă. Scopul a fost eliminarea din Boberly, care îl succede în funcţie pe Liviu I VREŢI SĂ VĂ MENŢINEŢI SĂNĂTATEA? I
transportul în comun din zonă a făptuitorilor Ştaier.
I ATUNCI APELAŢI LA PRODUSELE I
O PRECIZARE DIN PARTEA• Am fi curioşi să ştim dacă repararea I MAGAZINULUI VERDE I
PRIMARULUI ORAŞULUI HAŢEG, canalizării, a reţelei de gaze sau a drumurilor I S tr. George Coşbuc nr. 3 1 B , ( Oi s-a-Vis de u n ita te a de p o m p ie ri), I
DL NICOLAE TIMIŞ: reprezintă o folosire ineficientă a fondurilor...
Şi oricum suntem răspunzători în faţa I A d m in is tra to ri C R ISTIA N ş i M A R IN E LA IO V A N I
- urmare din pag. 1 - Curţii de Conturi sau a altor organisme de I Z iln ic în tre orele 9 -1 9 g ă s iţi o BOGATĂ G AM Ă DE PRODUSE N A T U R A LE - I
Acest împrumut nu va afecta în nici un control. D-nul Popescu ar face bine să vină
sens taxele şi impozitele sau pentru a vorbi în faţa cetăţenilor oraşului Haţeg cu propriile I C EA IU R I, UNGUENTE, TINCTURI ETC. I
pe înţelesul d-lui Popescu, nu vom mări realizări sau fapte care să-l vizeze direct şi I Telefoane: 07451035110; 074888598. I
dările^.___________________________________ nu cu tot felul de afirmaţii nefondate. V — _ ____________________________________________ ______ J
VACA NEBUNA ŞI titlul: Hopa-Ţop, măi Jurumie, cine-i la turnătorie,/ Numai între coarne; dacă o strigi Fulga, ridică coada şi baligă
poezie. Accept în schimb, inclusiv „capră râioasă”. „In
cacalina (corespondentul Katalinei?) ştie. Venit la Deva,
zdrenţăros şi mirosind a putred ca un boschetar sadea, contra partidă, vaca nebună, oferă pe aceleaşi pagini ÎS
MOROIUL se zice că şi-ar fi găsit m orm ânt părăsit în cim itirul de anunţuri publicitare, cărţile; „Fem ei fără rochii”,
săracilor de lângă pădurea Bejan. El nu e un moroi de „Bărbaţi în izmene”, „Babe sărutate de moroi”. Se acceptă
- urmare din pag. 1 - noapte, ci, de mirare, unul de zi. Colindă redacţiile şi şi „Tristele” de... exilatul Ovidiu, ori „Bacantele” de Vasile
MOROI - strigoi, vârcolac, pricolici, care, în credinţa editurile pentru â i se publica aceeaşi obsedantă poveste, Dan-dana.
populară ia laptele vacilor (mai ales când acestea sunt ca martor şi împricinat, despre îmbrâncirea iui Nicolae Mamă şi bunică, dospită ca un aluat de langoş, oferă
nebunatice şi mereu bune de dus la taur, precum Fulga), Labiş de pe scările unui tramvai, fiindcă nu răspunsese servicii mecenaie contra unor greţoase osanale. Celor
ori se preface în câine negru, cu limba roşie şi bale ca prompt la somaţia: „Informaţia davail”. Pare sărac, dar doi strigoi (una muge, altul suge) le simţi prezenţa la
zoile de ia spălătoria publică. în cazul eroului nostru cu nu e. Are pregătit un anunţ şi aşteaptă lovitura: „Schimb expoziţii şi manifestări literare: el miroase a progade
nume de prooroc, el este un biet câine bolnav de jigodie, loc de veci cu o moroaică bogată, având firma din trei (c im itir pentru a nim a le), ea, a fa b ric ă de lactate
pregătit în subsolul unei edituri pentru ultim a fază: vocale şi o consoană, în vederea o rg an iză rii unor dezafectată. Fiecare are un fix: El crede că în altă viaţă
turbarea. şezători literare ale vârcolacilor de tip „roade ciolanul”, a fost Nicolae Labiş; ea e convinsă că în această viaţă
Strigoiul cu nume de prooroc provine dintr-un cimitir Sloaim Mărar şi cacalina cur-cu-bătă. Plătesc la schimb este Maria Tereza. „Ce-am mai putea spune?/ Ce ştie o
bucureştean al săracilor, de unde l-au izgonit confraţii diferenţa: vacă mulsă şi de curând stearpă, care, atinsă lum e:/Are curtezani/încărcaţi de ani:/ cimbru şi ciolanul,
fiindcă înainte de ’89 fusese turnător notoriu taman la de boala vacii nebune, umblă bezmetică prin judeţele vulturul şi danul,/ Poate chiar şi Ciomu/Dacă poate omu’/
Uniunea Scriitorilor, al cărui membru-turnător devenise ţării după tăuraşi nebunatici. Dacă o strigi Milka, ridică Dospită şi proastă/ Este Fulga noastră.
după ce compilase din literatura rusă o povestioară cu capul (cacofonie intenţionată) şi aşteaptă să o scarpini (pamflet pe firul unei poveşti imaginare)

S c v f l c L V V U a j U x a s ’t u u t u u r o v ’
ii i lliii1 ' l iHriţ iii twr ~'miri mnlini'frililWfilffTÎWMMRRNMMMiMM—