Page 2 - Calauza_2006_836

P a - g p . 2 C ălău za/ nxyatfzrci' nr. 836
INVITAŢIA „CĂLĂUZA noastră” - Un scurt bilanţ al activităţii Oficiului în
prim a parte a anului 2006, ne puteţi prezenta? După masă, de la ora 16
- Trebuie să fac precizarea că Oficiul de am fo s t p re z e n t în sa la
OVIDIU BOTICI - Ing. Şef - Cadastru şi Publicitate Imobiliară Hunedoara REVEDEREA UNOR Clubului Floreasca, pentru
fu n c ţio n e a z ă jn baza H otărârii de G uvern a participa la F estivitatea
Oficiul de Cadastru şi Publicitate OAM ENI Şl LO CURI
1210/ 2004. în baza com petenţelor legale, Prem iilor Asociaţiei Rom â­
Imobiliară Hunedoara-Deva bilan ţul a ctivită ţii O ficiului de C adastru şi După câteva zile petrecute !a Bucureşti, ne pentru P atrim oniu Ro­
- urm are din pag. 1 - P u b licita te Im o b ilia ră H u ne doa ra, pentru tim p în care am recitit cartea fratelui meu mânesc, unde am întâlnit o
- A ctivita te a de in g in e r ş e f este grea, prim ele luni ale anului 2006 ar fi: avizarea „D oi oam eni răi”, răm asă fără coperţi şi serie de prieteni scriitori,
uşoară, vă aduce satisfacţii? docum entaţiilor cadastrale prin verificarea şi scoasă pentru totdeauna din planul edito­ publicişti, istorici veniţi din
- Şi înainte de a fi în această funcţie, re ce p ţio n a re a a ce sto ra la nivel ju d e ţe a n rial al anilor ’60, am făcut o vizită la redacţia toate colţurile ţării, cu care
a c tiv ita te a de in g in e r to p o g ra f im p lica (1886, do cum e ntaţii); titlu ri de proprietate revistei „Am urg sentim ental” unde am stat am făcut schim b de păreri,
p ro fe s io n a lis m , p ro m p titu d in e în lu a re a em ise în baza Hotărârii Com isiei Judeţene de vorbă cu dom nul Ion Machidon, poetul,
de publicaţii şi cărţi. La ora 18,30 şi-a făcut
deciziilor, abilităţi de a coordona şi a lucra în pentru sta b ilire a d re ptului de proprie+ate prozatorul, eseistul şi directorul revistei şi apariţia am fitrionul acestei asociaţii, Domnul
echipă. A ctivitatea de inginer şef în cadrul privată asupra terenurilor (345); acorduri şi ai editurii, luând cunoştinţă despre noile Dr. A rtu r S ilv e s tri, care , d u p ă un sa lu t
Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară avize pentru scoaterea din circuitul agricol a! apariţii editoriale, cât şi despre ce avem pe
H unedoara este o provocare pentru mine, terenurilor (10); activităţi legate de soluţio­ m a sa de lu c ru , a m b ii a u to ri. D e s p re prietenesc de bune doriri, după ce a vorbit
a ce st lu cru p re su p u n â n d a tin g e re a unor narea litigiilor; gestionarea lucrărilor de intro­ ; colaborarea e u ,re vista şi editura „Am urg d e s p re în s e m n ă ta te a A s o c ia ţie i de
performanţe care pot să îm bine eficient cele ducere a cadastrelor de specialitate pentru sentim ental", nu am alte cuvinte decât de Patrimoniu Rom ânesc, a dat curs Festivităţii
două specializări: topografie, respectiv mana­ următoarele localităţi: Deva, Simeria, Orăştie, laudă şi de respect, fiindcă, aici, colaborez, de prem iere, fapt pe care l-am trăit din plin,
gement. Petroşani, Hunedoara, Călan, Haţeg, Densuş, lună de lună şi tot aici mi-am văzut îm plinite prin acordarea D iplom ei de M erit „pentru
- B eneficiarii O ficiului sunt m ulţum iţi de Lăpugiu de Jos; consultare cărţi funciare fără câteva cărţi. , studiile şi volum ele de istorie locală” pe care
serviciile care le sunt oferite? . em itere extras de C.F. (305 cereri); emitere A doua zi, am dedicat-o revederii unor le-am scris şi publicat în ultimii 2-3 ani.
