Page 3 - Calauza_2006_838

Călăuza/ noastră/ nr. 838 ■Pag'. 3
^ ^ şi Banatul. Ce-şi zic ei: Dacă ai mei legau porcul
A b E V A R A T A F A T A A R O M Â N IE I N E - O A R A T A IN U N D A Ţ IIL E şi dezlegau câinele, nu săpau fântâni, căci le era
' ' suficientă paporniţa anatoliană, nu încropeau
Zic extracarpatinii că ne ţinem fuduli noi,
ROMAN- J r ! ardelenii şi bănăţenii. Dacă o fi aşa , nu e o Bizanţ, cei mai blonduzei şi mai spălăţei, deversaţi closete, fiindcă m izeriajngrăşa pământul, nu
la noi de vecini, încropesc alte semibordeie ţn
cultivau pomi fructiferi, căci mai de trebuinţă erau
r/SMUL ? * * * m eteahnă, nu e un „m o ft” m aidanezian vaduri de ape şj sub buze de râpe, în vreme ce salcâm ii, de ce am proceda altfel? Faceţi
Ai "
1/
(bucureştean), ci o atitudine justificată de realitate, port-drapelul României în Europa, şmanglitorii, rogu-vă, o statistică a provenienţei primarilor,
UNEI VECHI Aflasem, din secretele ultimului recensământ, că construiesc castele. Iar eu, biet intelectual viceprimarilor şi consilierilor din judeţ: barabe,
MONOGRAFII vreo 30% din gospodăriile româneşti rurale, dar pensionat ca un ceapist, vâr mâinile tremurânde vorba nativilor din Valea Jiului. Am făcut un sţudiu
şi de cartier, nu au closete, ci împrejmuiri din trei
pe strada mea, Aleea Pescarilor, alcătuită din
de boli şi foame în buzunarele ce tind către glezne,
Ionel pari, încropiţi din jipi de tulei, iar, în rest, grădina ca să dau celor care de sute şi sute de secole nu şase blocuri: dintre cei ce îşi scot rufele la uscare
Bibliofiiia e o AMĂRIUŢEI sau lanul cu păpuşoi. A trebuit să vină de vreo au auzit că încă de pe vrem ea îm păratului şi vedere în balcoane, pe crăcile pomilor şi pe
pasiune oevora- trei ori inundaţiile pentru ca datele jenante ale Vespasian s-a inventat veceul, semnul cel mai sârmă în spaţiile verzi sunt, fără excepţie, dacă
toare, care nu lasă loc pentru alte pre recensământului să se adeverească în toată de nobleţe al civilizaţiei romane. exceptăm trei familii de rromi, barabe.
ocupări.C ărţile vechi m-au atras hidoşenia şi mizericordia lor: case de chirpici, Românul e uşor delăsător şi grabnic imitator. Un banc despre olteni, cu rădăcini istorice în
dintotdeauna, chiar şi cele scrise în limbi semibordeie, curţi izolate cu garduri de spini, Aşa se face că şi ardeleanul sau bănăţeanul Primul Război Mondial, rezumă toată pledoaria
pe care nu le cunosc. precum stâ nele de oi ale păşunat'ului împrumută lesne felul extracarpatinului: constru- rnea de până acum: „Trupele germane pătrund
Dar nu despre bibliofilie vreau să transhumant, oameni zdrenţăroşi, jegoşi precum ieşte din orice şi oriunde, nu curăţă şanţurile, nu Pe Valea Jiului în Oltenja. Feldmareşalul este
vorbesc, ci despre o carte anume, cum­ negrii de dem ult pe plantaţiile de bum bac are trebuinţă de closet când vede la vecinul mai încartiruit|a cel mai înstărit.gospodar. Acesta îl
părată dintr-un anticariat timişorean. americane ori cubaneze. De higenă cât de cât nou, moldovean, paporniţar sau băltăreţ, că se ospătează din belşug cu mămăligă şi fasole
Este vorba despre o monografie a satului omenească, de veceuri ce să mai vorbim. Ce mai poate şi aşa, că la ce bun să cumpăr şurubul când frecată, Se ghiftuieşte nemţul din bunătatea
Poiana, din păiţile Năsăudului, scrisă de poţi pretinde acestor oameni ţinuţi de sute de ani merge şi cu drotul! Mergi dumneata, cititor de românului, stă ce stă şi întreabă: „Nea Mărine,
preotul erudit şi cultivat al satului, Ştefan (exceptând perioada Cuza) în stare de sălbăticie bună credinţă, pe Valea Lăpugiului, aRomosului, weceul unde este!?” „Da; ăsta cine-o mai fi,
Buzilă, şi imprimată la tipografia George africană? Vin din ceruri şi, din când în când, apele a Geoagiului, a Galbenei, pe orice vale populată domnule feldmareşal?”
