Page 6 - Calauza_2006_837

P a g - . 1 0
Pentru motivele arătate mai sus, cât mai ales pentru
EITOTERAPIA ŞI ALIM ENTELE NATURALE, nerealizarea mult trâmbiţatelor promisiuni ale ştiinţelor
medicale de a vindeca boala canceroasă până în 1970
PERENITATE ŞI AVANTAJE „Americanii, nu mai simt nevoia să meargă la medic pentru
orice indispoziţie: 75 % din populaţie se poate descurca în
Vegetaţia, în totalitatea ei - fitosfera este o veritabilă uzină volumul „Despre medicină” despre particulara reacţie a probleme medicale fără să trebuiască să meargă la o clinică
vie, fără de care existenţa oamenilor şi animalelor pe planeta bolnavilor faţă de medicamente - declaraţie atât de actuaiă şi sau la cabinetul unui medic. „Ei se autoîngrijesc”. Au apărut
noastră ar fi imposibilă. Din pământ, apă şi aer, folosind energia valabilă şi astăzi, dar de care, din păcate prea puţin se mai noi deprinderi de medicină naturistă, deprinderi dietetice
solară şi în cea mai adâncă linişte plantele verzi fabrică mii de ţine cont. sportive etc.
substanţe felurite fără de care civilizaţia noastră ar fi greu de Experienţa multimilenară a fitoterapiei arată şi demon­ Un renumit fitoterapeut român scria despre maniera cum
imaginat. Dulciuri, grăsimi, uleiuri, făină de diferite feluri, fibre strează că fitoterapia nu se adresează bolii ci bolnavului. Toate acţionează plantele medicinale asupra organism ului:
alimentare şi pentru ţesut şi pentru fabricat hârtie, combustibili, plantele medicinale se adresează prin definiţie organismului „Organismul uman în ansamblul lui este un mecanism care la
mirodenii, parfumuri, medicamente şi chiar temute otrăvuri, şi nu în exclusivitate unui singur om, fapt extrem de important, un moment dat nu mai funcţionează perfect; dorind să
sunt produse în minunatul laborator al frunzei verzi. Viaţa şi ştiut fiind că cea mai banală suferinţă nu se menţine cantonată readucem acest mecanism la starea lui iniţială, va trebui să
soarta a tot ce e viu pe Pământ depinde de reacţia fotochimică doar într-un singur sector ai organismului, ci se repercutează descoperim acele ansambluri sau subansam bluri ale
din frunza verde. asupra acestuia ca întreg ansamblul său, chiar dacă aparent mecanismului care au provocat griparea motorului.
Cantitatea de materie vie de pe pământ depinde de noi nu sesizăm aceasta. în cazul maşinii această operaţiune este simplă. Examinăm
capacitatea frunzei de a le capta şi utiliza energia radiantă a în sfârşit, plantele medicinale sunt incomparabil mai uşor piesă cu piesă, până vedem care din ele produce defecţiunea.
Soarelui în procesul de fotosinteză. Numai frunza verde poate tolerate decât medicamentele de sinteză şi practic nu prezintă In cazul omului, pentru ca „maşina” să funcţioneze, ar trebui
da naştere unor noi substanţe organice. Hidraţii de carbon incompatibilităţi sau reacţii adverse decât în cazuri extrem de verificată starea tuturor celulelor. D esigur, atât prin
produşi de frunză reprezintă, direct sau indirect hrana tuturor rare. Noi uităm adesea nişte adevăruri faptice, mărunte în chimioterapie (medicamente de sinteză), cât şi prin fitoterapie,
fiinţelor vii. aparenţă, dar universale prin substanţele de sinteză abiogenă încearcă a se preveni dereglările survenite. Numai că
Natura este inepuizabilă ca farmacie. De la apariţia sa, se comportă şi sunt primite ca nişte străini, ca nişte intruşi în şurubelniţa naturală a fitoterapiei este mai fină decât cea
milenii de-a rândul transmiţându-le din generaţie în generaţie. lumea vieţii. Trebuie să avem în vedere că toate substanţele artificială a chimioterapiei de sinteză şi se potriveşte mai bine
Astfel a trecut fitoterapîa, proba aspră a timpului,'singura care, produse prin biosinteză de către organismele vii, sunt fără la multe celule. Fiind parte integrantă din viaţă, ca rezultat al
în final, validează eficienţa unor remedii. „Experienţa - spunea excepţie dextrogire (rotesc planul luminii poiarizate spre proceselor vitale, celulare, ceea ce ne oferă celula vegetală a
Leonardo da Vinci - este piatra de încercare a oricărei certitudini”. dreapta), în timp ce substanţele de sinteză (abiogenă), produse plantei medicinale este mult mai aproape de celula animală a
Un fitoterapeut modern francez Maurice Messegue în în laborator sau industrial sunt atât dextrogire cât şi kevogire organismului nostru”.