- C onducerea O ficiului de C adastru şi extras de C.F. pentru activităţi altele decât lo c u ri d ra g i: H a n u l lu i M a n u c, P ia ţa Tot cu acest prilej a avut loc şi lansarea
P ublicitate Im obiliară Hunedoara îm preună întocm irea de acte notariale (5261 cereri); volum ului intitulat, din dorinţa Domniei Sale
cu personalul de execuţie încearcă în baza em itere copii de cărţi funciare (637 cereri); Universităţii, sediul O TV, strada Lipscani A rtu r S ilve stri „M ă rtu ris ire a de cre d in ţă
etc., unde. în afara cirqulaţiei infernale a
co m p e te n ţe lo r şi a p re ve d e rilo r lega le să e m ite re e xtra s p e n tru în to c m ire de acte maşinilor, m-am sim ţit destul de bine, chiar, literară” şi „întoarcerea scriitorului”, treizeci
rezolve problem ele cetăţenilor. notariale (2571 ce re ţi); în scrie re a a cte lo r de e se u ri d e s p re lite ra tu ră a M a ria n e i
P olitica de servicii oferite de O ficiul de n o taria le şi extras de C.F. (1611 cere ri); zăb ovind m ai m ult decât trebu ia , lângă Brăescu, la care a colaborat şi subsem natul.
Cadastru şi Publicitate Imobiliară Hunedoara, transcrieri, înscrieri sau notări în registrele de c e a s u l d in v e s tita şi n e u ita ta P ia ţă a Miron ŢIC
presupune un dialog social deschis, care să p u b lic ita te im o b ilia ră in clu siv ra d ie re a Universităţii.
aibă ca scop final îmbunătăţirea permanentă drepturilor reale de garanţie şi eliberare ex­
a activităţii şi serviciilor oferite. tras C.F. (1588 de cereri). (va urma) luliu VVINKL.ER, căci eu trebuie să scot revista
ritm ic, ia trei luni, Iar fina nţare a conform ă
Hofărârli nr. 19 / 1999, căzuse demult, graţia
SUB VREM! LU S T R A Ţ IE SOCIETATEA DESCHISĂ : invidiei, pretenţiilor unora, (INCOM PETENŢI - urmare din pag. 1 -
- urmare „ c e m a i FACI, EUGENE >>" în DOMENIU, de e o face alţii, vezi Doamne, • La ora când creionăm aceste rânduri nu
din pag. 1 - m ai bine ... finanţarea nu fun cţionează. .. cunoaştem încă pedeapsa la care riscă tânăra
- urmare din pag. 1 -
Fără îndoială că este necesară voinţă politică Ce mai făcui, neică? Păi mâ gândii să ies Poale mă va sprijnini tot dl P rim ar Nicolae A.D. din Vulcan, care de frica soţului a născut
pentru rezolvarea acestor probleme. Până acum pe teren, aşa că am fost recent la Ghelari, Schiau, fie şi parţial de la bugetul CULTURII singură în baie, a secţionat cu un cuţit gâtul
nu a existat voinţă politică, altminteri de conspirarea unde vreo 200 de oameni, mulţi tineri, superbi, SCRISE ... noului născut, a! cărui corp a fost introdus
securităţii şi lustraţia ar fi fost probleme care trebuiau au dialogat cu mine, am iansaf cartea „Port şi lacă-tă, în numele transparenţei, ai aflat într-o pungă de plastic şi abandonat la un
rezolvate imediat după revoluţie ca şi în alte state rănile taie" (eu nu vând cărţile, le dăruiesc, câte ceva... Ca şi dl primar, vezi presa zilei tom beron de gunoi menajer. .
