Page 5 - Calauza_2006_839

C&lcLutyVnoastră/ nr. 839 PCL0< 5

motivul dispariţiei aşezărilor aparţinătoare: (mai ales în zona Hunedoarei şi pe Valea
SATE PIERDUTE, LOCALITĂŢI DISPĂRUTE Dragoş şi Orbeşti. Streiului). Nu de puţine ori oficialităţile au
Nu în puţine cazuri feudalii înşişi au mutat schimbat din varii motive numele satelor,
La fel ca oamenii şi-au avut şi îşi au şi întâmplat ca oamenii să redea viaţă altor satele lor sau pe ale altora pentru a-şi spori rebotezându-le, fie traducând corect sau „după
localităţile soarta lor ( habet sua fata possessio). aşezări, cu nume noi sau cu vechiul nume, de veniturife. Strămutările forţate în detrimentul părere" numele vechi, fie derivându-le dintr-un
Au trăit, s-au dezvoltat, au roit, s-au transformat cele mai multe ori cu numele întemeietorului şi aşezărilor vecine au făcut ca acestea să onomastic, fie numele întemeitorului sau a
prin vremi şi vremuiri, încât unele au ajuns până mai rar datorate unor particularităţi fizico- slăbească sau să dispară. De cele mai multe beneficiarului.
în zilele noastre de la momentul atestării, altele geografice. Epidemia de ciumă care a urmat ori numele satului a fost schimbat atunci cînd întărirea feudalismului, trecerea de la o
au trecut în lumea uitării. Multe dintre cele marii invazii a tătarilor din 1242, dar mai ales prin abuz şi silnicie strămutau pe domeniul lor economie silvo-pastorală la una agricol-
dispărute au trăit relativ puţin, câţiva ani, câteva cea din anii 1348-1349, cele din a doua jumătate satele vecine, pentru a li se pierde urma şi pastorală, mai ales sub împăraţii „luminaţi”
decenii, cîteva secole, apoi au scăpat din a secolului al XI V-lea au pustiit sau au ras de pentru a împiedica reintrarea în drepturi a celui MariaTerezaşi Franz Josif, accentuează feno­
observaţie unindu-se cu altele, luând alt nume pe faţa pământului o sumedenie de aşezări, mai păgubit. Aşa se explică faptul că numeroasele menul dându-i dimensiuni europene. De men­
şi alte înfăţişări, pierzându-şi identitatea ori ales pe Valea de Mijloc a Mureşului şi la ieşirea sate dispărute au existat pe domeniile unor ţionat că fenomenul „pierderii” ori „dispariţiei”
sfârşindu-şi existenţa. acestuia din Transilvania ( culoarul Deva-Zam). mari feudali de la Mia - Brănişca, Vaţa Baia de localităţilor este mai atenuat în comitatul Hune­
In judeţul Hunedoara, poate mai mult decât Din pricina „răotăţilor", cum spune croni­ Criş şi Haţeg. doarei decât în celelalte şase comitate transil­
în alte judeţe cu preponderenţă agrară, au carul: războaie, invazii, răscoale, opresiune, Au fost destule cazuri când satele şi-au vănene. Dintre cele peste şaizeci de aşezări dis­
existat două categorii de aşezări: dispărute şi abuzurile stăpânului feudal etc., oamenii şi-au strămutat vatra după secătuirea pământului, părute de la momentul atestării, fenomen care
supravieţuitoare. In prima categorie intră vreo părăsit satele sau cătunele bejenindu-se în alunecări de teren şi mari inundaţii. Unele şi-au cunoştea amplitudinea maximă între mijlocul
66 de localităţi. Biografia acestora e sau Banat, Ţara Românească şi Moldova. O păstrat numele (Bretea Mureşană, spre sec. al XlV-lea şi mijlocul sec. al XVI-lea, le vom
întortocheată sau intrată în bezna istoriei din bejenire aproape în masă cunoaşte satul Bretea exemplu), altele nu. menţiona pe câteva doar, pentru excepţia care
numeroase motive: invazii, războaie pustiitoare, Mureşană la mijlocul secolului al XVII-Jea, când Preponderent a fost, însă, fenomenul întăreşte regula, colorit şi putere de generalizare.