Matheiu din Bistriţa, în anul 1910. Cartea fac curăţenie generală, la care participă de la ca să te încarci de scârbă: nici o groapă de gunoi „C losetul...” „N ici pe ăsta nu îl cunosc” ,
are 360 de pagini şi poartă dedicaţia vlădică la opincă premierul, preşedintele, miniştri ecologică (sau măcar groapă),, cascade peste Neamţul recurge la semne. „A, da, aşe zi muică!”
olografă a autorului ei: „Amicului Carol (crescuţi şi ei în gospodării fără closete), militarii, diguri de gunoi colmatat, mii de tone de pungi, Jn cucuruz, în păpuşoi”, la feldareşalul lanul de
S chotlV fiind datată 16 septem brie pampierii; localnicii fiin#sp«cfâtoiicu justificarea: , sticle şl zdrenţe. Judeţul pute, pute de trăsneşte la un capăt la altul, rând pe rând. Nimic. Zice, fie
1921, adică la 11 ani după apariţia ei. Dumnezeu ne-a pedepsit cu ploaia, urmările să măi tovarăşi de la Mediu şi Apele ,Române! ce-o fi, şi-i dă drum ul Apei către nea Mărin:
Părintele Ştefan Buzilă şi-a scris le dreagă statul. Iau apele cota din sărăcia P rim arii s-au ţig ă n it şi s-au d eza rd e le n it, Nea Mărine, proastă organizare!...”. „Aşa-i,
cartea într-o limbă românească plină de balcanică de ev mediu primitiv, la anul, cu banii majoritatea fiind vinituri ori urmaşi de vinituri ajunşi domn’ feldmareşal, că dacă era bună organizare,
farmec, curată, cu unele arhaisme, care, publici, românii, fraţii lor, foştii robi aduşi din în Eldorado, care a fost, sub comunişti, Ardealul ne c... noi la voi, nu voi la noi”. Gligor HAŞA
la vremea când a fost scrisă, făceau
parte din limbajul curent. PRIMIM DE LA BIROUL DE PRESA AL P E. UITAŢI DE PĂRINŢI, ÎŞI TRĂIESC VIAŢA
Preotul Buzilă are o viziune cuprin­ I
zătoare a satului transilvan la început de ÎN DURERE
veac XX, vorbeşte despre originile şi Pentru construcţia de case case pentru persoanele afectate dej
numele satului, stabileşte arborele pentru sinistraţi PC susţine inundaţiile din acest an. în prima zi de maî, însoţindu-l pe Hunedoara, ei fiind abandonaţi de
+ genealogic âl fiecărui locuitor (având la redirecţionarea unor sume de la „Am propus redirecţionarea] prof. Alexandru Lupu, preşedintele părinţii care nici azi nu-i caută...
