Page 1 - Calauza_2006_827
P. 1

ISSN  122-1759X
                                                               Anul XVI  •  Nr. 8 2 7   •   2006  0,50  lei  -  5.000 lei vechi  •   8 pcICjini




                                                                                      23  FEBRUARIE  -  1  MARTIE  2006

                                                                                                                                            7 7 1 2 2 1  7 5 9 0 0 8




















                                                                 Apărut la 1  februarie 1990                Director fondator - 1VALERIU BARGAUl

      Săptămâna/  independent  afiat  în  slujba  tuturor  oameni/or


       PARLAMENTUL STRĂZII            INVITAT LA „CALAUZA NOASTRA”                                -  Cu ce alte aspecte  vă                       PE
                                                                                               confruntaţi?                   AL. I. CUZA ÎN EXIL
        •    în ce p e                  Ing. GHEORGHE V A LE A N ,                                    P ă d u re a    tre b u ie    Nicolae Lascu publică în Sargeţia nr. XVI-XVII
      recensăm ântul                   Şeful Ocolului Silvic Hunedoara                         .gândită” în  perspectivă.  Nu   din  1982-1983,  un  studiu  intitulat  „Popasul
      p o m ilo r!   A şa                                                                      to a te    p rim ă riile    sau   domnitorului Alex.l.Cuza la Deva în drum spre exil”,
                                       -  Ce  înseamnă pentru  dvs  retrocedarea  din          a s o c ia ţiile   au  p ă d u ri  de
      că,  prop rie tarii            fondul  forestier a  suprafeţelor ce  revin  foştilor     a c e e a ş i  s u p ra fa ţă   sau   menţionând că: „Printr-o fericită întâmplare”, în jurul
      trebuie să-şi de­             proprietari?                                                                          anilor ’60 a ajuns în posesia unui manuscris cu titlul
      clare  plantaţiile                                                                       calitate  a  lemnului.     „Un episod istoric” având ca autor pe Constanţa
                                       - Cu  patru,  cinci ani în  urmă,  a însem nat dis­        Există păşuni îm pădurite   Dunea-Schiau şi purtând data:  Viena,  1908.  N.
      de  pom i  fru cti­           pute,  lăm uriri,  şedinţe  şi  mers  pe  teren.  Acum                                Lascu arată că textul a mai fost publicat cu uşoare
      feri, pentru soiul            situaţia  s-a  limpezit.  Nu  mai  sunt  reproşuri.  Se    p e  c a re   tre b u ie   fă c u te    modfficări în „Telegraful Român” XLI nr. 9. Sub acest
      de prun  Diagen               aşteaptă acum reactualizarea cadastrală la nivelul   am enajam ente.  Pentru  paza  pădurilor  este   aspect precizăm că, nu este o premieră. Mai mult,
      obţinându-se  subvenţii.                                                  nevoie  de  pădurari  silvici  şi  nu  de  paznici   trebuie să adăugăm că referiri la manuscrisul mai
                                    prim ăriilor.  A tunci  se  va  vedea  cine  este  om    angajaţi  prin  cunoştinţe,  cum   îşi  doresc  unii.
        •  Fuziunea  prin  absorbţie  a   harnic sau  nu,  cine  este  bun  gospodar.                                     sus menţionat a făcut cu ani în urmă şi profesorul
      PUNR  cu  Partidul  C onservator   -  La  o co lu l  c e -l  conduceţi,  retro ced area   -  Vorbip-ne despre câteva dintre realizările   demente Constantin cin Deva.
      se pare că la nivel  de judeţ este   înseamnă ş i reduceri de personaj?   ocolului.                                                   Prof. Ovidiu POPESCU
      benefic.                         - Nu prea. Suntem  sub efectiv. Dacă vom face   - Ce să vă s p u i.  Datorită oam enilor noştri  -continuare în pag. a 2 -a -
         P e tru   Ş te o le a ,  e x -p re ş e -   c o n tra c te   cu  a s o c ia ţiile   c o m p o se so ra le ,  cu   în  a-şi  face  datoria,  am   ajuns  ia  un  profit  de
      dintele organizaţiei judeţene PUR                                         peste 800 m ilioane iei.      taan VLAD      PICĂTURA  UE  VENIN  SI
                                    primăriile  etc.,  noi  avem   nevoie de  oameni.  -  continuare în pag. a 2-a -
      v a   o c u p a   un  p o s t  de  v ic e ­                                                                             LINGURIŢA  DE  MIERE
      preşedinte în  Biroul  Judeţean  al                                                                                                  Fenomenele
      Conservatorilor.                  COM UNICAT  DE  PRESĂ din partea Primăriei municipiului Deva:                                   paranormale şi
        •   In c e n d iu l   iz b u c n it   la
      H u n e d o a ra ,  la  o  fa b ric ă   de   APEL  către  cetăţenii municipiului Deva  gratuită  de  sânge  la  Centrul  de  Recoltare  şi   Sfântul Ilie-’
      încălţăm inte  se  datorează  unei   Având în vedere lipsa de rezerve de sânge a   Conservare  a Sângelui  situat în  Deva,  Bd  22   Matelotul
      scântei  provenită  de  la  un  utilaj   spitalelor,  P rim ăria  D eva  îndeam nă  cetăţenii   Decembrie.                          J u d e ţu l  H u n e d o a ra
      de pe  linia de fabricaţie.    municipiului  la  sprijinirea  desfăşurării  în  condiţii   Vă  m ulţum im  pentru  sprijinul  acordat.  este  cu n o scu t  şi  pentru
       -  continuare în pag.  a 2-a -  n orm a le  a  a c tiv ită ţii  a ce sto ra   prin  d o n a re a  Primar,  Mircia  MUNTEAN
                                                                                                                                        unele  fenom ene  paranor­
                                                                                                                                        male cum ar fi schimbul de
                                             Ş l   T O T U Ş I  C L O P O T E L E   N U    analele presei  româneşti, a cotidianelor lo­
           F ILM  CU CAJVTEC                                                       cale,  naţionale chiar din  România.                 mingi  luminoase  în  noap­
                                              D E R A N J E A Z Ă   P E   N IM E N I                                                    tea de solstiţiu, între Bucu­
        D intr-o  declaraţie  politică  a  G rupului                                  La propunerea celor de  mai  sus  a fost   ra  şi  G ugu,  tunete  şi  fulgere  din  senin,
                                               E n o ria ş ii  o rto d o c ş i  d in   D e v a   şi
      Parlam entar al  PNL aflăm că de curând, la   îm prejurim i îm preună cu slujitorii Sfântului   constituit un grup, iar subsem natul am  fost   înrăirea  câinilor  etc.
      Bruxelles,  parlamentarii europeni au primit                                 rugat personal de a  purta (Sscuţi, a prelua   Un  asem enea  fenom en  s-a  petrecut
  j -    invitaţia  de  a  viziona  un  film   despre  ţara   A ltar,  preoţi,  cântăreţi,  corul  bisericesc,   opini, păreri, propuneri, sugestii, docum en­
                                             C orsflfei ParoNiaL  pereonahi administrativ                                 re ce n t  la  B u cu re şti  und e   p re ş e d in te le
      noastră.  Filmul  se  num eşte  JJtade  ăn  R o­                             tare de la v e a n i catedralei, instihjţi de stat,
                                             restrâns  ş   vofcjr£ar  dfn  cadru!  viitoarei                              Băsescu  a  avut  un  coşmar:  s-a  crezut  că
      m ânia”  şi  a  fost  prom ovat  de  e u ro p a ra -   C a s d ră e  O o jc x e   cu  hramul .Adorm irea   private,  trecători ocazionai privind funcţio­  este Sfântul  Ilie şi a prins a tuna şi fulgera
      m entarul  m aghiar  G yorgy  Schopfin,.  suc   V e c i  C o —r u  j ’   pa.-oaa  VI  Deva,  cât  şi   narea clopotelor pe care le prezentăm  mai   îm potriva  „corupţiei  fără  corupţi”   şi  a  unui
      egida  Partidului  Popular E uropean   cesori roe*. ai ziarelor .C uvântul fiber* dm   jos,  ce  constituie  dreptul  la  repfică  pentru   g u v e rn   p la s a t  în  tim p   re v o lu t,  ca re ,
         Invitaţia  a  fo st  însoţită  de  maaer&je                               c e le   2  c o tid ie n e   .H u n e d o re a n u l*  şi   chipurile,  s-ar  putea  molipsi.
      p ro m o ţio n a le   ca re   s u s ţin e a u   i*deea  că   £54.02.2006  şi  „H u n e d o re a n u l*  din  07,   .C uvântul fiber".   Constantin AOANEI  -  continuare în pag.  a 2-a -
                                             06.022006,  au răm as profund consternaţi
      drepturile  m inorităţilor  din  Ftomâr'sa  s u rt                                 -  continuare în pag. a 2-a -
     încălcate  iar  ceangăii  sunt  de-a  d re c-îu    şi  cu  un  gu st  a m a r  citind   a rtico le le   cu                  MINISTRUL SEREŞ
                                            conţinut negativ referitor la modul cum  sunt
      persecutaţi  pentru  că  îşi  folosesc  im D a   trase - bătute, efectul zgom otului clopotelor   MIC  DICŢIONAR  CREATIV
      m a te rn ă   ş i  d o re s c   s ă -ş i  p ă s tre z e    noii  catedrale  amintite  mai  sus.  CANIBAL ANTE P0RTAS!    L U A T   LA ÎN T R E B Ă R I
      identitatea  culturală.                  A rticolele  din  ziarele  m enţionate  mai                                   Aflăm din relatările grupului Parlamentar
           - continuare în pag. a 2-a -                                               P a ra fra z â n d    c e le b ra i   al Partidului Democrat că deputatul Monica