răscoale, molime (ciuma) şi răscoale. S-a fug în Banat 27 de familii, acesta fiind, pare-se, „înghiţirii” unor sate, prin extensiune şi integrare (va urma) G ligor HAŞA
9 M A I - ZIUA ÎN CARE UNIUNEA EUROPEANA Simpozion dedicat Zilei Europei, la A R TIFIC II
Sala Mare a Instituţiei Prefectului, UN CAREU PE SĂPTĂMÂNA
A ÎMPLINIT 55 DE ANI continuând cu o expoziţie de desene
realizate de elevi. A urmat un concurs O RIZO NTAL: 1) Rezultat excepţio­ 1 .2 3 4 5 6 7 8 9 10
• Asociaţia „Sprijiniţi Copiii” a vecinii lor europeni. De asemenea. de atletism, cu startul pornit din faţa nal obţinut într-o competiţie - Portbagaj 1
sărbătorit acest eveniment printr-un Grupul de fete „Europa” de la Colegiul Casei de Cultură „Drăgan Munteanu” rudimentar: 2) Bucurie, euforie mani­ 2
complex de activităţi sub semnul „Şi Naţional „David Prodan” din Cugir au din Deva şi o serie de dezbateri pentru festată fără măsură; 3) Un fel de nos­ Q
noi trăim în Europa”. Activităţile ce au prezentat un program artistic în mai tinerii liceeni, pe teme europene. talgie - Creatori de opere; 4) Unul la care
nu te poţi uita - Purtătoare de acte; 5)
marcat acest eveniment au avut loc multe şcoli, printre care şi din judeţul Ziua s-a încheiat printr-o recepţie Slab la extremităţi - încercare nereuşită 4
în mai multe şcoli din Judeţul Hune­ nostru. Fetele purtau costume ce cu mâncare specifică din cele 25 de - Extremităţile unui glob!; 6) Unul cu 5
doara. Acest lucru s-a concretizat prin reprezentau ţările membre al Uniunii ţări europene. La recepţie au fost mintea tulburată - Vechi monarh; 7) 6
confecţionarea de steguleţe de hârtie Europene şi României. sărbătoriţi şi cei născuţi în data de 9 Schimb în natură - Anumite feluri de
cu sigla uniunii. Copiii au învăţat să • In municipiul Deva, Ziua Europei mai 1950. Şi, ca sărbătoarea să fie prezentare; 8) Mulţime - Culoarea lilia­ 7
salute în limbile ţărilor membre şi s-a desfăşurat după un program deplină, Ziua Europei a fost subliniată cului - în interiorul unui rond! - D-a capo 8
candidate, să cânte şi să danseze ca deosebit de bogat, începând cu un şi de un frumos spectacol de artificii. al fine!; 10) Adus într-o stare de iritare 9
maximă - în sfârşit la urmă!
etc. Toate acestea nu au reuşit să trezească omenirea VERTICAL: 1) De dimensiuni mici 10
PĂRINTELE PEDEPSEŞTE ia realitate şi să renunţe la faptele rele. Parcă, dinadins, (fem.) - Unul cu mulţi ani în urmă; 2) Care ing. Nicolae PANTEA
COPIII RĂZVRĂTIŢI oamenii sunt porniţi pe fapte neplăcute Lui Dumnezeu. se manifestă în mod exagerat; 3)
Tratament balnear sau medical - Unul care a rămas fără coadă!; 4) Un obicei
Aceste pedepse nu vor înceta niciodată, dacă faptele în fază incipientă - Stare de tensiune provocată în mod intenţionat şi
- urmare din nr. 838 - oamenikx nu se schimbă şi dacă nu se supun poruncitor permanent; 5) Bună de aruncat - Eleganţă, distincţie (fam.) - Cuprinsul unui
Domnul a văzut că zilnic, gândurile (£n inima omului date de CREATOR. Dacă privim cu atenţie la cele ce test!; 6) Unul care călătoreşte - Cel de colo!; 7) Acţiune violentă - Vechiul
sunt îndreptate numai spre rău, a hotărât ştergerea se întâmplă între popoare, parcă se dă de înţeles „do”; 8) Legătură de spice.- Obiectul unei lucrări literare; 9) Unii care te aduc
de pe pământ a tuturor vieţuitoarelor şi pe om prin că omenirea urgentează venirea urgiei de sfârşit a de partea tor; 10) Bidivii - însoţeşte o invenţie.
