Page 1 - Calauza_2006_828
P. 1

IS S N   122 - 1759X
































         Săptămâna/ independent  afiat  în  slujba  tuturor  oamenilor


                                                  EVENIM ENT CULTURAL                  INVITAT LA „ CALAUZA NOASTRA ”        In  fiecare  zi  de  luni
           Editorial                              Recent  a  avut  loc  în  tânărul  oraş                                    dimineaţă pe masa dom­
               LECŢIA DE                       Geoagiu  un  important eveniment cultural,   Ing.  ec.  JOLAŞ  LILIANA,       nului senator se regăsesc
                                                                                                                             aceste  informaţii.
              TOLERANŢĂ                        în  organizarea primarului  loan  Mareş  şi  a   consilier  judeţean            -   Care  cre d e ţi  că  vă
                                               directorului colegiului agricol,  Ion Văleanu:   -   S unteţi ş e f birou senatorial -  senator
              e o bună bucată de vrvreme       lansarea volumului  „Minuni  şi  enigme  în                                   este im aginea ca om  p o li­
         urmăresc în presa romanească,         Ţinutul  Hunedoarei,  de prof.  Gligor HAŞA   A drian  P ăunescu.  C e  înseam nă  această   tic,  a tâ t  în  o ra şu l  de  pe
         mărturii despre starea românilor                                             funcţie?                              p e rn a ,  unde locuiţi,  ş i nu
         din  judeţele  Harghita  şi  Covasna,  despre   şi  a  romanului  „Biciul  lui  Dumnezeu”,  de   -   Da.  începând  cu  01.01.2005,  ocup   'num ai?
         îngrijorările lor şi sentimentul că au fost de mult   acelaşi  autor,  (ambele  cărţi  apărute  la   funcţia  de  şef  Birou  Senatorial  al   -   Din  mesajele  şi
         uitaţi de către guvernanţii noştri, prea preocupaţi   Editura  „Călăuza  v.b.”)  precum  şi  a  unei   senatorului Adrian Păunescu, fiind angajata   modul  în  care  sunt  privită  de  oameni,  din
         „Să trăiască ei bine!” în primul rând... Şi simt că   bogate monografii etno-folclorice a satelor   Senatului  României.  Această  funcţie   faptul că Biroul de Consiliere al consilierului
         trebuie să fiu alături de ei, şi să-i cred cu adevărat   Cerul  Băcăinţi,  Balşa,  Bozeş  etc.,  a   înseamnă  pentru  mine  o  mare  responsa­  judeţean  Liliana  Ţolaş,  este  căutat  de
         că le e greu într-o majoritate agresivă să se   preotului albaiulean,  Valeriu.  bilitate  şi  o  mare  provocare.  Este  o   oameni,  în  permanenţă,  trag  concluzia că
         descurce, ei, minoritatea fără cuvânt, chiar dacă   Prezenţa a depăşit-o numeric şi valoric   activitate foarte importantă şi care cuprinde
         trăiesc tocmai în inima României, chiar dacă   pe cea a unor oraşe hunedorene cu preten­  tot judeţul  Hunedoara.  Concret,  zi  de  zi,   imaginea mea ca om politic în oraşul  meu
         vorbesc limba oficială a acestei ţări. Mărturisirile   ţii. Cu acest prilej, geoagenii au aflat că sunt   preiau  problemele  oamenilor,  situaţiile   şi  nu  numai,  este foarte  bună.
         calvarului  lor,  date  (de  teamă)  sub  zodia   fiii unei vetre de istorie şi cultură milenară.  apărute  în  diverse  localităţi  ale judeţului.  loan  VLAD
         anonimatului, spun de fapt că le este dor de   Primarul,  fiu  al  locuitorilor,  are  respect                           -  continuare în pag. a 2- a -
         România, iar noi întoarcem capul şi privim la
         circul politic de la Bucureşti, ca şi când n-am   pentru carte şi apetit pentru cultură. în mai,   PICĂTURA  DE  VENIN  SI   MIC DICŢIONAR
         auzi, n-am vedea nimic...             spre exemplu,  va fi  târnosită o biserică  şi                                     CREATIV
            Imi vin în minte zilele petrecute între românii   onorate  lucrările  de  restaurare  a  bisericii,   LINGURIŢA  PE  MIERE
         din Ungaria... Acelaşi tăvălug care le-a nivelat   monumdnt  istoric  din  Bozeş.           FRUNDAFĂRĂ                 RÂSUL OMENESC
         într-atât fiinţa de români încât mai că nu ne-am   Că  mai  sunt  şi  prim ari  ca  acesta,                           Poate  am  contrariat  pe
         putut înţelege în acelaşi grai. Şi ce mai puteam   neacaparaţi  în  totului  totul  de  politică,   ŢARĂ            careva,  afirmând  repetat  că
         să zic eu când, la insistenţele mele, un grup de   traseism  şi  chiverniseală,  e  un  lucru  de   (Filipică)      umorul, satira, sunt dimensiuni
         elevi de la liceul „Mihai Viteazul” mi-au dat un   mirare!    Reporter                                              ale  tragicului.  Omul,  singurul
         răspuns dezarmant de sincer: ..Ce nevoie avem                                              A  mai  existat în  istorie  un   m am ifer  care  râde,  este
         noi de limba română? Noi să ştim maghiara,                                              blestemat, cu pretenţii de rege   considerat de marii filozofi drept o fiinţă tragică.
         pentru că trăim în Ungaria şi să învăţăm cât mai                                        în  Angliteria,  loan  Fără Ţară.
         multe limbi cu care să ne descurcăm în Uniunea                                          ■ ■  lată  că,  după  secole,  el   Cioran, în acest sens, este de-a dreptul „primejdios”
                                                                                                                            prin viziunea sa cvasi- sceptică, pentru el existenţa
         Europeană!”  Ei  da,  iată  cum  se  cuceresc                                              s-a reîntrupat în unguraşul
         redutele! încetul cu încetul! Dar sigur!                                                   fudul  Frunda  Fără  Ţară,   însăşi este tragică. Condiţia umană, prin faptul că
            Nu ştiu dacă voi trăi să aud vreodată că                                  dar şi fără obraz.  Insul, corcitură de român   este  prizonieră  duratei  (timpului  trăirii,  vezi  şi
         aceia dintre  maghiarii din  România care  nu                                şi  ungur,  nimic  mai  periculos  decât   Rădulescu Motru), adică suntem muritori. în Biblie
         vorbesc româneşte, vor ajunge să spună: Noi                                  corciturile,  inclusiv printre „canini” şi decât   scrie că „Elohim” (în ebraică la plural, n.n.) adică
         să  ştim   şi  româneşte,  pentru  că  trăim   în                                                                   nişte zei - geneticieni, probabil, văzând corupţia,
         România! Ar fi obligaţia cea  mai  normală şi                                cozile  de topor.                      străciunea oamenilor arhaici  (ante-diluvieni),  au
         firească  pe  care  o  persoană  de  cetăţenie                                  Răsfăţatul parlamentului (pârlimentului)   decis să pedepsească omenirea, prin Potop uni­
         română o are faţă de ţara în care s-a născut şi                              şi răsfăţatul tuturor guvernărilor e trimis de   versal. l-a salvat doar pe cei îmbarcaţi în Arcă, de
         i-a dat această cetăţenie, ba mai  mult, îi dă                               România,  pe  spezele  noastre,  să    Noe, ca eşantion pentru odrăslirea speciei; şi au
         pâinea cea de toate zilele.                                                  com ploteze  şi  să  denigreze,  ţara  la
            Spun toate acestea pentru că eu mi-am                                     Parlamentul  Europei.                  redus durata vieţii speciei la ceva peste 70 de ani...
         petrecut  copilăria  într-un  orăşel  din  sudul                                   -  continuare în pag. a 2 -a -  „Căci duhul meu veşnic nu va dăinui în voi, care
         Banatului, pe nume Steierdorf, într-un cartier                                                                      sunteţi din ţărână, şi-n ţărână vă-ntoarceţi”.
         numit Sommerf ische, loc în care majoritari erau                                   TĂRICEANU ÎN FATA                   -  continuare în pag. a 2- a -
         germanii iar minoritari eram românii. Am învăţat
         într-o şcoală româno-germană, prietena mea                                    AMBASADORILOR EURbPENI
         cea mai bună se numea Isolde şi toate acestea                                   Cu  ocazia  unei  întâlniri  desfăşurate  ia
         la un loc mi-au fost ca o lecţie de toleranţă pentru                         Palatul  Victoria,  cu  ambasadorii  ţărilor   PARTIDE,  GRUPURI,
         cei din jurul meu. Elevii de la clasele române şi                            membre  UE  dar  şi  cu  cel  al  Bulgariei,
         de la clasele germane ne jucam împreună în      Cu ocazia zilei de           primul-ministru  Călin  Popescu  Tăriceanu   ASOCIERE...
         pauze, aveam activităţi comune, participam cu   S   UVEa-rtie                le-a  expus  diplomaţilor  europeni  stadiul   Noţiunea  de  partid,  com­
         toată comunitatea la sărbătorile lor, la sărbătorile                                                                promisă în ultima jumătate —
         noastre, îmbrăcam costumul tirolez şi dansam   „Călăuza noastră” urează tuturor   procesului de aderare a ţării noastre la UE.   a  veacului  douăzeci,  nu  a |
         la  Kirvait-urile  lor,  precum  şi  ei  îmbrăcau   cititoarelor ei o veşnică primăvară în   In  acelaşi  tim p  el  a  dat  asigurări  că   reuşit  în  ultimii  cincispre­
         costumul popular românesc şi se distrau de                                   Guvernul  va  avea  grijă  în  continuare  de   zece ani în ţărişoara aceas-'
         minune la Nedeile noastre. Dar niciodată n-am   suflet, sănătate şi puterea de a surâde,   independenţa şi eficienţa sistemului juridic   ta, să redevină ceea ce este de fapt: "grupa­
         auzit vorbindu-se cu ură despre unul sau altul,   căci surâsul învinge de cele mai multe   românesc.   __________ ____________
         din motive etnice. Nu eram învăţaţi cu ura unul   ori greutăţile vieţii.                                            re de oameni uniţi prin comunitatea concep­
         împotriva altuia, de vreme ce noi legam prietenii                            LEAGĂNUL  PĂDUREN/LOR                  ţiilor politice, ideologice, intereselor sociale”.
