Page 5 - Calauza_2005_809

C ălă u za / nxycmtră/ nr. 809 Pa#. 5

două lucruri: 1. Să schimbe denu-
NeaVând unde munci, oamenii din * mirea din Ministerul Muncii şi Protec­ poporul român să-l ia dracu’. Ce le partidul de opoziţie arătând că tot ce
e rău acuma e din cauza PSD-utiii ş
pasă guvernanţilor?
Călan, „lucrează” pe bancă, în parc ţiei Sociale în Ministerul Muncii şi Dacă cineva îi atacă în anumite scotocim acte în arhivă şi judeca­
Distrugerii Populaţiei, că asta face discuţii chiar la TV şi se arată greul şi verificăm noi că ei n-au avut dec'
această alianţă D.A. (a se citi clică); dus de populaţie, toţi îi dau cu oameni corupţi.
- urmare din nr. 808 - 2. Să voteze în Parlament ca să nu integrarea în UE. Curios lucru, dar cum de aceasta
Piaţa agroalimentară, cel puţin în Protecţiei Sociale a mai găsit o se mai om oare cu recalcularea Nimeni nu vede unde au ajuns alianţă dă legi în care îşi protejează
Călan, sunt câţiva speculanţi care au modalitate de a proteja populaţia pe pensiilor pentru care au cheltuit mai preţurile pentru traiul zilnic, se fac că averile, în regim de urgenţă.
asociaţii familiale cu acte semnate de lângă cacealm au a cu pensiile m ult cu d o ta re a cu apara tu ră nu aud glasul greviştilor de la OFR, Se adevereşte o vorbă spusă din
primărie (plătesc impozit la stat) care fraierilor de pensionari, protejează (calculatoare, personal) decât ce cărora le-au băgat pumnii în gură popor: „Am scăpat de dracu’ şi am
dirijează preţul la produse: roşii, creşterea copiilor şi m am elor cu dau ei pensionarilor la pensii, să le tăindu-le 2% din salariu. dat de tatăl său”.
castraveţi; cartofi etcşi se ceartă cu concedii de maternitate, să le taie din dea la fie ca re bătrân (in clu siv Oare unde ajunge viaţa românilor Oare în sondajele lor sunt atât de
oltenii veniţi (adevăraţii producători) macaroană adică din 80% din salariu! părinţilor) care au trecut de 65 de ani, de rând, cât va mai suporta populaţia, siguri că dacă sunt alegeri anticipate
care vor să vândă marfă mai ieftin, brut pe economie şi să le taie 2/ 3 câte un cartuş în cap, să scape de a ajuns cuţitul la os, atragem atenţia îi mai alege populaţia săracă?
că vor să le strice târgul, nu le cere din ajutorul prim it ca să crească noi. Prin acest lucru rezolvă şi populaţiei televizând şi arătând în Vă pasă vouă de popor, domnilor
socoteală nimeni din primărie, n-au poporul român nişte copii rahitici, cu problemele legate de locuinţe pentru presă fel şi fel de găinării pe care le de la conducere? Eu nu cred. îi tot
un mercurial, sunt nişte escroci nu mai puţin cu 100 de lei pe lună. tineret. Mai mare ruşinea ia poporul fac unii să trăiască. Sau se ridică în daţi cu integrarea în UE. Oare ce
producători. Ruşine să le fie atât lor în cazul de faţă eu aş propune român, care în proporţie de 75-80% ochii poporului cu fel şi fel de aşa- aduce majorităţii populaţiei această
cât şi o rg a n e lo r co m pete nte , două lucruri: dacă acest proiect ar fi îşi duc traiul de azi pe mâine iar zise acte de eroism ca acelea cu UE? Sărăcie, foamete la majoritatea
Protecţia Consumatorilor, că nu-i votat de Parlament (cel cu reducerea conducătorii ţării, aleşi de noi, îşi răpirea ziariştilor şi aducerea lor populaţiei.
arde la buzunare. Ministrul Muncii şi indemnizaţiei la mame), să voteze etalează maşinile luxoase şi vilele iar acasă, acte de fraudă financiară la Cu stimă, C.P.C., Călan
între 1900 -1905 au fost colonizate din Bucovina 5 sate CURlSPONDm DIN ISRAEL
ŞCOALA HUNEDOREANĂ de ceangăi în Deva şi Hunedoara, în cartierele ce poartă azi
acest nume, cu scopul maghiarizării forţate a românilor. FEMEI „CLASA'NTÂi”
Presiunea maghiarizării a fost puternică dar fără reuşită,
- urmare din nr. 808 -
asupra celor două P eştişuri, C ristur, Buituri, Deva şi - urmare din nr. 808 -
Perioada cea mai dificilă pentru învăţământul românesc Hunedoara. Românii au fost ispitiţi cu pământ (5 iugăre),
într-un magazin cu haine pentru copii intru să cumpăr un
se leagă de Im periul a u stro-m aghia r, când p o litica privilegii de tot felul dacă renunţă la limba română, îşi schimbă
de maghiarizare devine politică de stat, agresivă, susţinută numele şi părăsesc ortodoxia. Urme ale acestei maghiarizări cadou. Scpica? Cât costă? Vânzătorul ştie ivrit şi spaniolă. Eu
de baronul Bonfy Dezso, contele Apany şi Tisa Istvan când se păstrează la familiile Mokroy, Csulay, Kiss Farcas, Furca la rândul meu întreb în ivrit: Cama? (Atât ştiu şi eu!) Mi se
s-au elaborat programe speciale de maghiarizare, aceşti călăi şi altele, dar mulţi au revenit la matcă. răspunde în ivrit, înţeleg, dar comentez de una singură în limba
ai naţiei române au fost necruţători. Au desfiinţat şcolile în 1902 apare în Hunedoara şi prima şcoală particulară română. Madame „Scoica” mă aude, zâmbeşte şi-mi spune:
româneşti, au elaborat în 1891 legi speciale ca legea XV civilă de fete înfiinţată de către Francesca Egry şi fiica sa, - Dacă grăieşti moldoveneşte zi-mi ce părere ai?! - Eu vorbesc
prin care au d isp ă ru t in c lu siv şco lile co n fe sio n a le care până în 1913 au şcolarizat peste 740 de copii, dar numai limba română, sunt româncă! - O, vai, sunt din Cernăuţi şi
greco-catoltce din Comitat. Au rămas doar cele reformate şi în limba maghiară şi 140 de copii în limba română. grăiesc moldoveneşte. - Deci mă-nţelegi, nu-i aşa? - Da, da’
romano-catoice. Dezvoltarea economică a Hunedoarei, a siderurgiei va eu vorbesc graiul moldovan... Am sentimentul că totul devine
în 1893 a d isp ă ru t ultim a şcoală c o n fe sio n a lă stimula şi învăţământul profesional încă din anul şcolar absurd şi mă las păgubaşă. Slavă Domnului sau Naruh Haşem
românească, in sctmvc funcţionau trei şcoli cu predare în 1877/1878, când în planul de învăţământ s-a introdus ca cum se spune în e b ra ic ă , am în v ă ţa t n u m e rele şi m ă
limba maghiară peram c DOQJsŞe şcolară cu puţin peste obiect J-ucrui manuai pentru fete” iar dm 18787880 a luat descurc ta cumpărături.
100 de cco*. în praEopooe_i Hunedoara Tn această vreme denurwea de Jndustria casnică’, h atr+j şcolar 18931894 U crainianca vorbitoare de „lim ba m oldovenească' îmi
mai existau 23 de c a r o r a tr o c ce rcrtâ m ccnstr-jeu peste ta -rvă ţă rte rb i z^ e sc ra . erau zjzr~ s ia Hunedoara 30 mulţumeşte. Este foarte precaute ş*-m; dau seama că este
90% dr. taCLfficn de e e v sar ir aru /• '5 e-ev Ja negru”, axnpâră grăbită nişte hânuţe pentru nepc> :ă *.c:
Acea în ' 90C se ‘nSrŞeazâ £2T3Ş _ 5CC33 CCT^rSiOrSiS O 3-frCurate r CI S II'5'6'. vrea să pună un pa cftet Se iată tn ţoale pârţîfe şi pleacă r a c :â
românească, dar târ. « s ă de ta r* ,-= i_ -cţona decât d r autontăae '-a g r a-a rx. ze~~ re a - m a --a e • o--i-.es- e-e Probai» avea un mcason (o curăţenie) program at
a m i 1 904. Români îrebtaau să facă faţă ag'es.un* maghiare. recomandau, ba acorda- chiar gratuit manuale mag'1 are Frumoasă femeie. îmbrăcată frumos, vopsită. arar.;ate, în
Aid au lucrat tine™ învăţători trimiş» de către "'(îropoua Sibiului, doar, doar vor maghiariza. Cu toate acestea limba română câteva minute poate, ajunge într-o casă unde va freca şi va lustrui
tinerii llie Strica tu. Andrei Surdu şi Constantin Dima, care va birui, iar naţia română a trecut peste aceste greutăţi, care mobilă, faianţă şi tot ce trebuie. După câteva ore. după ce va
lăsa casa lună şi bec va mai merge în altă casă până seara la
au reuşit să şcolarizeze din primul an 98 de copii români în unele judeţe ale ţării persistă.şi astăzi. ora unsprezece... Dimineaţă, aranjată şi vopsită o va lua oe ia
M area să rbă toa re a capăt. Apoi ban pe ban şi lucru pe lucru, va ajunge în Ucraina la
UN CAREU PE SAPTAMANA INSCRIPŢII românilor de la 1 Decembrie Cernăuţi... unde se grăieşte moldoveneşte.