potopul cu apă. Dumnezeu a salvat cu viaţă familia iui lumii acesteia, aşa cum este avertizată prin cartea D ezlegarea c a re u lu i d in n r. 838 - „S IM P LE IPO TEZE”
Noe, formată din opt persoane şi câte o pereche din „Apocalipsa”. O rizo n ta l: 1) Metabolism; 2) Axe - As - Lai; 3) Ţăran - Luft; 4) Uman -
toate vietăţile de pe pământ. Potopul a avut loc la 1656 Aşa cum un copil mic nu se poate apăra împotriva Pistă; 5) Reşedinţe; 6) Inamic - Rai; 7) T - Migală - E; 8) Alee - Notar; 9) Tun
ani de la creaţie şi a durat un an. Corabia salvatoare unor pericole şi toată speranţa o are la părinţii lui, tot - Strict; 10) Extaz - Deta.
s-a oprit pe munţii Ararat. aşa nici oamenii, care sunt fiii Lui Dumnezeu, nu se pot*
După ce oamenii se înmulţiseră pe pământ din nou apăra de primejdiile ivite în viaţă. Numai Tatăl Ceresc PERSONALITĂŢI ROMÂNEŞTI CELEBRE IN DOMENIUL
au început să fie răi şi să-L supere pe Dumnezeu. Au îi poate feri şi salva. Atât viaţa cât şi subzistenţa omenirii
fost două cetăţi, Sodoma şi Gomora, care s-au dovedit depind de bunătatea Lui Dumnezeu ca părinte. Lui îi INGINERIEI S! TEHNICII
mai rele, practicând homosexualitatea, fapt pentru care datorăm mulţumiri pentru tot ce avem şi folosim în viaţă
Dumnezeu a hotărât distrugerea lor prin foc şi pucioasă şi Lui trebuie să-i cerem iertare pentru faptele noastre • CONSTANTtNESCU GEORGE (GOGU) (1881 - 1965)
căzute din cer. Geneza cap.19 vers.24 rele şi necugetate şi să facem fapte plăcute Lui. Şi Inventator român care a trăit în Anglia, din 1912. A creat ştiinţa şi tehnica
în toate părţile de pe pământ, Dumnezeu a avertizat numai atunci, în mod sigur, El va înceta să ne mai
omenirea să se reţină de la faptele rele, şi, local a aplicat pedepsească şi se va îngriji de toate cele necesare sonicităţii, ramură a mecanicii mediilor continuie, bazată pe transmiterea
energiei mecanice prin vibraţii elastice în fluide. Pe baza sonicităţii a
pedepse prin cutremure, inundaţii, alunecări de teren, omenirii. Fără El, omul nu poate face nimic. Totul este
boli, accidente de tot felul, foamete, terorism, războaie făcut de El şi sunt ale LUI, (va urma) îoan BUNEA creat diferite mecanisme şi dispozitive de transmitere şi multiplicare a
mişcărilor.
ŞTIRE DE SENZAJtE DE LA RWCIONE UT AUR] A fost pionier al folosirii con­ SCRISORI
*Noa rarconto qttedu cpisodio per protestate con questa persocw chc nea strucţiilor din beton armat. A rea­
Corespondentul nostru nu haofferto neaoche un caffe - h predsato Aoanei Rihiwrjn Ccsantin, lizat prima dată (în cursul primului DE SUFLET
conociuto come 'Dino il romuno' ma pet firapire un po‘ 2 tutfi cE război m ondial) un dispozitiv
CONSTANTIN AOANEI-RAHOVEAN pentru folosirea mitralierelor pe Şl EU... MAI SUNT
nensdeve scope asociat ta NguMdegu unftngw, ua tasu nvt unite-
- în paginile ziarului „LA VOCE" avioane prin pasul de rotaţie al Inima cu frumuseţea, bunătatea
elicei (fără să o atingă).