lucrarea sa „Des hommes et des Plantes” descrie contribuţia (rotesc lumina polarizată spre stânga şi în proporţii egale de Ceea ce am spus până acum despre medicamente este în
sa la vindecarea unor bolnavi celebri printre care amiralul 1/1, respectând simetria naturii. Se vede că în substratul principiu poate chiar mai mult valabil pentru alimentaţie.
Frangois Darlan, fostul preşedinte al Franţei Edouard Herriot, biochimic al vieţii este privilegiat sensul „dreapta”. Aminoacizii Ştim prea bine că zaharina sau ciclamatul de potasiu deşi
oameni politici celebri ca Robert Schumann, Winston Churchil, din care se edifică#proteinele vieţii sunt cu toţii dextrogiri. sunt dulci, nu au valoare nutritivă. Ultimul este chiar dăunător.
Konrad Adenauer şi alte multe personalităţi ca regele Faruk, Lanţurile de nucleotide din care sunt edificate uriaşele Acelaşi lucru îl putem spune despre produsele de sinteză:
pictorul Utrillo şi mulţi alţii. Ei sufereau de diverse afecţiuni şi micromolecuie proteinice, se înfăşoară toate, fără excepţie în guma de mestecat, ingredienţi, coloranţi, aromatizanţi etc.
au folosit anterior valoroase medicamente de sinteză pentru sensul „dreapta”, „contra fectum non valet argumentum”, or în 1894 Marcelin Berhelot eminent chimist francez,
a-şi ameliora suferinţele. Dintre diferitele boli de care sufereau, faptele demonstrează clar că organismele vii nu acceptă, nu după ce sintetizase multe hidrocarburi şi alţi compuşi
unele s-au vindecat în urma tratamentelor fitoterapeutice, iar asimilează deloc substanţele levogire, nu au nici o valoare organici în entuziasmul chimiştilor vremii a emis următoarea
altele s-au ameliorat considerabil. Churchil a semnalat o pentru organismele vii. Zahărul levogir din zahărul sintetizat profeţie: „în 2000 nu va mai fi nici agricultură, nu vor mai fi
radicală ameliorare a astmului său, iar Adenauer afirmă în laborator sau industrial nu are nici o valoare nutritivă, nu ţărani, pentru că chimia va face inutilă agricultura. Va veni
ameliorări similare în suferinţele sale reumatice. Pictorul Utrillo, reprezintă vreo valoare pentru organismele vii, el este respins vremea când vom purta la noi pungi cu tablete conţinând
graţie plantelor pe care le-a folosit, a scăpat de insomniile ca străin. Celebrul biochîmist, părintele vitaminei C, pentru că proteine, lipide hidraţi de carbon, cu care, în caz de nevoie ne
care-l chinuiau. Există în lume peste 300 000 de produse a primit premiul Nobel (1937) parafraza dictonul popular zicând vom potoli foamea”.
medicamentoase şi anual apar 1 500 pe rafturile şi în vitrinele că: ...„nu este bun numai ce ni se potriveşte”. (Az elet jellege.). Amintim această predicţie doar în treacăt, neputându-ne
farmaciilor. Din cauza grabei de a fi comercializate, multe dintre Substanţele levogire nu se potrivesc organismelor vii. Este ca permite aprofundarea temei, ne rezumăm doar la fapte,
ele sunt insuficiente sau chiar deloc testate. Multe dintre ele şi cum am forţa o piuliţă pe stânga pe o tijă filetată pe dreapta. lată-ne ajunşi în secolul X X I, dar putem zice doar
sunt extrem de puternice şi nu lipsite de urmări negative pentru De unde acest comportament ciudat al materiei vii? ceea ce afirma cunoscutul antropolog şi filozof Clude Lewi
organism. Nu întâmplător. în zilele noastre s-a născut un Fizicianul şi filozoful J.D. Bernal scria relativ la acest capriciu Straus în a doua parte a secolului trecut: „Noi depindem
pe-ceot m e c ca~-e-î toxic”. Un amoscut medic american de a! vieţii: „Trebuie să admitem că aceasta... continuă să rămână încă de imensele descoperiri care au marcat ceea ce se
on^ne roma-«_ ar oeorge Durieă, de la Cook Courrty Hospitai uniri (fin aspectele structurale ale vieţii, cei mai dificil de numeşte fană nici o exagerare, revoluţia neotocă agricultera,
publica un interesant material pe această 6n*e în revista „Bnăsh explicat... Probabil că nu îl vom putea explica niciodată. (The creşterea vitelor, olăritul, ţesâtoria... La toate aceste „arte
Medica! Joum aT în care precizează că 1 % din toate internările Origin of Life). ale civilizaţiei, noi nu am adus de 8 sau 10 000 de ani
în spital se datorează reacţiilor secundare ale medicamentelor; Caracterul străin şi nu arareori agresiv din mai sus citatul decât perfecţionări”.
