Page 2 - Calauza_2006_819

Pogp. 2 CâZaw%a/ M ostră/ v\r. 819

PICĂTURĂ DE VENIN SI LINGURIŢA DE MIERE UN ALT Că cei ce vor câştiga • Şi ia 70 de ani
PLUGUŞOR Multe-n ţară vor schimba Să câştige aceşti bani!
Vor fi salarii majorate
DOUĂ MUNICIPII, DOI PRIMARI, Pensiile recorelate. Să pună coasa-n spinare
Aho, aho, stimaţi români Să vină cu mine-n vale
DOUĂ ATITUDINI FAŢĂ DE CULTURĂ Cei cu soarta ţării-n mâini Şi economia o să crească Dimineaţa şi pe ploaie
Mai uitaţi-vă-napoi Cu toţii bine o să trăiască Că atunci iarba se taie.
- continuare din pag. 1 - Dacă plugu-i tras de boi Numai acest rezultat
E drept că vreo patru decenii Hunedoara Ce să vă spun: au fost am enajate la cerinţe La noi, nu s-a întâmplat. Ca să vadă cum e traiul
ş i-a fo rm a t o in te le c tu a lita te te h n ic ă de capitală culturală europeană o sală de Din Guvern şi din Senat Şi la noi, dacă e raiul
(ingineri, economişti, universitari), pe când e xp o ziţii şi un co m p le x de m a n ife stă ri Cum pământul s-a lucrat Traiul vine tot mai greu Şi sub arşiţa de soare
Deva s-a ales cu una snoabă, de scârţa cultural-ştiinţifice în zona Castelului. Şchiau Că trebuie să ne bucurăm Noi îmbătrânim mereu Puterile să te doboare.
scârţa pe hârtie şi de pensionari (mulţi ofiţeri e n e lip s it d e la m a n ife s tă ri c u ltu ra le , Că-n Europa o să intrăm Iar povara ne apasă
terişti, m iliţişti şi securişti). T ot aşa cum o c ro te ş te v a lo ri c re a to a re , s c riito ri, Şi lâ domni nu le mai Şi dacă te crezi baron
drept e că în fruntea celor două oraşe au plasticiani... la Deva se dem olează pen’că Dar se pune o-ntrebare: * ' pasă Să pui la coasă buton
fo s t o am e n i de v e rs şi re v e rs sau de prim arele face alergie la cultura majoră, nu Cum ne văd peste hotare? Să meargă teleghidată
c o ro a n ă - p a je ră . Pe c â n d la D eva participă la manifestări cum ar fi, ia colo, o Dinainte de votare Dar eu le urez numai într-o ţară dem ocrată.
prim ăreau inşi cu atâtea clase câte are eminesciană, un salon hunedorean al căiţii, Cu angajamente de bine La mulţi ani!
trenul: Colceru, Circo, Matei şi alţii ca ei, v e rn is a ju l u n u i sa lo n in te rn a ţio n a l de electorale Să aibă pensie ca mine Grigore GONZA
destinele Hunedoarei erau în m âna unor c a ric a tu ră e tc , e tc. Ş c h ia u , p rim a ru l
in te le c tu a li pre cu m R ă ce a nu , N e cu la i hunedoarei, are consilier personal pentru
C hirica, Pogea Brancoveanu, G heorghe cultură, în persoana unui a rtist plastic,
Pogea (actual vice-prim ministru). Trecutul M ircia s-a înconjurat de câteva proaspăt
îşi pune în to td e a u n a a m p re n ta asupra „e c o lo g is te ” ca re c o n fu n d ă c u ltu ra cu
prezentului. A şa se face că H unedoara u n tu ra . H u n e d o a ra (p rim ă ria , fire ş te )
avea şi are învăţăm ânt superior tehnic şi s p rijin ă a p a riţia re v is te i de c u ltu ră şi continuare din pag. 1
econom ic de stat, iar Deva se fuduleşte literatură „Provincia Corvina” în vrem e ce
cu o form ă de învăţăm ânt pa rticular tip deţinătorul de trei mandate abia a catadixit Avem instalaţii de alim entare cu apă septem brie, când trebuia să apară factura
Spirtu Harem şi de învăţăm ânt „australiano- să sprijine cu o sum ă modică apariţia unui potabilă dar nu şi de canalizare. Instalaţiile o b iş n u ită , a a p ă ru t o fa c tu ră p e n tru
canadian" la distanţă (distanţă mai ales de num ăr (!) din „Ardealul literari’. au fost proiectate şi executate prin anii 60 diferenţă „apă grădină”...