In data de 4 mai a.c. de la o unitate în gardul viu al hotelului. Domnul întrebat ce l-a determinat să facă sufletească şi diamantele gândirii sunt
comercială din Riccione s-a furat o Aoanei făcând ordine în curtea acest gest, domnul Aoanei a răspuns • EDELEANU LAZĂR filele de preţ, din cartea vieţii omului.
casetă în care se aflau obiecte din aur hotelului a doua zi, a găsit această firesc: „Să demonstrez că noi, românii, (1861 - 1941) Dacă sufletul nu e frumos, bun,
şt argint (podoabe, inele, lănţişoare), casetă şi imediat a predat-o intactă, nu suntem hoţi în majoritate şi nu Chimist român cu realizări în bogat în vibraţii şi plin de credinţă,
bani (euro), acte şi chei, toate la un proprietarului hotelului, A. Rodolfo. tăcomim la ce nu este al nostru, chiar domeniul chimiei şi tehnologiei degeaba mai sălăşluim pe âc8bte
toc însemnând o valoare foarte mare. La rândul lui, acesta a dus-o ime­ şi dacă l-am găsit.” petrolului. A inventat diverse meleaguri.
Unitatea respectivă se află în vecină­ diat şi a predat-o proprietarului de Exemplul lui ar putea să fie urmat procedee de prelucrare şi rafinare Le mulţumesc din inimă, celor care
tatea hoteiutui Adriatica, unde cores­ drept al casetei cu valori, din imediata de cât mai mulţi imigranţi plecaţi şi ei a petrolului brut (ţiţei) prin care se farmecă cititorul, ochiul şi inima
pondentul nostru împreună cu soţia, vecinătate a hotelului. între străini, astfel ca şi românii noştri obţineau diferite clase de produse omului, prin ce scriu şi cum scriu. O
lucrează de şase ani. Hoţii care au Domnul Aoanei a primit mulţu­ să demonstreze că au demnitate selective (benzine, m otorine, stimă şi respect aparte celor care
făcut această faptă, simţndu-se filaţi mirile comerciantului iar despre fapta şi caracter şi că sunt creştini, cinstiţi gudroarie etc.). semnează rubricile „Editorial” si
de poliţe, au ascuns sertarul cu valori lui s-a scris în ziarul local „La Voce”. şi harnici. Ing. Nicolae PÂNTEA „Martor”. Aron PĂDUREAN

Hyperboreus Construct SRL Deva s.c. INSTALÂND CONTOARE DE APĂ ÎN APARTAMENTUL
DUMNEAVOASTRĂ ECONOMISIJI RĂNI!
Str. Bejan, bl. 75, sc. 1, apt. 10
R E C E A IM P E X s r l
✓ instalează apometre cu Târgu - Mureş. Punct de lucru în Deva:
a plata în rate, la preţuri foarte Str. Liliacului, bl 22, sc. E, ap. 42
Hyperboreus Cons avantajoase, în care sunt in­
• Mobilier de comandă (pal) duse toate piesele,lingurile, Valoare Avans Nr. rate Dobândă
• Amenajări Interioare sigilarea şi manopera 1 buc. apometnj 120 50 2 3%
• Construcţii ✓ asigură servicii com­ 2 buc. apometnj 215 60 5 3%
• Tencuieli • • _ plete şi încheie CONTRACTE 3 buc. apometnj 290 70 8 3%
cu Asociaţiile de Proprietari 4 buc. apometnj
care doresc citirea lunară, 5 buc. apometnj 365 80 8 3%
430
90
8
1Glet calculul consumului şi factu­ 6 buc. apometnj 490 100 8 3%
3%
1 Zugrăveli rarea acestora;
✓ execută reverificări i
In f armaţii tel. : 0741/50315p,^m * Gips-carton metrologice prin laborator 1 FIRMA A O BTIN U T LOCUL I PE ŢAR A IN DOMENIU
0741/289734. . Instalaţii electrice-sanitare propriu Relaţii la telefon: 225272, zilnic între orele 8 -18.00
CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI!