Page 2 - Calauza_2006_827

P c u ^ . 2 n r. 8 2 7

invitat la călăuza n o a s tră de restructurări şi în silvicultură, deşi, repet, ocolul
nostru are posturi vacante. prevestea preşedintele
Ing. GHEORGHE V A LE A N , - Cum vedeţi viaţa economico-sociaiă a ţării? CINE SABOTEAZĂ ECHIPA DE Asociaţiei de handbal, Nelu
- Ştiţi, avem nevoie de viaţa din UE: săfim mai Ardelean, moderatorul mai
Ocolul Silvic Hunedoara punctuali, mai serioşi, mai harnici. HANDBAL „ CETATE DEVA ”? scotea câte ceva lă înaintare,
- urmare din pag. 1 - - Ce putem vorbi despre satisfacţiile unui şef 1 De curând, un ziar local, sub semnătura lui dând flăcării şi mai mare putere,
- Cu ce vă ocupaţi în această perioadă? de ocol? Sami Tamaş, publică articolul „Nelu Ardelean, făcând ca laptele să dea în foc.
- Avem multe de făcut: aducerea la zi a-arhivei, - Ce să zic? Sunt capricorn. Sunt mândru că răul handbalului devean”. La puţine zile, postul îi credem supărarea domnului
semnarea de contracte de administrare cu Prifnăfiile,' am 2 copii frumoşîşi ascultători, dornici să înveţe de televiziune „Realitatea Deva”, a organizat o Muntean pentru pierderea unor
Asociaţiile Composesorale, Bisericile etc, urmărirea cât mai mult şi bine, Feciorul îmi urmează profesa, emisiune pe tema situaţiei handbalului, mai pre­ jucătoare ca Mihaela Ivan,
ca toţi deţinătorii de fond forestier să-şi facă iar fetiţa studiază ştiinţele economice. ,; cis a echipei „Cetate” Deva. Invitaţii moderatorului Clara Vlădineanu şi Mihaela
amenajamentele silvice. Şi încă ceva: preocuparea, ■ . -Cât despre o amintire neplăcută... _ * acestei emisiuni au fost ziaristul Sami Tămaş, Smendescu, care proveneau de :— —— —— —
pentru dublarea suprafeţei depepiniere silvice şi „ - Da. Hai să yâăpun. Mă ocup cualbinăritul. îmi - Nelu Ardelean - preşedintele Asociaţiei Judeţene ia fosta, Remin Deva şi aparţineau de adţjm
plantaţii.. doream nici mâî mult, nici mai puţin decât 170de.x, de Handbal şi domnul Marian Munteanu, formaţiei Cetate, dar, ne gândim că, domnutllelu
- Se spune că sunteţi un bun profesionist şi stupi Qar n-am reuşit să obţin decât 60 (!). M-au ” principalul finanţator a echipei de handbal feminin. Ardelean, nu le-a împins de la spatope acăste
manager. Dumneavoastră cum vă caracterizaţi? ' încurcat condiţiile climaterice şi chiar... funcţia de Gândindu-ne la succesele din ultimii doi-trei jucătoare să plece la echipa Oltchim, mai ales
- Mai am mult de învăţat şi, sincer să fiu, am şef (care îmi ocupă majoritatea timpului). !! ani, ale celor două echipe de handbal devene că, a fost vreme bună, şi mai este implicat destui
senzaţia că nu ştiu ce înseamnă U.E. Ca şef, sunt - In viaţă aveţi un model de trăire sufletească? Remin Deva şi Cetate Deva, în prima ligă a ţării, de serios în soarta handbalului devean. Credeam
prea înţelegător cu toţi care mă contactează. îmi - Ba, Biserica, pildetobiblice. Poate deoarece aproape că, nu ne vine să credem că s-a ajuns că, este mult mai bine venită o înţelegere între
place să fiu blând cu toţi, mai ales cu oamenii necăjiţi. încerc să fiu răbdătorşisăascult cu atenţie pe toţi în situaţia de faţă. Din frumoasele rezultate şi din cei doi: Nelu Ardelean şi Marian Muntean şi nu o
-Ca om politic, cum vă apreciaţi? cei care vin lâ mine. La mine, la birou, nu las pe victoriile ce atrăgeau foarte mulţi spectatori, s-a bătaie Itingă pe seama jucătoarei Carmen Cartaş,
- Simpatizez cu liberalii. Politica liberală mi se nimeni să aştepte, chiar dacă vine pentru o simplă ajuns la cuvinte dure, apostrofări, jigniri din partea jucătbâreă cu contract la Cetate Deva până în
pare cea mai realistă şi tocmai de aceea o lămurire celor prezenţi în emisiunea din 30 ianuarie 2006. anul 2009.
îmbrăţişez. - Privindpmpulliber... T ; Principalii care aţâţau atmosfera emisiunii erau -- Am vrea să credem că forţa handbalului
- Din auzite, subalternii vă iubesc mult. Este' - Nu am. îl petrec între locul de muncă şi aibinărit. tinerelul moderator şi ziaristul Sami Tamaş, feminin devean, se va însănătoşi şi echipa se va
drept? Mă gândesc să-l fructific şi la modernizarea unei incitându-i pe cei doi; Ardelean şi Muntean. în toc salva de la retrocedare, iar moderatorul emisiunii
- Cred că da. Mai ales acum când se vorbeşte cabahe forestiere şia unor săli de şedinţe. sportive şi ziaristul Sami Tamaş, vor găsi prilejuri
să găsească perspective de ameliorare, aşa cum fericite, în care să vorbească şi să scrie de bine.
INSOTINP PE cu alte surse ne va ajuta la aflarea adevărului. în MIC DICŢIONAR CREATIV
AL. I. CUZA IN EXIL plus avem motive să nu-i dăm crezare Constanţei CANIBAL ANTE P0RTAS!
Dunea-Schiau privind relatările sale. Autoarea
- urmare din pag. 1 - textului spune că cele scrise sunt: „Ca eroglife - urmare din pag. 1 -
Aparent s-ar părea că nu mai e riimic de săpate adânc în creierii mei, âcele fapte istorice Alte mostre, aparent hazoase, dar disimulând - urmare din pag. 1 -
adăugat. Şi totuşi. Supus la o analiză atentă, sau secrete, sau enigmatice, stau de decenii ancestral barbarie canibală: „Te pap cu fulgi cu Apoi, firesc, gândeşte că dacă pe aceste
manuscrisul dezvăluie, încă, multe aspecte noi ascunse în memoria mea”. Deci motive de a ne tot”; „Mânce-I mama pe el, că tare mi-i drag”! meleaguri s-â îmbogăţit, aici trebuie să lase averea.
privind personalitatea marelui Al.l. Cuza, a Doamnei îndoi de spusele sale, nu sunt. Dar, înainte de a „Mâncu-ţi” (cutare organ n.). Verbul îngurgitării, a Că doar n-o să şi-o lege de suflet şi apoi să o ducă
Elena Cuza, precum şi unele detalii referitoare la trece la analiza textului să vedem cine este de fapt mânca, transpare şi în sintagme asociative, „cutare cu el în iad. Vrea să se mântuiască, deci averea
Deva anului 1866, precum şi la oamenii locului, la Constanţa Dunca de Sieu, măritată Schiau. Con­ e un om bun, de să-l mânci pe pâine”, iar intrigile, trebuie s-o dea săracilor. Dar ce ţară este aceasta
starea sufletească în care se află primul domn al form unei tradiţii în prima jumătate a sec. XVII un hărţuiala, echivalează cu „mâncătorie”... în care dregătorii nu se îngrijesc de săracii lor ? Şi
României în drum spre exil. aventurier scoţian Mac Dunca a fost adus de Sunt preferinţe cu conotaţie de declaraţie Ce ţară este asta în care toţi oamenii sunt săraci
Suntem convinşi că vor fi opinii ce vor încrimina habsburgi pentru a lua parte la luptele împotriva amoroasă, adoratoare: „Mâncaţi-aş ochii tăi doar dregătorii şi mătuşile lor sunt bogaţi ?
faptul că autoarea „a refăcut cu greu” şi poate chiar regelui suedez Gustav Adolf (în timpul războiului frumoşi”... Iubita se înfioară auzind dorinţa, foamea, înţelegând aceasta şi-ar da seama că aici este mai
deformat unele momente înserate,în „memorii” după de 30 de ani (1618-1648). tranşată cu astfel de metafore!... Subcortical, poate mult de lucru. Ar începe să înveţe, să priceapă ce
42 de ani. Poate că au dreptate, dar coroborarea (va urma) că i se taie pofta! lume este aceasta, cum poate fi rânduită şi ar
Dar canibalismul uman, cel ce, după Hans înţelege că poate Domnul l-a trimis aici tocmai
PICĂTURA DE VENIN SI Horbiger, ar fi determinat însăşi saltul omului primitiv, pentru asta. Ar ajunge în politică. Acolo fiind, tot
LINGURIŢA DE MIERE „ 7? U C U IM E Ş T I - spre Sapiens (I), prin consumarea grandei epifize ceea ce face asociază cu numele lui Dumnezeu şi
3 JIC Z JJL P A K IS ” de către învingător tribal, se manifestă în societatea asta derutează : personaj ciudat, anacronic,
Fenomenele paranormala Ambasadele României din Prâga, Varşovia şi modernă mult mai specific omului, considerat de necioplit, rudimentar, afirmă cei dezobişnuiţi din
unii savanţi „cea mai crudă fiară” planetară; prin
şi Sfântul Ilie-Matelotul Bratislava au în -vedem organizarea unei expoziţii faptul că, practic, mănâncă tot ce este viu... vremea comunismului cu astfel de argumente. Dar
sesizat de toţi. Mulţi s-ar întreba dacă trebuie să fie
- urmare din pag. 1 - de fotografii.pe tema „Bucureşti - Micul Paris”. Ea Psihologia modernă afirmă că actele noastre de crezul, şi ar cădea pe gânduri. Spune totul verde
-a x ce s e- —a.; pusee Tcspsi (in afară de va cuprinde 40 de imagini din zonele pitoreşti ale convieţuire, bunăoară, când eşuează, sunt în faţă dar nu violează intimitatea nimănui, dntr-o
«sorrir "»» iş>T:i jisr 3uT*«r- ~rm « de“'eoicearv cacfetiei noaste. fmortaSzafie pe pefcuB fotografică, canibalice Popular spunem, cutare Pa mâncat ojoca-e sănătoasă şi u i resoect toroa- ţaţă x
s saaearaJ* «ocaăcx. U e tc ş e fe . Tsaar ş. .ae-eM ^LifcxfeJuadcă rin arfe I937şipânâ»3 •■aş sau câ-psuiu’ ..- Acae ake ncasse - □r- ~-3esae Secare cfca cu r*ers£3»t râ t* Dacă.
- -> 3-osrcae - d sn je e ză rjd n e n u csncaisKiJuţ, are rcreaene cesâvă's.că & "raaşir şt
sr «ngarwB* 3‘afci r — b*-. a rd M o i tona ca chiar ş —em an. oecrstw *cronc esae anrrar rX im e z e - âoe =sr-â x -«cr s a^ are
3B- 3KHE' -Qf-,-13C83iei'-51112E. ?! ZMSC lETIPBfiSVBS.’ o c a * ^ n a s c ir ă n a u j-e o c ae c a rto is - ae eaer-OL cusra a ibs£ JT j F u i *J>* 53nâED 6. S Q Lflidfl' CS :
z&ns -T’Of sît n a i«iiiiHii inypiaocsB. âtttv pe păcura ji p a rc a t as gârGLr*.... m e n , lam en saiai 1 3 a c se laasaEzâ li
3TJLJ -Jr c x r e A ste'S ucLreşiu. t e l x r c s c L t D escur se ocae xrxxa • u t a sx re aeŞtni acarţs u. rireae-iT rerâ'âcârearşaerT creape'
*=c r_ sperac.- şt ■ăpu Tcrsatt H j ţ C^eG O 3Ea--rârci.asacar« .cancatTa. Scet tj-re r « w n rj i [ - ip y m
Sesesc. a asi-T. săs 3ea a ~feetic?edc>adat Ljg_raţi v i s ix t acreabie. -u căunează nacurr d & s Bâză, S c S m x e s z îi. 2 C p e -f-QJ-S. U X S *
menore a U.E. Cu aCât mat mui cu căi ei va 6 şj apefe&fei, in genera!. şi închei (cu gârxfeta feucSe cfeşre n o x p c o e oresaciarie. Dar sâ ăsăm
jr. •=£ zare sâ şnâ oe caz: peog&rw im e ty jriH e gazdă, în toamna acestui an, a celui de-a) XI-tea
c_pâ •eieoc'.ete şi m afictism . Că vezi mataJe, faţă de care foamea noastră ancestrală a rămas vorbele câo ele zboară. Faptele, acestea rămân,
czzorJe. Pai luat rom âtuiuf pâinea, nu-i lua şi Orcul. Sommet al Frarcofoniet. intactă), cu un vesel „Poftă bună”!!! şi ei ie face, ia fel de dezinvolt precum vorbeşte.
Ajută săraci, le face case, construieşte biserici, se
J" Ş I T O T U Ş I C LO PO TE LE N U " apelat şi nu s-a înregistrat niciodată nici o~! implică în necazurile celor mulţi. îi farmecă pe toţi.
F ILM CU CÂN TEC | D E R A N JE A Z Ă P E N IM E N I plângere sau reclamaţie privind zgomotul acestor I Nu ne-a mirat când o familie bogată, văzându-i
- urmare din pag. 1 - , - urmare din pag. 1 - ciopote. Mie îmi place melodia lor, sunt creştină | altruismul, i-a lăsat averea spre administrare, tot în
ortodoxă, am mai declarat acest lucru de vreo .
La prezentarea filmului, regizoarea maghiară a ! Lucrările Construcţiei catedralei ortodoxe cu 4-5 ori ziariştilor ce mereu m-au sunat telefonic ' favoarea celor mulţi, ieşiţi din comunismul pe care
încercat să insiste pe ideea umilinţelor la care sunt | hramul „Adormireâ Maicii Domnului” Parohia VI sau au venit fa noi”. | l-au construit şi neavând acum, din grija dregătortor,
bani de medicamente.
supuşi copiii ceangăilor în şcoli, fiind mereu daţi i Devă situată în Parcul Operei Deva au început - Garda Naţională de Mediu - Comisar şef i Portretul pe care l-am conturat ar putea fi cu
exemplu negativ copiilor români, iar în biserici preoţii de mai mult timp, in baza unui amplu studiu aprobat gardă - Cristian Moldovan: "Eu sunt creştin ' uşurinţă asociat unui nume din peisajul politic
români îi persecută pe aceşti copii numindu-i „copii I de forurile Superioare din toate domeniile interesate ortodox, locuiesc în vecinătatea catedralei, BI.5, | românesc dacă acesta din urma nu ar înjura, nu ar
ai pierzaniei”’. De asemenea la prezentarea filmului | locale, judeţene şi naţionale cu respectarea pe mine personal, familia, vecinii nu ne deranjează i ameninţa şi nu ar jigni. Pe apostolul Petru nu ni-î
au fost aduse şi două hărţi afe României, pe care ■ întocmai a prevederilor legilor României (Extras zgomotul acestor clopote a noii catedrale". ' putem imagina astfel niciodată. Am face o blasfemie.
erau evidenţiate teritoriile locuite de maghiari şi ■ CF.Ştudiu.Proiecfârei AviZâţe, Mediu, Autorizare ; Inspectoratul Judeţean în Construcţii Hunedoara | Şi credem că aşa precum iubea oamenii, iubea şi
ceangăi, asta pentru a da fenomenului 0 amploare | de construcţii etc). Aceste lucrări continuă lent - aparţinând Guvernului României - Inspector şef j animalele. Compatriotului nostru nu i-ar rămâne
mai mare faţă de situaţia creată, grupul de euro- i din cauza lipsei de fonduri alocate. Direcţia ing. Sahiu Mihai: „Nu avem nici o reclamaţie în decât să-şi revizuiască puţin spontaneitatea, de
observatori români liberali au adresat o scrisoare I Judeţeană pentru Cultură şi Culte - Director acest sens. Clopotele nu prezintă pericol pentru j altfel binevenită în multe situaţii, şi ne-am putea
clădiri, dar legile, timpii şi orarul de tras clopotele i
de protest către preşedintele grupului popular din I interimar praf. loan Sicoe, declara: „înainte de a fi trebuie respectat. Am studiat documentaţia, bucura şi nOi toţi de binecuvântarea dată de
Parlamentul European, protest pe care euro- | comandate şi aduse aceste clopote, mai mulţi Dumnezeu de a-l avea printre noi. Marea lui credinţă
observatorii români ai grupului PD au refuzat să îl ■ factori au decis şi şi-au dat avizul, printre care îndeplineşte toate cerinţele legilor în vigoare”. | mi-a inspirat acest portret.
- Subcomisar i
Poliţia Municipiului Deva
semneze. • primarul Devei şi preşedintele Consiliului Judeţean. Pausescu I. - şef serviciu: "Noi nu avem înregistrat
în ceea ce priveşte filmul, s-a văzut clar că | Nu cred că deranjează aceste clopote pe nimeni verbal, scris sau telefonic nici o reclamaţie, I M I N I S T R U S E R E Ş L U A T
acei copii sunt îndrumaţi ce să spună, uneori | şi nu constituie un pericol pentru clădiri”. sesizare privind aşa-zisul zgomot al clopotelor. | L A Î N T R E B Ă R I
.scăpând” printre declaraţile lor şi cuvinte româneşti. . Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara- Pe noi nu ne deranjează, noi avem alte probleme - urmare din pag. 1 -
La un moment dat au cântat chiar şi un Cântec I Deva - director Elena BadescU :”La noi nu s-a mai majore de rezolvat.” I şi 2. Cele mai mari zăcăminte de cărbune superior
într-o perfectă limbă românească. l_________________. _________ _ _ _ __ ________________________________ _J din România, cantonate în Valea Jiului pot constitui
creştere şi educaţie. PAUPERIZARE o garanţie energetică pentru ţara noastră în
PARLAMENTUL STRĂZII • Se aude că DGFP Hunedoara are de încasat următoarele două secole. Ce va întreprinde
amenzi în valoare de miliarde de lei pentru Şl PEDIGREE M inisterul Industriei şi resurselor pentru
- urmare din pag. 1 - contravenţiile neplătite şi care nu intrăîn termenul - urmare din pag. 1 - retehnologizarea minelor de perspectivă ale Văii
• La ora când creionăm aceste rânduri, am aflat legal de prescriere. Şi, este vorba doar de... peste Cui îi mai pasă că mulţi compatrioţi de-ai noştri Jiului; pentru apropierea performanţei lor economice
că trei dintre greviştii foamei de la AMIDIP Călan au 38 000 de procese verbală. nu au acoperiş deasupra capului? Cui îi mai pasă de cea a minelor Uniunii Europene?