că 8 % din toate preparatele medicamentoase au efecte Adalbert Szentgyorgyi:
adverse; că 15-40% din pacienţii spitalizaţi suferă de pe urma „După cum o cheie nepo­ CA£/TAT/££ Af£ST£ACAA/U£U/
efectelor secundare ale medicamentelor şi că în SU A cel puţin trivită poate pătrunde în /
140 000 de persoane mor anual în urma medicamentelor gaura cheii, fără a fi în stare Atunci când privim un mesteacăn ni se pare că este un copac blând şi deşi emană o anumită
prescrise de medici. Putem deci spune liniştiţi A. Holmes nu să deschidă totuşi broasca, fragilitate, mesteacănul este gata oricând să ne ajute să trecem peste momentele dificile din
exagera atunci când spunea: „Dacă s-ar aduna toate tot aşa un medicament se viaţa noastră, peste neplăcerea produsă de o veste proastă sau peste suferinţa produsă de
medicamentele din lume şi s-ar arunca în ocean, oamenii ar fi poate ataşa unei relaţii pierderea unui om apropiat.
salvaţi, dar ar muri majoritatea peştilor”. biologice, disociind o sub­ Mesteacănul este acela care, stând la rădăcina lui, în sfera lui de acţiune, ne ajută să ne
Se pare că am uitat sau ceea ce ar fi şi mai rău, considerăm stanţă naturală, fără a împăcăm cu noi înşine şi cu ceilalţi, să acceptăm ceea ce nu se poate schimba din viaţa noastră.
depăşit şi perimat preceptul celor vechi: „Primum non nocere”. corespunde funcţionalităţii De asemenea blândeţea mesteacănului este în măsură să ne producă o uşurare a
înainte de toate să nu vătămăm. Aici este binevenită observaţia respective... în pofida consecinţelor provocate de stresul citadin.
lui Maurice Messgue: „Les plantes peuvent guerir, mais elles câtorva succese, meca­ Anumite emoţii, cum ar fi spaima, frica, furia ne fac uneori să ne pierdem controlul. Mesteacănul
ne pouvent pas tuer” - Plantele pot vindeca, dar nu pot ucide. nismele cie acţiune aie ne poate ajuta să ieşim din starea aceasta şi să ne acceptăm aşa cum suntem.
Celebrul fizioiog, medic şi filosof al secolului XIX Claude majorităţii m edicam en­ Şi dacă în viaţa noastră intervine un accident sau o operaţie ce provoacă medificări corporale
Bernard declara că boala nu-i nimic, terenul este totul, iar telor au rămas încă neelu­ definitive, stând la rădăcina mesteacănului el ne ajută să ne împăcăm cu noua stare fizică şi să
mergem mai departe.
celebrul enciclopedist roman a scris prin anii 30-35 e.n. în cidate”.

Oxigenul este deci combustibilului pentru încălzit, deci a lemnului astfel la revigorarea fizică şi psihică a
AERUL alimentul nr. 1 al orga­ cu cărbune. De atunci s-au scris biblioteci organismului. .
nismului. Chiar şi cali­
Ionii negativi sunt neutralizaţi de pereţii
întregi despre smog şi despre poluarea
tatea somnului, de atmosferică, precum şi despre măsurile şi conductelor de aducţiune ca şi zidurile
care depind toate acti­ lupta împotriva ei. Trebuie să observăm că un încăperilor. Pereţii aparatelor, aripioarele
Omul, ca să trăiască aparent incredibil, are vităţile zilei următoare, depinde de calitatea aer curat nu este în mod obligator şi un aer ventilatoarelor, învelişurile metalice etc.