provenite din comunism. Să înţelegem că acum ştiai?). Cartea a fost sponsorizată de la bugetul (n). Sunt sătul de veşnicele coterii, idiosincrazii, • Abandonul copiilor, deşi un gest inuman,
există această voinţă politică? Primăriei, aşa că dar din dar se face! dar mal ales de paranoia, răfuielii unora care
S-ar putea. Dar, şi acum, ca şi atunci, în primii numai ei există, numai ei fac şi dreg.. a devenit parcă o m odă şi în judeţul nostru, ei
ani de după 1990, mulţi demnitari provin din Am d o n a t bibliotecii Ghelari vreo 200 Ce să zic? Am ajuns să fa c binele în fiind părăsiţi de mame după naştere în spitale,
structurile puterii comuniste, de partid şi din de cărţi, că n-au oamenii bani să achiziţioneze. ascuns, ca să nu stârnesc reacţii duşmănoase, cele mai m ulte abandonuri fiind înregistrate
securitate. Am donat alte vreo 250, ia Lunca Cernii, unde ori să „colectez” ura duşmanilor celor pe care la H u n e d o a ra . P e n tru a c e s t an se p o t
Trebuie să fie cel putjn un factor foarte puternic primam* m-a invitat să am întâlnire, voi merge mi-; fac prieteni’!! consem na num ele a patru nume cu inima „de
şi 'o a ie eficient care dă tonul sau care ia decizii în curând ieri - *n fost invitat la Peştişul Mare, Câteva noutăţi despre mine ai aflat, dacă piatră” dar al căror nume nu-l desconspirăm
rac c S' :r-î,'-ace-.'ăr acest factor există, este la şcoala mare şi iarnă, unde au fost toţi elevi întrebi sincer, am ical...'C eea ce te rog este deocam uaia.
c'es€0 '*=>e ţâ-« care. precum a dezamorsat rapid şi toii riescăi'; c e r e r i minunaţi, am dialogat, să af;i nu din auzite, că acum cei mai mulţi • in faţa Casei ce Cultură din Hunedoara
am cf-t a. iogm /e am dăruit alte 200 de cărţi aşa com unicăm , a u z le " şi bârfa este
c_'=. £ -. . ceda-ea ce.-.' w— : • e-; şl v ss; os rs .Iste Am eseul*at ca V ie ,’o s r ca. are m ce-a C c~ e te rn a a :mpres;ona: .C c " s i\. '5 a ' Cruci, c - *ori. un
ce — ce : - care C \S -S - : •.: s ~ A' . S'i cu'-: iş: icur e c. : v aze-.ă's: 's- co s e uira~,
s Z s - i -e o
... — : - f : - r . „av c £ :as — cr
-
ce I.-.: . •-r-ccee. • C ':.S'£- „ £iO_ £ £ ; £ : ' £ £
-hi :■?-.£-.£■ - £ ţ .. cese ce
f f r ’ •*: z : z - ce:a* -u a , . £ £ £ _____ :'6 C .e Să I r . T â £ "cOortiE
- 5 '*= sz ' >3; £■*. Jtc 3..T.- Z*E~. e_- re a • i • a ce rai"
'/! ! l ■ .'.Tâ o . ca 2^ m Că se .a '£ = -.£ £ s e . e c e e s 'â
-.1 --£■ r-r: a caTsoc'a 'S u a -£—i.--: ce -âc_"
se : r o ace/ă'a? • u n e c e .ă 'e : ges; ce om enie faţă ce
a -s â - ; Se e* 1 r:- -.. Bejce a '6 avea ^ vers care azi nu mai
,V = . ; ; Z c o ^ ' : m ~_.~eîc v c fne. .Tu. cotor făţarnic, ru.semenul meu, frate"... semeni. Asociaţia .S uprem a Recunoştinţă” -
ca T - a ; - =;a ce ol prima." Sau te pomeneşti că e vaiabil mai abitir ca după cum ne spune preşedintele acesteia,
S c'.£_ ; - c c s c -;s cuiturti, bar sătul de p e -a f un ci? D ar unde su n t ză p e z ile de- dă m e d ita ţi* g ra tu ite !a is to rie p e n tru
Nl -o . c ac^m sâ credem că seva face c o c . i a e unor gem a.oizi... Pentru absolvenţii de liceu cu dom iciliul în m ediui
cu acev?;3? lustraţe, sau câ-i vom cunoaşte petec este cc paniru toţi, ba chiar este rural, pe baza unei adeverinţe că frecventează
inform a'orii şi colaboratorii securităţii. Câne ci-a a : aş; concurenţa vie, activă, numai | LEAGĂNUL PĂDURENILOR | biserica de care aparţin.