1918 va încununa cu laurii
biruinţei unirea românilor şi Au noroc basarabencele; cu limba rusă îşi găsesc foarte uşor
de lucru deoarece aici în Israel sunt mulţi vorbitori de limba rusă.
ORIZONTAL: 1) Brânză făcută roată; 2) Sclip;tor la b iruinţa în vă ţă m â n tu lu i De Sfântul Paşti, la Ierusalim, am rămas impresionată de un
minte; 3) Aliaj feros foarte dur - Pus în calea apelor; 4) romanesc. grup de rusoaice venite în pelerinaj la locurile Sfinte. Femei tinere,
Leziune suferită de un organ viu: 5) întinsă la pământ - inanul şcolar 1914/1915 frumoase, de la ţară, cu fuste creţe şi colorate şi cu baticuri albe
Cută!; 6) Tablă de materii - Monarh slav; 7) Sculă bună n Hunedoara funcţionau 9
de bătut; 8) Carie! - Vegetaţie nefolositoare: 9) Spus la şcoli cu predare în limba pe cap. Erau atât de captivate de ceea ce vedeau şi trăiau acolo
despărţire - Locul unor dispute: 10) Mobile la birou - Tot maghiară şi o şcoală primară şi în acelaşi timp atât de sigure ca şi când ar fi păşit pe pământ
o apă şi-un pământ! cc-rtesicnafâ ortodoxă cu rusesc, ca şi când erau la ele acasă, la slujba de sărbătoare din
VERTICAL: 1) Rămas lângă ■ădâo.-â - Cristal de c e d a re • mea română, gubernia lor. Le cred. Când priveşti biserica rusă cu turlele de
calitate inferioară {imhaşe . 2 °r.~a c a -e -ă a rt-ane - aur de pe Muntele Măslinilor, oricât ai fi de umil totuşi... minunăţia
:â - c pccula ţia de lim bă
Zile la romani; 3) Vedetă ing j - Unsoa-e ''doc ■ 4» Cea rc-mânâ era în proporţie de aceea de casă a Domnului aparţine „neamului tău”, a acelui neam
mai simplă unitate anatomică - Cocacş* 5. Articol - peste 94%. învăţătorii ca nobil, alb, nimicit de Lenin, nimicit de Stalin. NU s-au înecat în
Emblerâă de fabricaţie: 6) Unui din cane s-a scos aerul - i vodcă toţi nobilii şi ţarii ruşi, ci aici la Ierusalim, pe Muntele
Provoacă râsul; 7) Fotos.îe ia am-es’eca 'e a unor i Teofil Păcuraru, Nicolae Măslinilor au zidit cu opulenţa şi grandoarea care-i caracterizează
substanţe; 8) Nu admit nic o*1 fe' os *ccmeaâ - Un fel Solomon vor desfăşura o o biserică minunată.
de poame nedorite; 9) Nu fac pane d r -e a r\j« nostru; ing. Nicolae PÂNTEA i amplă luptă pentru drepturi Citind cartea despre Vlădica Antonie Mărturisitorul îmi dau
10) Simbol distinctiv al unei ţâr - im oe vd ă . i naţionale şi la 1 Decembrie seama de ce Ortodoxia Rusă nu a putut fi distrunsă de comunism
1918 vor birui, (va urma)
Dezlegarea careului din nr. 808 - -SUBTILITĂŢI” i şi de ce ea a ars în spiritul rus ca o candelă de Hanuca. _
ORIZONTAL: 1) Adofesce": 2 . - Cortegiu; 3) Odă - Aer - Ti; 4) Corb - Aur - C; 5) i Prof. Ovidiu POPESCU (va urma) Adriana LĂSCĂU
Acari - Modă: 6) TT - A - Mese: 7; ş - C--con - SL; 8) Ce - la - Atu; 9) Târg - Senin; 10) E -
Balerini. i
j LACRIMI DE BUCURIE Şl RECUNOŞTINŢĂ
UN MARE EVENIMENT, UN Anuarul, semnat de Liviu - urmare din nr. 808 -
Popescu, d ire cto r care a Acestea sunt cuvinte triste dar adevărate,
ANUAR PE MĂSURĂ modernizat şcoala şi mai ales Domnul Dragomir Vasile m ulţum eşte pentru că viaţa persoanelor vârstnice, a
O sută treizeci şi am u de ţă m â n t nu şi-a sch im b a t clădirea, la nivel european, organizatorilor acestei întâlniri pentru prilejul pensionarilor este tot mai grea şi ar fi şi mai
grea dacă oamenii cu suflet nu le-ar face
de a-i revedea pe vechii colegi de muncă,
ani de învăţământ pedagogic profilul . Aici s-au format peste Corina Motântău - Sârbu, amintîndu-şi cum erau trimişi şi munceau pe asemenea surprize plăcute ca cea la care au
la Deva este un eveniment de 4000 de învăţători; aici au Stela Achim, este o carte de şantierele din ţară câte 4-5 luni (la construirea participat.