         în  şcoală şi  acasă,  iar dascălii  noştri  ne-au   Un călduros                      ÎMPĂTIMIŢII                     Se  pare  că  deprinderile,  consolidate
         educat în respect unii pentru alţii, căci, după   S /S S /Z /Z                                                      bine  în  comunism,  sunt  greu  de
         cum ne spuneau, nu era nici o diferenţă între   Şi cât mai multe bucurii        Dragă „Călăuza  noastră”,  cu  mult  re­  restructurat.
         noi. Ei vorbeau germana la clasă şi acasă, dar                               spect faţă de tine şi de cei ce te conduc şi   -  continuare în pag. a 2-a -
         în pauze şi în comunicarea cu noi, foloseau o                                scriu,  doresc  să  nu  devin  un  împătimit  la
         frumoasă limbă română, căci aşa am pomenit   PARLAMENTUL STRĂZII             tot ceea ce văd şi trăiesc, dar patima de a   CELOR  CARE  AU  FURAT
         şi unii şi alţii de când ne-am născut. Şi de atunci                          pune  pe  hârtie  gândurile,  speranţele,   ORBIND NAŢIUNEA ROMÂNĂ
         în  sufletul  meu  s-a  cuibărit  un  respect  şi  o   • D.L., din părţile Bistriţei   năzuinţele  celor  care  în  acest  mileniu
         dragoste pentru germani, pentru tot restul vieţii   Năsăud, în vârstă de 36 de   trăiesc fără  siguranţa  zilei  de  mâine,  mă   CUSLOGANE
         mele. Oriunde m-aş afla, când îi întâlnesc  simt   ani,  după  ce  zugrăvise  cu   obligă  să  le  împărtăşesc  soarta.  Mă adresez  Dumneavoastră pentru  că
         că am ceva comun cu ei.  Lucrul acesta este   câteva   luni   în   urmă         Gândurile  mele  mă  îndreaptă  către   am  certitudinea  că  sunteţi  alături  de
         posibil datorită educaţiei care mi s-a dat din   apartamentul  din  Arad  în                                        mulţimea nevoiaşă, foarte greu afectată de
         copilărie, când am văzut că nimeni nu mă obligă   care locuia C.C.  din Ţebea,   Duhul Sfânt, Sfânta Treime,  către domnul
         să învăţ germana ca să mă pot înţelege cu   studentă  la  Facultatea  de     nostru Isus  Hristos şi întreb de ce poporul   aşa-zisa democraţie instaurată la noi în ţară
         majoritatea din jurul meu, chiar dacă locuiam   limbi  străine,  având  dublură pe  cheile  de  la   român trebuie să plătească aşa de scump   după ’89, în care hoţii dintr-un guvern căzut
         într-un orăşel numit Steierdorf, din marginea de   uşă, din gelozie, a ucis-o cu 10 lovituri de cuţit   nevolnicia  semenilor  care  s-au  îmbogăţit   de la putere sunt trecuţi în  categoria celor
         sud-vest a României.                  şi a ascuns-o în lada patului.         peste  noapte,  care-i  asupresc pe  semenii   care  au  furat  orbind  naţiunea  română  cu
            lată de ce mi se pare firesc ca atâta vreme   • întrucât vechea fabrică de oxigen de la   lor,  care  prin  metode  satanice  îndeamnă   slogane de oameni oneşti,  cinstiţi, care se
         cât ai cetăţenia română şi ceri mereu drepturi   Mittal  Steel  Hunedoara  nu  mai corespunde   poporul  spre  ură,  dezmăţ,  prostituţie,   luptă pentru binele poprului şi nu al lor (vezi
         acestei ţări, să ştii că ai şi tu măcar o  obligaţie   cerinţelor tehnice,  am  aflat  că  aici,  se  va   droguri,  armament şi dezbinare.  ce au sărăcit de când au venit la putere?!)
         de bun simţ: să ştii şi tu limba română!  construi una nouă.                                  Ghe. NECULA, Gheţari                 C orneliu POPA,  Căian
                    Mariana PÂNDARU-BÂRGĂU          -  continuare în pag. a 2 - a -       -  continuare în pag. a 2- a -          -  continuare în pag. a 2-a -
   1   2   3   4   5   6