pretenţiile universitare). După ce toate acestea au fost am intite ai secolului trecut, cu tehnologia, m ate­ Ce să fie, ce să fie?! Aceeaşi Mărie cu
Hai să venim mai la zi cu comparaţiile. (şi câte nu ar mai putea fi!) să nu vă miraţi rialele şi nevoie de apă de atunci. Pe lângă altă pălărie?! Rămâne de aflat. Păi chiar
Hunedoara a avut în frunte, ca primari în de re a lită ţi în g rijo ră to a re v is -a -v is de fa p tu l că in s ta la ţia d e tra n s p o rt e ste aşa hoţie dom nilor de la RAIL? Nu v-au
u ltim ii ze ce ani e c o n o m iş ti şi in g in e ri cultură şi actul de cultură: s-a pus ochii subdim ensionată, mai este şi ciuruită, cu ajuns banii la despărţirea de noi? începând
precum Mariş şi Şchiau; Deva l-a avut şi hrăpăreţi şi pe Casină, la mari spectacole d e se d e fe c ţiu n i, o p riri şi p ie rd e re . în cu luna iulie aţi scum pit apa de la 8, 670 la
îl are, avere-a! şi alţii, pe M ircia Muntean, de teatru vin, cu japca aduşi, copiii de la perioadele de consum maxim ale zilei, apa 11 200 lei/ m.c. (fără TVA!), cu aproape
ins şcolit precar la cultura populară. Şi se grădiniţă, salonul hunedorean al cărţii e abia mai curge. 3 0% P entru ce, d o m n ilo r? E uro a to t
vede. Mai ieri Consiliul Local Hunedoara, organizat de şi la Biserica Reform ată, la C am din 4 în 4 a rii s-a to t pro m is scăzut, de încălzit n-aţi încălzit-o, de răcit
la in iţiativa prim a ru lu i, a a lo ca t 400 de direcţia de cultură nu este de un an director, reproiectarea, redimensionarea şi refacerea n-aţi răcit-o, cu cisterna n-aţi cărat-o, din
m ilia rd e pentru m o d e rn iza re a casei de în vrem e ce, parafrazând cunoscuta poezie reţelei de conducte dar, până acum, numai S ib e ria n -a ţi a d u s -o şi to tu ş i a pa s -a
cultură; la facultăţile pe care le-avea a mai ceauşistă, „M ircia e-n to a te /în cele ce sunt promisiuni electorale, vorbe de închis gura u m fla t în g rijo ră to r la preţ. P ro b a b il de
adăugat două, dintre care una de ziaristică. (cu pom pă şi ta m ta m u ri, cu d u b a şi şi satului. C ât despre contorizarea consu­ la ploi! C om paraţi preţul apei adusă de
căluşari)/ Şi-n cele ce mâine vor râde la mului (parcă are cineva obligaţia legală s- la d o i p a şi cu cei al g a z u lu i m e ta n
S.C. DOM PREST SRL soare...” . In schim b se dă în vânt după o facă!) nici vorbă şi nici interes atăta timp adus din Siberia şi vedeţi şi vedeţi cât e...
cât se încasează banii cum se vrea (nr.
interesul local! Valoarea o adăugaţi dvs,
EAST FOOD DONIS conferinţe de presă cu câteva pricăjite de persoane, dotări sanitare, animale, auto­ taxa o plătim noi.
la foiţe năclăite, se face luntre - punte (şi
urează angajaţilor, chiar de râs) ca să fie televizat ca ins atoate- turism e, grădină). Cu sistem ul pauşal - ar fi curios de ştiut
D eşi a fo st un an cu m ulte ploi, cu - cred că încasaţi mai mutţi m x.-d e câ t cei
colaboratorilor şi fă c ă to r: lu b ris t, ja n d a rm is t, h in g h e r, scurgeri de ape de pe dealurile cin ju r iar
înotător, patinator, cam pion ia datul huţa pom paţi In instalaţ i .
tu tu r o r d ie n ţ ik x . u n r ă ii ce trece prin zonă a inundat grărfni, N v n a i cei p e riiu udat grâ&na in acest
şi ou tetecabnuta, gospodar nevoie mare!
c ă ld u ro s tn tofcriu tatei Hunedoara e Încă oraş viu, întreaga vară s -a ptărit apă pentru udat an. a r form a u n tău cât apa Sâm betei pe
g ră d in a . P fu v to m e tre ie d e ia R e d ta
_LA MULŢI A N II" în care pulsează inclusiv viaţa culturală; A u to n o m ă de in te re s loca) H u nedo a ra care s-au dus bară noşte. Ik i m ai vorbesc
A i maşin i
de apa pentru spălat m aşina
D eva e to t ce e a ce a fo s t un a zil şi o
metropolă de şcoB profesionale. ____ (RAJL) au in re o stra t în zonă secetă mare. in acte, vrei, nu v re i trebuie s-o s p e i deşi
Ploie dese şi â a d e au rriănaff şi au ars în câ lc i pre ve d e rile H o tă râ ri C o n s S tK a
cărţie de muncă. Să existe oare riscul pierderi cam totul prin grăcfni. Noi, ca tâm piţi, de Municipal Nr. 48/ 2005 privind evacuarea
PARLAMENTUL STRĂZII in fo rm a ţiilo r odată cu d ispariţia C ă rţilo r voie, de nevoie, am udat grăcfina! apelor din imobile.
de Muncă? în lu n a a u g u s t, în u rm a d e s e lo r P reţurile şi condiţiile de facturare se
• Prefectul şi Subprefectul au optat definitiv v o c ife ră ri la g h iş e e le de p la tă sau a m enţin şi la noua M ărie. P rocedând aşa
- continuare din pag. 1 - pentru administraţie, înaintându-şi demisia inundării conştiinţei interesaţilor locali, am cred că ne veţi face să nu m ai avem nici
• Din nou supărare printre bolnavi. din partidele care i-au propulsat în „fotoliile” crezut că bunul sim ţ a învins şi furtul a după ce bea apă, deşi o plătim . M ai şi
P re ţu rile la m edicam ente s-au scum pit pe care le deţin. D upă exam enele de încetat căci, în factură, nu s-a mai inclus gândiţi înainte de a vă um ple buzunarele
cu valori între 4 şi 8 procente, aceasta... după atestare pe post, au devenit înalţi Funcţio­ apa pentru udat grădina. Iluzii! în luna prin... Hai să nu-i zic hoţie!
ce M in iste ru l a o b lig a t p rod u cătorii, nari publici.
distribuitorii şi farmaciştii să le ieftinească. • Şi prin judeţul nostru se discută că în
Să vedem ce va aduce noua m ajorare curând agricultura de subzistenţă va dispărea.
a p reţurilor m edicam entelor ce va avea Pentru o agricultură performantă este nevoie < / > ! * / I \ I / \ / V I I J y \
loc înjuna martie a .c .... de înfiinţarea asociaţiilor agricole. Noi ne
• începând cu 2006, Casa de Pensii va întrebăm: unde se va tăia prima panglică CE (M A I) FA C E TO V. PO P A Ş A P C Ă ?
avea o bază de date cu informaţiile înscrise în inaugurală în acest an?
DRAG/ C/r/WK/ A/ Z/AKULU/ MOSWU - continuare din pag. 1 - C âteva m ilioane din cetăţenii ţării, cei ai
C ă se fă cu se tria j, vo rb a Iui M arin vârstei a treia, icnesc faţă de mâriănia „fiilor
- continuare din pag. 1 - Sorescu. După 1989, urmaşii, legitimi ori noştri”, cu acel difuz sentim ent deja vetust,
Acum, la acest timp de cumpănă, vă adresez Dumneavoastră ba, sub oblada loviluţiei (unii acuză cea al paternalismului omului bătrân faţă de cei
cele mai calde urări de bine şi sănătate, să aveţi linişte în familiile m ai m are ro ta ţie de c a d re din is to ria mai tineri. „V-am crescut ca să ne daţi afară
Dumneavoastră, să aveţi bunăstare şi multe împliniri. pîcîrîului...) - s-au dovedit ceea ce erau din apartam ente, pe noi, părinţii voştri”,
Să aveţi puterea şi plăcerea de a rămâne mereu alături de ziarul în că de pe vre m e a lui n e ică ce a u şu l, plângea o nană în sala de tribunal de la
nostru, ştiindu-vă aşa, vom reuşi şi noi să vă cunoaştem mai bine şi „cadrele de nădejde şi pepiniera de mâine H unedoara. M âriănia a supravieţuit şi a
mai repede doleanţele şi problemele carora să le dăm curs cu a nomenclaturii. prins cheag nou, gelatinos, uneori tumoral,
promptitudine în paginile pe care ştim că le iubiţi atât de mult. H azliu este că ultim u l m a h ăr prim - de te miri că ei au fost „pepiniera de aur” a
LA MULŢI ANI! CU TOATĂ DRAGOSTEA Ş l PREŢUIREA pîcîrist al judeţului nostru, s-a numit Popa; pîcîrîului. Treziţi spre libertate', nu ştiu s-o
ALĂTURI DE DUMNEAVOASTRĂ ăla era leit plia t pe m odelul toarşei de re s p e c te în s e n s u l s im p le i m o ra lită ţi
renume mondial, polimierlita! l-au fost cadre
de bine, într-o zi în care eram tristă din de n ă d e jd e c h ia r u n ii c a re a zi, p rin româneşti: frustrările lor răbufnesc bizar în
„ C Ă L Ă U Z A ” cauza unor problem e fam iliale. Da, este culisăreala inegalabilă-n lum e ce ne-au erezia de a îm proşca părinţii, societatea
m inunat că în viaţă, Dumnezeu îţi scoate hărăzit-o U rsitele stau în capul trebii. Ei en-gros, chiar naţia! ”Ura de sine”!
în drum şi astfel de oam eni la tim pul şi A g re s ivita te a v e rb a lă , p rin s ta ţii de
- continuare din pag. 1 - m om entuî potrivit. Sunt sigură că nu ştiţi zic una, dar alta (ne) fac. Omul de rând, navetişti, grosolănia de a vorbi cu m itidstul
altă sintagm ă cu schepsis, ca şi aia cu
Am purtat dialog prin „Călăuza” şi apoi ce bine mi-a făcut dedicaţia de mare preţ „fe m e ia de s e rv ic iu ” , a a ju n s să „bă m oşule”, „tu fem eie”, sunt sim ptom e
am avut fericirea de a-i cunoaşte. Am mai pentru mine. A fost ca o m edalie de aur recunoască, în fine, că „aşa ne trebuie”, ale unei confuzii, unei laşităţi care devine
avut bucuria, fiind o fidelă cititoare a Călăuzei, primită la un concurs. Da, dom nule Director ori că „noi i-am crescut, iar ei ne om oară”... a g re s iv ita te p rin g o lă n ie . S u rd , în tre
să am norocul de a câştiga premii în cărţi şi cuvintele sunt sărace şi puţine să vă pot oam eni, explodează din te miri ce, nervii
bani. Fie binecuvântată de Dumnezeu mâna descrie bucuria şi să vă m ulţum esc din tot Cu o ca zia s ă rb ă to rilo r d e celor mai sensibili; frica de ieri faţă die lege,
care mi-a adus noroc. Am mai avut bucuria s u fle tu l p e n tru p re ţu ire a a ră ta tă de a devenit „revoltă fără cauză” a fiecăruia?
de a-mi exprima opiniile în anumite probleme dum neavoastră. ia rn ă Psihologic zicând, în ţara noastră are loc
sociale cu care ne confruntăm în această „C ă lă u za ” m -a că lă u zit şi a d e ve n it ASIROM-DEVA, un soi foarte straniu, nevrotic „război civil”,
perioadă de haos şi neclaritate. „Călăuza noastră”. urează tu tu ro r disim ulat în a-l jigni pe celălalt, a-l dispreţui,
Dar cea mai m are bucurie a mea este Nu am avut prilejul a vă m ulţum i, de ori a-i pune piedică. Tot rom ânul, într-un
faptul că am prim it din partea dom nului aceea m i-am perm is să scriu ce sim te a n g a ja ţilo r, fe l, a d e v e n it a n c h e ta to ru l c e lu ila lt.
D irector Valeriu Bârgău o dedicaţie pe o sufletul meu. c o la b o ra to rilo r şi a s ig u ra ţilo r m u ltă Incredibil, dar aşa este. M ă uit la oameni
carte m ică şi de m are valoare sufletului Sănătate şi multe îm pliniri în activitate să nă tate, p ro s p e rita te şi tra d iţio n a lu l şi văd tot mai mulţi neoam eni; încruntaţi,
meu; „Apocalipsa după Valeriu”. Cuvintele să vă dea bunul D um nezeu pentru că „LA MULŢI ANII” irascibili, habarnam işti spre com unitatea
scrise m-au făcut să mă sim t nemaipomenit meritaţi din plin. lor; „experţi” în a judeca m ereu pe alţii.

S & p t A X A V i A W U i Z / iM A & e p & Y U % s e s v \ £ : c u fL c u tr V w t A A t / U A ^ o v