proporţii inim aginabile. De slujit ca nişte apostoli mari v iz ită e u ro p e a n ă pentru căii ferate Bumbeşti-Livezeni, îşi aminteşte de Prin organizarea unor asemenea acţiuni
135 de ani această instituţie dascăli precum Sabin Drăgoi în v ă ţă m â n tu l ro m â ne sc. lozincile ce le strigau în elanul lor tineresc: sub deviza „Ajută-te singur dacă vrei să fii
„ matusalem ică’ de în v ă ­ şi Ion Pop Reteganu. Numai laude! (C. H.)
Hei-rup! Hei-rup! Hei-rup! Bum! a ju ta t” , CARP Hunedoara contribuie la
Domnul Zlătior Anton îşi aminteşte când
lim ita re a g re u tă ţilo r p e n s io n a rilo r prin
PENTRU AGENDA • AMBASADA MACEDONIEI: Bucu­ în 1950 p rin tr-u n H C M a luat fiin ţă trata m ente de fizio -te ra p ie la C abinetul
DUMNEAVOASTRĂ reşti, B-dul N. Bălcescu, 7, Telefon: 021- întreprinderea de Construcţii Siderurgice medical, alim entele de bază la magazinul
3121440, fax: 021-3120624; (ISCH) în care s-au form at cei mai buni alimentar la preţuri cu adaos comercial redus,
•AMBASADA JAPONIEI: Bucureşti, str. •AMBASADA MALAYESIEI: Bucureşti, constructori din ţară, cei care au întregit servicii de frizerie la cele mai mici tarife din
Polonă, nr. 4, Telefon: 021-2100790: fax: B-dul Dacia, 56, Telefon: 021 -2113801; fax: ulterior platforma siderurgică cu noi secţii şi Hunedoara şi alte facilităţi.
021-2100272; 021-2100270; u zine, d a r şi b lo c u rile de lo c u in ţe ale în tâ ln ire a de s u fle t s-a în c h e ia t cu
•AMBASADA REPUBLICII LIBANEZE: •AMBASADA ORDINULUI SUVERAN hunedorenilor. în m â n a re a Diplom elor Com em orative
Bucureşti, str. Atena, nr. 28, Telefon: 021- MILITAR D E M ALTA: B u c u re ş ti, str. în toate luările de cuvânt s-au sim ţit d e d ic a te z ile i de 1 O c to m b rie - Ziua
2300301; fax: 021-2307534; Polonă, 16, Telefon 021-2116935; momentele emoţionante, retrăiri ale acelor Internaţională a Persoanelor Vârstnice.
• AMBASADA REPUBLICII LIBERIA: • AMBASADA REGATULUI UNIT AL vremuri şi bucuria că astăzi şi-a mai amintit A fo s t o zi de n e u ita t ca re , prin
Bucureşti, Str. Mihai Eminescu, nr. 82-88, M ARII BRITANII Şl AL IRLANDEI DE cineva de ei. profunzim ea sa a atins coarda sensibilă a
Telefon 021-6144233; NORD: Bucureşti, Str. Jules Michelet, 24, Dar şi-au exprimat şi amărăciunea pentru participanţilor, făcându-i pentru o zi, mai
• A M B A SA D A M A R II JAMAHIRII Telefon 021-3120303, Fax 021-3120229; fericiţi. Lacrimile de bucurie şi recunoştinţă au
ARABE LIBIANĂ POPULARĂ SOCIA­ • AMBASADA REGATULUI MAROC: dezinteresul guvernanţilor faţă de persoanele fost DOVADA!
vârstnice, de care îşi aduc aminte numai în
LISTĂ: Bucureşti, Str. Lascăr Catargiu, 15, Bucureşti, B-dul Dacia, 75,Telefon 021-
campaniile electorale, când li se promite un Constantin GRECU,
Telefon 021-6507105; fax: 021-3120232; 2102945; fax: 021-2102767.
trai mai bun. pensionar, membru CARP Hunedoara
U a x d s e p e r V \ x l & Y \ £ : c u f L a X r t > v ^ L 4 j l y x o ^ t i A X ^ A A r < y r ' o x P L y v y v e r r U Ă x y r '