îndemână registrele parohiale), scrie Loteria Naţională acestor fonduri întrucât consider că. executiv al C.N.R. pentru drepturile Dintre aceştia, doar unul a fost
despre cele două biserici ortodoxe, Partidul C onservator susţine în acest moment sinistraţii sunt o‘ copilului, am poposit pe meleaguri recuperat, restul aflând u-se într-o
despre preoţii şi cantorii d& au slujit în propunerea preşedintelui Loteriei prioritate. Este o situaţie de crizăl haţegane. Ca şi oaspeţi ai Asociaţiei situaţie greu de imaginat, cu toţii fiind
ele. Un capitol întreg este dedicat şcoli N a ţio n ale, L iliana G hervasuc, care trebuie tratată ca atare, sunt] Creştine de binefacere Aurora, ne-a prinşi în mreaja durerilor trupeşti şi
şi învăţăturilor ei, aminteşte persoanele referitoare la redirecţionarea unor mii de oameni care au rămas fărăi încântat priveliştea locurilor dar şi sufleteşti. în pofida bolilor neier­
mai importante născute în sat, „eşrte” din sume ale instituţiei către construcţia un acoperiş deasupra capului. Este* arhitectura C entrului specializat tătoare ce au pus stăpânire pe ei,
Poiana, vorbeşte despre pământ şi de case pentru sinistraţi. vorba despre copii, bătrâni, familiil pentru cop ii cu d iza b ilită ţi, din aceşti nevinovaţi copii au în Centru,
preţul acestuia, într-un cuvânt, părintele □liana Ghervasuc propune ca întregi care acum riscă să se şi| Sântămăria Oriea ce pare un autentic condiţii deosebite de trai şi educaţiei
Ştefan Buzilă creionează un portret 60% din profitul net al Loteriei să fie îmbolnăvească din cauza condiţiilor! stil de construcţie suedeză. Acest graţie celor 11 camere de dormit,
complet al satului românesc grăniceresc destinat anul acesta construcţiei de în care trăiesc de câteva săptăm âni.'centru, (preşedinte ec. Ilie Dobrean camerei de zi, sălii de relaxare şi a
din nordul Năsăudului. Ultimul capitol al ------------------------------- --------------------1 şi coordonatoarele Felicia Popescu meniurilor gustoase şi suficiente ce lî
cărţii, cel ce m-a îndemnat să scriu DECLARAŢIE DE PRESA PML. şi Cristina Goia) ce au ca sponsor se oferă prin bucătăria proprie, dar şi
aceste rânduri, este dedicat calamităţilor principal o organizaţie non-profit din a g rijii ce le-o o fe ră personalul
de tot felul, abătute peste sat de-a lungul Apreciez rezultatul întâlnirii dintre reprezentanţii Colegiului CNSAS i Osthjalpen (Suedia), ne-a oferit prilejul salariat. Cu toţii sunt repartizaţi în
istoriei sale: boli, foamete, incendii, hoţii... şi conducerea SRI cu privirie la angajamentele pe care aceste două să cunoaştem activitatea celor 20 de două clase pentru a studia în limita
lată ce spune părintele Buzilă despre instituţii le-au luat pentru predarea către C olegiu a cartotecii, a I salariaţi de aici şcolarizaţi după p o sibilităţilor lor intelectuale, pe
„norme” suedeze, dedicată în exclu­ baza unui program adecvat. Ba,
hoţi: „Nu puţin necaz au dat acestui ţinut microfilmelor, a bazei de date, a dosarelor de personal şi a proceselor |
sivitate dezvoltării autonomiei perso­ mai mult, participă la excursii orga­
şi hoţii, în timpii trecuţi, care, ascunşi de verbale de distrugere a dosarelor Securităţii. |
codrii seculari ai acestor ţinuturi, Nu pot decât să mă declar satisfăcut de faptul că SRI a agreat ideea nale a celor 15 copii cu handicap nizate, drumeţii, serbări onom as­
începând din cele mai îndepărtate de a preda cartotecile şi microfilmele precum şi evidenţa informatizată. • grav, ce au vârsta cuprinsă între 16- tice şi sunt antrenaţi în a ctivită­
timpuri, cete, cete, de regulă din Buco­ Această acţiune este de natură să îmbunătăţească şi să eficientizeze | 19 ani toţi fiind preluaţi de la vâsta de ţile microfermei centrului.