                                            sus se consideră a fi  unice de acest fel în  sintagm ă  despre  asaltul  lui   lacob -R id zi,  pune  p u blic  două  întrebări
                                                                                   H anibal  a sup ra   R om ei,  nu      m inistrului  E conom iei  şi  C om erţului,  cu
           PSIHOLOG                         cel  mai  iubit dintre apostolii  lui  lisus,  era şi   d e s p re   c a n ib a lii  m o d e rn ii   privire la perspectiva m ineritului carbonifer
                                            cel  mai  impulsiv.  Iute  la  mânie,  dar nu  laş   vreau  să  scriu,  fiindcă  acest j   romanesc.  O  face  în  dubla  sa  calitate,  de
           PORTRET                          pentru  că  îşi  asum a  greşelile  şi  se  căia   canibalism  există,  (recent, în   euro-observator  şi  de  parlam entar  al  Văii
                                            pentru  ele.  Să  ne  imaginăm de asem enea   Germania,  un  macabru  caz de canibalism
        Să  ni- i  i m aginăm   pe                                                                                        Jiulu i.  A rgum entele  sale  pornesc  de  la
                                            că  i-a  răm as  credinţa  intactă,  trainică,  şi   a fost „negociat” prin  internet,  complicitate
     unul  dintre  a postolii  Iu;          că ar trebui să se descurce în această lume                                   fa p tu l  că   e x p e rţii  din  C o m is ia   U n iunii
      lis u s ,  să  zic e m   P e tru,                                            v ic tim ă -c ă lă u )  ci  d e s p re   un  so i  de    Europene  susţin  luarea  unor  măsuri  mult
     fra te le   lu i  A n d re i,  cu      în  c a re   nu  m ai  p re a   e x is tă   iu b ire a    canibalism   tot  psihopatologic,  disim ulat în   mai radicale, în ceea ce priveşte garantarea
                                            aproapelui.  Fiind  deci foarte  credincios,  în
     care,  noi,  rom ânii  avem            primul  rând ştie că nu a  ajuns întâm plător   c o m p o rta m e n te le   a b e ra n te   a le   so cio -   nevoilor  energetice  ale  Europei,  printr-o
     ce va   în  co m u n   :  n e -a                                              paţilor...  P opular,  avem   c h ia r  zicale  ce   folosire  pe scară  mai  largă  a cărbunelui.
     creştinat.  Ni-I  im aginăm            pe aceste teritorii.  El ştie că Dumnezeu  l-a   n u a n ţe a ză   a c e s t  fe l  de  „c a n ib a lis m ” ...   în tre b ă rile   la  ca re   d o a m n a   d e p u ta t
  w   ajuns pe teritoriile pe care          trimis.  Dar  pentru  început  nu  ar  şti  cu  ce   Bunăoară,  se zice despre cutare că a fost   solicită  din  partea  m inistrului  un  răspuns
                                            misiune. începe să muncească, să se agite   „m âncat fript”,  sau,  alternativa, „cutare s-a
     fra te le    lui   le -a                                                                                             în  scris  sunt:  1.  Se  ţine  cont  în  stategia
     binecuvântat  A r găsi  o ţară  care  îşi  zice   şi  dintr-o  dată  îşi  dă  seam a  că  a  ajuns   fript” ori „s-a prăjit”...  Se zice,  la ţară,  ţigă­  energetică a României de spectaculoasele
     creştină.  S-ar  bucura.  Dacă  ar începe  să   fo a rte   b o g a t.  D ar  ştie   fo a rte   b in e   că    neşte,  „m â n ca te -a ş” ,  sau  „m i-e şti  drag   s c h im b ă ri  de  o rie n ta re   din  U n iu n e a
     privească  în  jur,  nu  ar  găsi  niciunde,  la   Dumnezeu  l-a îm bogăţit şi  primul  lucru  pe   de-mi  vine  să te  m ănânc”!...  Europeană?
     nimeni,  acoperită prin  fapte  porunca  iubirii   care-l  face  cu  banii  este  o  biserică.  îi face   -  continuare în pag.  a 2-a -  -  continuare în pag.  a 2-a -
                                            Domnului  o  casă.
     aproapelui. Să ne aducem  am inte că Petru,
                                               -  continuare în pag.  a 2-a -
                                                                                     PREMIILE DE FIDELITATE „CĂLĂUZA NOASTRĂ” pentru luna ianuarie 2006
                                                                                      în  urm a tragerii  la  sorţi  a taloanelor cu   La  p re m iile   co nstând   în tr-u n   pachet
       PAUPERIZARE  Şl  PEDIGREE            înăbuşi mem oria în efectul toxic al anum itor   răspunsurile  corecte,  au  ieşit  câştigători   c o n ţin â n d   5  c ă rţi:  Sirca  Eugenia,  Deva;
                                            substanţe  chim ice,  am  văzut  şi  chiar  am
        Vă  m ărturisesc  sincer,  stim aţi  cititori,                             urm ătorii  cititori  fideli:          L ă c ă tu ş   D a n ie l,  C ă la n ;  Ig n a t  V io re l,
     că  la  viaţa  m ea  am   văzut  m ulte  lucruri,   scris  despre  troglodiţi  care  îşi  fac  veacul   La  p re m iile   d e   100  le i:  d -na  Ioana   Hunedoara; Amărăzeanu Dumitru, Bulzeşti;
     unele  mai  şocante  ca  altele,  şi  am   zis  -   prin  canale,  pe  scări  şi  te  miri  pe  unde.  Catană,  Orăştie;  dl  Petru  Marnaş,  Brad;  B orca  A le xa n d ru ,  Zam ;  P opa  A u re lia ,
     a s ta   e ste   s itu a ţia .  A m   v ă z u t  o a m e n i   Traum e,  traum e  şi  iar  traum e  sociale,   La  p re m iile   de  20  lei:  Aron  Ciobanu,   H unedoara;  A rdelea  Aurel,  C ălan;  Păun
     amărâţi care cotrobăie prin containere după   care  nu  se  mai termină parcă niciodată.  în   Hunedoara; Floarea Lascu, Haţeg; Reghina   G heorghe,  Deva;  Vlădicioi  Aliodor,  Strei;
     o  c o a jă   de  p â in e ,  am   v ă z u t  ze ci  de   c o n tra s t  am   lua t  la  cu n o ş tin ţă   d esp re    Palcu,  Teliuc;  Radu  Stan,  Vulcan.  Gros  Elena,  Deva;
     c e rş e to ri  c a re   s ta u   cu  m âna  în tin s ă    m ătuşile  foarte  bogate  ale  politicienilor.  Şi   La prem iile co n stâ n d  în 4 abonam ente   Premiile în bani şi cele constând într-un
     apelând  la  m ila  confraţilor,  am  văzut  de   toate  aceste  aspecte  au  devenit  lucruri   la ziarul „Călăuza noastră”:  Buble Alexandru,
     asemenea foarte mulţi  copii  şi  adolescenţi   cotidiene.   Vasile BELDIE    Hunedoara;  Gheorghe  Necula,  Ghelari;  Vlad   pachet de cărţi se pot ridica de la redacţie
     care  suflă  în  pungi  de  plastic  pentru  a-şi  -  continuare în pag.  a 2-a -  N.  loan,  Lupeni; Andronache Elvira,  Haţeg.  sau la cererea  dvs se  vor expedia  acasă.
   1   2   3   4   5   6