nevoie zilnic de circa 1 -1,5 kg de alimente, de aerului pe care îl respirăm, de aerisirea proaspăt. Prospeţimea fiind imprimată de captează ionii negativi. Prezenţa ionilor
cca 1,5 kg de lichide şi 12 m cubi, respectiv 15 camerei de dormit. Un adult consumă în cursul provenienţa sa recentă, contactul nemijlocit negativi, explică de ce în unele locuri sau
kg de aer. Un sportiv în cadrul unei competiţii unei nopţi normale de somn, în jur de 165 de cu masa de aer din mijlocul naturii, din mediul localităţi ne simţim bine, şi în altele nu, în unele
are nevoi de 97-98 kg, de aer pe zi. litri de oxigen, eliminând 130 de litri de bioxid exterior. Aerul condiţionat, nu înseamnă aer ne simţim tonici şi bine dispuşi, iar în altele
Avem două feluri de a mânca: o dată în de carbon. proaspăt, el îi scade omului capacitatea de apatici şi fără vlagă.
numele aparatului digestiv ingerând trei mese Atm osfera mai conţine şi impurităţi muncă, uneori îi poate crea chiar stări Specialiştii de la Universitatea din
pe zi şi o dată în numele aparatului respirator, gazoase, volatile şi solide, fum şi praf cu efecte depresive, sporeşte îmbolnăvirile de tipul Berkeley, care au o experienţă de aproape o
ingerăm oxigen în contul a 15-18 mese pe nocive pentru căile respiratorii, efecte me­ răcelilor, reum atism elor şi afecţiunilor jumătate de secol în studiul influenţei ionizării
minut. canice, traumatice, iritante şi de transport al cardiovasculare. Din acest aer lipsesc ozonul aerului au dovedit inutilitatea unor aparate
Oxigenul se află în proporţie de 20,95 % în diferiţilor microbi. Se introduc zilnic de aproape şi ionii negativi. O concentraţie bună de ozon care produc ioni negativi, aparate mult lăudate
aerul atmosferic. Fără acesta viaţa devine 7 ori mai mulţi poluanţi pe această cale, decât în aer, sporeşte rezistenţa organismelor la frig de reclamă şi publicitate, mult căutate în
imposibilă. Inspirăm oxigen şi eliminăm bioxid înghiţim pe calea apei (21) băută într-o zi. şi la acţiunea substanţelor toxice, sporind în societăţile de consum. Ei spun că mijlocul cel
de carbon. în mod obişnuit aerul are o Ingestia de pulberi la o* persoană într-un acelaşi timp şi calităţile generale ale sângelui, mai bun dea respira un aer bogat în ioni uşori
concentraţie de 0,03 bioxid de carbon. Fiind an, prin respirarea aerului poluat este cca ca şi ale circulaţiei sanguine. rămâne excursia sau plimbarea în zone cu
mai greu decât aerul, el se află în concen­ 6 kg. In condiţii naturale aerul se ionizează sub aer curat în păduri sau de-a lungul apelor...
traţie de 20-60 de ori mai mari în vecinătatea In epocile vechi omul nu a putut observa acţiunea radioactivităţii diferitelor elemente din Cum omul contemporan îşi petrece în medie
solului, decât în păturile mai înalte. Prezenţa decât incidental diferenţa între aerul proaspăt aer, sol, şi din alte medii. Ionii uşori sau 66% din viaţă în încăperi închise, iar diferitele
bioxidului de carbon în atmosferă se remarcă şi aerul viciat, viaţa societăţilor umane negativi, au acţiune benefică asupra calde acces ale aerului spre aceste încăperi,
o mărire a amplitudinii respiratorii şi acce­ desfăşurându-se încă foarte mult în aer liber, organismului, influenţează benefic ritmurile tind să deterioreze virtuţile aerului proaspăt
lerarea respiraţiei. Peste 34% bioxid de carbon în 1601 însă apare la Londra primul manifest respiratorii şi cardiace, tulburările endocrine natural, îi este recomandat să folosească cât
atmosfera devine toxică, iar peste 5 % alarmă redactat de John Evelyn sub titlul de tot felul şi de metabolism; exercită acţiuni mai mult aerul proaspăt al spaţiilor deschise
produce asfixie (flacăra se stinge la concentraţii „Fumifugiu”. Era vorba de efectele nocive pe calm ante aspura cortexului cerebral, al câmpiilor, ăl crângurilor, al pădurilor şi
de cca 1%). care le produce asupra aerului, schimbarea facilitând somnul şi relaxarea, contribuind malurile râurilor.
'tvctVLro-r cyvuvvie^^uXctr'