vina şi Marmaţja, se alipeau şi pe la noi, activitatatea CNSAS. Un astfel de demers va contribui la reforma clasei | 3-4 ani de la Casa de copii din loan VLAD
se strecurau prin satele noastre şi politice, a tuturor categoriilor din economie, din administraţie şi din ■
4 jefuiau. Aceasta a durat până după celelalte zone de activitate. ‘ GHID PENTRU ASISTENTA Şl ORIENTAREA CETĂŢENILOR
1881, când, prinzându-se omorâtorii
Ar fi fost şi momentul să se realizeze acest deziderat având în vedere I STRĂINI PE TERITORIUL ITALIAN (inclusiv români)
evreului lantel Kahan din Errtradam şi apropiata intregrare a ţării noastre în UE. Aştept primele rezultate |
pedepsindu-se exemplar, hoţBor s-a pus concrete în această direcţie, dincolo de angajamente şi promisiuni. i - urmare din nr. 837 -
sfârşit. Afară de sate, hoţii se arătau şi PNL a susţinut reform a morală a clasei politice româneşti şi a ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN ITALIA - Legea tutelează sănătatea tuturor
pe munţi, pe la stâne sau în locuri unde
în tre p rin s d e m e rsu ri co n cre te pentru co n d a m n a re a o ficia lă a 'persoanelor, chiarîn lipsa permisului de şedere. Dacă ai nevoie de cure medicale
se credeau că au câştig. O groază
nem aipom enită stăpânea în trecut, comunismului. Senator PNL Radu Stroe, - 1 poţi să te adresezi serviciilor sanitare publice. Accesul la structurile sanitare nu
poporaţiunea din cauza acestor mişei. preşedinte Comisia de Control a activităţii SRI | împiedică semnalarea la Autorităţile publice, în afara cazurilor în care legea
De frica hoţilor nici lumină în case nu mi-am pus-o în sufletul conştiinţei prevede obligaţia raportului medical. Curele urgente sunt gratuite pentru cetăţenii
aveau, deoarece făceau ferestrele mici.’ SCRISORI DE SUFLET „eului” meu, ca viaţa să continue, ca străini care nu au rrtljloace economice. Sunt garantate de asemenea: - cure
Aşadar, la începutul secolului XX, ALO, REDACŢIA? în acea zi minunată în care am uitat urgente pentru boli şi accidenţe; - tutela femeilor însărcinate şi a celor în
hoţia era socotită o calamitate, precum de griji şi boli, de perfidia umană şi maternitate; - tutela sănătăţii minorilor; — vaccinurile obligatorii; - tratamentul
duma. în zilele noastre hoţia reprezintă în ideea că eu am răspuns sincer vorbeau în jurul meu doar îngeri cu bolilor infecţioase.
starea de normalitate! Se fură într-o că nu mă ascund după căciulă îmi a aripi de evantai, ce spulbera tristeţea IMPORTANT: Dacă eşti însărcinată, poţi să te adresezi serviciilor specializate
veselie. „Mişeti” părinteki Buziă par nişte declina veridicitatea identităţii, prin m alefică a singurătăţii şi dădea carete vor ajuta să înfrunţi această perioadă în mod cât mai optim. Este interzisă
personaje rupte cfin basm, e adevărat, copie C.l. pentru că şi azi regret, că tuturor celor din jur cel mai drag şi expulzarea femeilor însărcinate pe toată durata sarcinii şi pe cele 6 luni succesive
băgau spaima în „poporaţiune*, dar ei eram deja în centrul oraşului când scump lucru: speranţa, speranţa de naşterii copilului. Poţi cere un permis la Questura pe baza certificatului medical
care demonstrează sarcina, şi al paşaportului valabil. Acest permis nu poate fi
se mulţumeau cu un sac de cereale, o m i-am adus am inte că nu am a trăi liber şi fericit. prelungit sau convertit într-un alt tip de permis şi nu este valabil pentru muncă.
roată de caş, un miel sau o oaie. Azi, buletinul la mine. încă o dată îmi cer Dragii mei, să aveţi o muncă
hoţia a atins culmi care nu şi le putea scuze, dar nu am vrut să mă întorc uşoară şi liniştită, sunteţi foarte buni Are o durată limitată (până la împlinirea vârstei de 6 luni a copilului) şi îţi permite
imagina părintele Buzilă. Se poate goli din drum. în profesie, respectaţi şi stimaţi de de a beneficia de serviciile sanitare pe toată durata permisului.