secuntâpi sunt încurcate, n-o să avem nci şansa c a 'c .'ă s i nu mai înghiţim 1 Ce mai fac? • La un con tro l, în urm a unei depăşiri
de a le vedea iimpezindu-se. îi dăm dreptate Luc'az -echipa loială crezului nostru, la un DRIBLINGURIPRINTRE
analistului Valentin Stan care a afirmat că dacă JALOANELE JUSTIŢIEI neregulam entare, poliţiştilor prezenţi li s-au
n u r i- speciei ai revistei Nova Provincia „plasat” bani „frum oşi” drept mită, de către L..T.
liberalii ar vrea lustraţie şi-ar face-o mai întâi în
C c v r a . cir terratm ă române maghiară... - urmare din pag. 1 -
partidul lor, neavând pentru aceasta nevoie de o I Toate posturile de radio-televiziune, presa I din Slatina, prins cu ţigări de contrabandă în
lege. în ceea ce-l priveşte pe social-democraţi, J i'd -c î e r-’gnedoaia şi Vas se vor regăsi l scrisă, ne intoxică cu ştiri de senzaţie din care I portbagaj. O am enii legii rtu au acceptat m ita
vorba aceluiaşi analist, pe aceştia îi lustrează spieumc m ea în irisea relaţiilor irrteretnice ... nu iese nimic. Mă întreb câţi bani s-au cheltuit şi şi au declanşat cercetarea pentru săvârşirea
parchetul. Âm ev :-jr noDil ce ’s di Miitisîi j hunedorean acestei infracţiuni, fap t pentru care m erită
I se vor mai cheltui, fie de către justiţie, fie de către I
| mass-media, pentru a se ajunge la un adevăr, j felicitări.
PA MFLETELE TRANZIŢIEI organizat;1 a, care se conduceau după principii I Nu face averea Iul Năstase. câş'bani s-au cheltuit i
CAPITULAREA sau dem ocraţie, în societăţi comerciale conouse de jpentru condamnare, nu mai vorbim de cheltuielile i ...SUNTEM ROMÂNI
un Direktoraî.
AL TREILEA VAL Preşedintele a devenit patron, iar Comitetul s-a j salariate ale magistraţilor et companyf | Ş I F U N C T U M !
I
Domnilor guvernanţi elaboraţi legi coerente i
transformat în Consiliu ce Administraţie, constituit
- urmare din pag. 1 - J care să conducă la însănătoşirea actului de - urmare din pag. 1 -
Care găşti? Păi cele intrate şi conservate în din mercenari aduşi în ultimul moment. Viaţa de l justiţie, să nu mai fie driblată de fiecine şi mai ales I A scrie pe soclul statuii lui Traîan din Piaţa
PDSR prin fuziuni; PSDR, PSM, PS, ApR, Partidul partid se consumă în spatele uşilor capitonate, unde I de străini care nu au nici un interes ca România | Unirii, la Deva, cum că acesta este „părintele
Automobiliştilor, Partidul Pensionarilor, Partidul se trag sfori, se hotărăşte cine a devenit incomod . să prospere. Nu mai ţineţi politica ţării pe roate şi săditorul nostru” (pipstioară preluată de un
Agrarian, Partidul şi Federaţia Ecologistă, PSNR, şi trebuie expulzat ori pus la zidul infamiei, se fac I precum casa lui Nastratin Hogea, cum bate vântul I
Revoluţionarii, Paznicii, Gardienii Publici, Liderii prognoze privind „Creşterea şi Descreşterea j aşa să se încline. România a renăscut din j idiot, de la un naiv rep reze ntan t al Şcolii
sindicali, Căştile Albastre, fugari sau excluşi djn Imperiului Otoman* (în sondaje!) se împart locurile i cenuşă, a avut baze temeinice, aar câteva sute ■ A rdelene) nu e num ai un sfruntat neadevăr,
PD, PNŢ-Cd, PRM, ori câte un UDMR-ist rătăcit, eligibile, dregătoriile, banii şi multe asemenea distracţii • de mii de oameni îmbogăţiţi peste noapte, au slăbit' ci şi o grea blasfem ie. C olac peste pupăză şi
ş.a.m.d... Au venit cu toţii lihniţi, după ce şi-au lichidat plăcute electoratului. Ei contează doarîn campanii, | aceste baze temeinice, poporul român îşi poate ] cu lm e a id io cra sie i este d e cla ra re a anului
conturile, şi-au predat sediile şi şi-au cărat acasă când pe toate gardurile sunt afişaţi Irozii viitorilor i reveni dacă este bine condus prin legi ferme de i 2006, când se îm plinesc două m ilenii de la
patrimoniul. Au fost instalaţi direct în funcţii în locul patru ani, care zâm'oe c adem enitor câinilor care să beneficieze întreaga naţiune. La câte cucerirea Daciei şi m oartea dem nă a regelui
celor care au fondat şi sprijinit necondiţionat partidul comunitari care se învrednicesc să-i stropească i fapte de crime, droguri, armament, furturi de la I D ecebal, anul sărb ătoririi prigo nitoru lu i de
şi s-au pus pe conspiraţii zonaie. Au transformat din mers (va urm a;
j stat şi gospodării private, ar trebui ca în fiecare | daci şi creştini, a je fu ito ru lu i de ţară, anul
am ajuns! centru de comună să fie construită o garsonieră T ra ia n , de c ă tre g u v e rn u l T ă ric e a n u ş t
P I C Ă T U R A D E .V E N I N S I - Mă bucură semnele coagulării unor partide I pentru detenţie? Această caracatiţă şi-a întins I m in is te ru l c u ltu rii (un fe l de m in is te r al
L I N C t f R T T A D E M I E R E doctrinare şi dispariţia celor de familie, de bloc de j tentaculele, a cuprins întreaga clasă politico- j
. • : ' fji ... / v ţ . ... . ■ inculturii).
locuinţe, de stradă; mă întristează să constat că I socială care, culmea, nu se poate debarasa, to ţi. Aici; la Deva şi în judeţul Hunedoara, vatra
DE CE MÂ BUCUR SI MĂ... liderii lor sunt inşi de două piţale: Gigei, Guşel < sunt prinşi ca Intr-o pânză de păianjen, inclusiv < şi in im a p lă m ă d irii n e a m u lu i (nu p rin
Cihăndrel, Tăncel, şi chiar Gionui, vai de el; | justiţia care doreşte să fie independentă „oare {
ÎNTRISTEZ - Accesul fem eilor în poiitică şi structuri i când”? Toţi oamenii de afaceri sunt legaţi cu j hom osexualică îm perechere) Uniunea „Vatra
- urmare din pag. 1 - economico-sociaie, dar nu adevărul pronunţat de ' aceeaşi aţă numită „Corupţia” nu ştiu dacă cineva R om ânească”, S ocietatea „D acia R ediviva”
- Bucură „computerizarea şcolilor” ; întristează misoginul liberal Orban, adică mersul pe verticală, I va scurta acest ghem să nu mai cuprindă şi pe | şi, credem sau sperăm , M uzeul C ivilizaţiei
dispariţia şcolilor de la sate şi procentul copiilor pe două picioare şi nu pe spate sau pe patru labe. | alţii. Domnilor ccnfiscaţi-le averile iar banii să fie ( D aco-R om ane (şi nu rom ano-dacice cum l-a
care abandonează şcoala; Priviţi ia televizor: vedeţi marfă de obor: daciana, ; investiţi în locuri de muncă bine plătite astfel ca ! vrut şi l-a prefăcut Adriana Rusu Pescaru cu
- Mă bucur să aflu că milioane de români frimit lenuţa, lavinia, olguţa, plus „guristele” de meserie, i românul să nu mai emigreze şi să crească I a c o liţi de te a p a C o rn e liu S ta n o ri lo a n
miliarde de euro în ţară, muncind ca robii ori ca tip Floarea Florilor sau Irina ciocoilor, dulănite şi j natalitatea, căci nu ştiu dacă numărăm 22 milioane, j R u d e a n u ) v o m s ă rb ă to ri p rin a m p le
negrii de pe plantaţii; mă întristează fenomenul proptite. bine ar fi. Acest joc printre jaloane s-a extins .
desţărâril, scurgerile de creier, devalorizarea - Mă bucur că Dumnezeu ne-a dat o ţară, unde I până la nivel local. Ajunge. < m anifestări la Deva, O răştie, Geoagiu, Haţeg
câtorva generaţii, în perspectivă. Ce am fost şi ce încap toate tristeţile. etc „Anul Decebal". (va urma)
S Cţ'UiÂATp a v u  ^ y ix t' c u fic u t t>x/ tzuJtiAArcrr