fost internaţi în spital din cauza stării de sănătate • La Deva există peste 12 „găşti de cartier” cu că sărăcia s-a acutizat? Cui îi mai pasă că în Va răspunde oare ministrul Codruţ Sereş?
precară. remarcă pentru, cartierul Gojdu, Micro 15, dar care, România se fură ca în codru? Cui îi mai pasă că unii
• O femeie ce lucra la un transportor la E.P.C. pentru a preveni infrâcţionalitatea, acestea sunt conaţionali mor de inaniţie? Aceste întrebări le-am aliment este „nutritiv” şi dacă îmi cumpăr200 g, îmi
Valea Jiului, încercând să deblocheze o bandă care „supravegheate din umbră”. Un gest onorabil al adresat de nenumărate ori celor care au condus ajunge două zile. Ce să, fac domnule, pe la con­
a început să patineze, are acum braţele fracturate, poliţiei devene! .... România şi celor care o conduc. Nimeni nu a auzit, tainer nu mai e mare lucru, că e plin de câini; aşa că
întrucât au fost strânse de tamburul utilajului. •Se discută prin Deva de un proiect menit să nimeni nu aude şi nu vede, atunci din întrebări am m-âm gândit să consum Pedigree. La început au
• Urmare a unei rezoluţii a Ligii Aleşilor locali, ducă la dezvoltarea agroturismului în zona Munţii ajuns la concluzia că trebuie să le punem retoric. fost tare scârboase, dar m-am obişnuit şi obişnuinţa
PNL cere în mod insistent încetarea racolării de Apuseni, mai exact axa Vaţa-Geoagiu. Să fie Poate că unii se vor supăra pe mine şi vor exclama; este a doua ţară. Omul, când este încolţit de foame
către PD a primarilor susţinând că ei nu doresc să într-un ceas bun! cum, la mine în ţară, în oraş, se întâmplă aşa ceva? mănâncă Orice. M-am disponibilizat de fa mină şi
urmeze practicile PSD-ului din vechea guvernare. • Dacă PRM-ul i-a exclus din această formaţiune Dăruite că nu am încotro şi am să aduc la cunoştinţă
• Simion Mariş primarul Geoagiului, cu ambiţia politică pe senatorul Duca, Hunedoara nu va mai cetăţenilor un caz, care a întrecut orice imaginaţie. uite ce am ajuns” - ne-a spus acest om.
ce-l caracterizează este hotărât să Obţină revenirea avea nici un parlamentar PRM-ist. Mai deunăzi mi-a fost dat să văd un om de cca 40 incredibil! Ng aş fi crezut vreodată că omul poate
în administarea Consiliului local a izvoarelor termale Şi bând te gândeşti că-i va fi retrasă şi calitatea de ani ce mesteca cu icnituri de vomă un aliment consuma aşa ceva! Noi credem că a venit timpul
din staţiune. de observator european la Parlamentul european... pentru câini, era vorba de Pedigree. L-am întrebat ca cei ce conduc destinele României să se implice
• Se vorbeşte tot mai intens că până în anul Dar, noi zicem că merită această sancţiune, el de ce mănâncă aşa ceva. Mi-a răspuns cu lacrimi mai mult asupra problemelor oamenilor şi în locul
2010 şi în judeţul nostru se vor înfiinţa centre de nefăcând nimic pentru electoratul hunedorean. în ochi - „din cauza foamei, am constatat că acest pauperizării să reînvie binele. Măcar atât!!!

S Ov\zd^ejpeArc(Ăye^xt c tfic u t i> v trutruA rcrr