PROTECŢIA SOCIALĂ - Pentru a ajuta persoanele - victime ale violenţei
seiful unei bând cu un cârd fals sau cu Ei, bine, dragele mele, dragii mei, cititori, bine vânduţi la cota de piaţă şi ale exploatării grave, şi pentru a susţine acţiunile de constatare ale organizaţiilor
x un telefon venit din sferele înalte ale dvs a-ţi reuşit să mă faceţi praf, mass-media. Povara nu este grea criminale, sunt prevăzute dispoziţii pentru tutela şi asistenţa celor care au nevoie
ţăndări, surcele, pulbere stelară, să
politicii. Clasa politică de la noi s-a
specializat în jafuri de amploare, numai mă împrăştiaţi în toate cele patru zări când rezultatele muncii noastre sunt de protecţie. Dacă eşti supusă violenţei şi vrei să te eliberezi poţi să te adresezi
răsplătite de cititori. Continuaţi mereu
Organelor de Ordine (fără a-ţi fi teamă de-a fi expulzat), sau asociaţiilor umanitare
proştii mai fură, acum, o pâine sau o prin riposta, nu numai de a-mi publica noul şi progresul, apropiaţi-vă mai
sticlă de vodcă. Flota maritimă a fost anunţul, ci şi de a găsi înţelepciunea, mult de cititori, deoarece pentru ei prezente în teritoriu. Verificată situaţia de real pericol în care te afli, ai posibilitatea
de a fi ajutat şi protejat, participând şi la un program de integrare socială oferit de
vândută la preţul fierului vechi, marile etajul superior al inteligenţei şi scrieţi, pentru ei selectaţi părerile lor, serviciile de asistenţă. îţi va fi eliberat un permis de şedere special şi vei avea
întreprinderi au fost vândute mai pe purităţii umane de a mă cataloga alinaţi-le dolenţele pentru că doar ajutorul necesar pentru a te elibera de violenţele exploatatorului tău. Permisul
nimic, „Comisionul”, adică furtul, fiind corect dar şi să-mi adresaţi o mică prin presă noroddl îşi mai poate de şedere pe motiv de „protecţie socială” va avea durata de 6 luni şi va putea fi
mult mai mare decât suma intrată în frază de mulţumiri pentru urările de vărsa amarul în această lume a capi­ prelungit. Acest permis oferă accesul la serviciile de asisteriţă, la studiu, Înscrierea
visteria statului. Exemplele ar putea bine şi sănătate pe care vi le-am talismului exacerbat cu faţa inumană pe listele de disponibilitate la muncă şi la munca subordonată.
continua la nesfârşit. Ne oprim aid. adresat. Apoi, fiţi sigure că zilnic o a cărui scop sunt banii, banii şi iar IMPORTANT: Dacă te afli într-o situaţie de exploatare, chiar dacă nu ai
De la romantismul „mişeilor” pă­ s-o fac, cât voi trăi. Aţi reuşit dlor, banii (doar pentru cei tari) aşa cum, permis de şedere, să nu-ţi fie teamă de a cere ajutor: adreseâză-te serviciilor
rintelui Buzilă şi până la hoţii specializaţi pentru o clipă să mă trim iteţi în magistral, în scrisoarea sa Eminescu sociale sau altor centre specializate în asistenţa străinilor pentru a expune
şi emancipaţi de azi a fost bătută o cale Nirvana, în Rai. Am realizat că spunea: „O, lume de mizeri şi bogaţi, problema ta. -Se poate obţine un permis de şedere şi fără a face un denunţ. în
foarte lungă. oamenii nu au murit pe pământ, că în care cei săraci devin tot mai săraci cazul în care îţi vine propusă o măsură de protecţie socială, dacă ai avut în
Deşi se spune că hoţia şi minciuna mai există inimă, suflet şi înţe­ iar cei bogaţi, tot mai bogaţi.” precedent un decret de expulzare, acesta poate fi suspendat.
au picioare scurte... lepciune. Am sărutat acea frază şi Matei MANEA, Hunedoara (va utma) Constantin AOANEI - RAHOVEAN

L * V oxPunoeAruXcyy’