Page 2 - Calauza_2006_840
P. 2

■       1i“  ■■■  ■■    11............
      P c u f r .  2 _______________________________________                                                        CălcUA^^ nox^&trâ/yir.  840

            Scrisori de la cititori                MIZERIA DIN CIMITIR                                                     mai străluciţi locuitori ai localităţii
                                                Cam la 2 luni merg prin Deva cu diferite treburi.                          llia, având o mare bunătate în
                                                în cimitirul Bejan de lângă târg, am înmormântat
       DIN NOU DESPRE PENSII                 o persoană dragă mie şi de fiecare dată merg când   RÂNDURI DEPSRE            suflet  şi  o  mare  dragoste
         Cu  toate  părţile  pozitive  generate  de   sunt în Deva să pun nişte flori la mormânt. Dai  de                  pentru  profesia  pe  care  a
                                                                                                                           îmbrăţişat-o în  urmă cu mulţi
      recalcularea pensiilor, au mai rămas multe lucruri   fiecare dată  descopăr că  mizeria  în  acest  cimitir   UN PROFESOR  ani. Nu credem că ar fi putut să
      nerezolvate.  O  problemă  deosebită  pentru  noi   creşte din ce în ce mai mult. Dacă 30-40 de metri la   De multe ori ne aducem aminte despre unii   facă  altceva  mai  bine  decât
      pensinarii, care are un rol major la stabilirea pensiei,   intrare e cât de cât ceva ordine,  de acolo în sus,   oameni cu oarecare întârziere. Ştefan Voinea
      este, obţinerea actelor doveditoare a salariului avut   începe dezastrul.  în ce constă?  Stănescu a fost şi continuă să fie în amintire,   munca de profesor. De educa­
                                                Pe partea stângă cum intraţi în cimitir nişte ţigani
                                                                                                                           tor  şi  sfătuitor  al  copiilor
      în perioada dintre anii  1947-1962, care nu este   şi-au  făcut colibe din cartoane,  scânduri,  plăci de   prin educaţia şi formarea unor tineri pentru viaţă.
      trecut în  cartea de  muncă,  luându-se  în  calcul   beton luate din gardul cimitirului.  El şi-a dorit să fie profesor şi să profeseze pe   locuitorilor comunei natale şi a
      salariul minim pe economie.               Aceşti ţigani îşi fac necesităţile urinare şi fecale   meleagurile unde s-a născut şi a crescut. După   celor din jurul lliei.
         Dl  ministru  Gh.  Barbu,  declara:  „de  aceea   pe mormintele de lângă gard. Dacă ai norocul să ai   terminarea facultăţii a preferat să activeze la liceul   Când nimeni nu se aştepta şi nimeni nu dorea,  j
      pensionarii care vor să-şi întocmească acte prin   pe  cineva înmormântat în  acea  zonă şi  mergi  la   din Mia, deşi rezultatul strălucit cu care a terminat   a căzut ca un trăsnet,  nenorocirea.  Durere şi  j
      care să dovedească veniturile realizate înainte de   mormânt eşti efectiv agresat de aceşti ţigani să le   studiile la Cluj, i-arfi dat dreptul să profeseze şi   lacrimi la moartea profesorului, prea timpurie, care
      1962,  trebuie să caute statul de  plată din  acea   dai pomană. Dacă le dai un colac sau o pâine îţi dau   să predea materia de matematică în oricare oraş   i-a şocat pe toţi cei care l-au cunoscut. Au trecut
      perioadă. Dacă nu reuşesc să găsească nici statul   cu  ea în  cap,  lor le trebuie  bani.  Se  merge  până   mare din ţară. El a venit acasă. A venit să lumineze   de atunci câteva luni, dar El, rămâne în amintirea
      de plată, nu mai e nimic de făcut. îmi pare rău pentru   acolo încât asmut pur şi simplu câinii care stau pe   minţile copiilor cu drag de învăţătură, de aici. Multe   locuitorilor ca un exemplu de profesor drag, cu
      ei, dar legea e lege că trebuie respectată”. Şi mie   lângă colibele lor. Discutând cu diverşi oameni care   generaţii de elevi s-au format sub îndrumarea sa   dragoste de elevi şi cu dragoste de liceul acestei
      îmi pare rău, dar acesta nu este un răspuns care   au rude sau cunoştinţe înmormântate în acest cimitir   şi datorită străduinţei neobosite a acestui Om, a   localităţi.
      să ne mulţumească. Respectuos îl rog pe dl ministru   şi  locuiesc  în  Deva  au  spus  că  au  sesizat  de   acestui  profesor. într-o vreme a deţinut şi funcţia   Chiar dacă venim cu aceste rânduri cu ceva
      Gh. Barbu, ca împreună cu parlamentarii din judeţul   nenumărate ori  primăria şi  Poliţia,  dar nimeni  n-a   de director,  iar într-o altă perioadă, cea de in­  întârziere, credem că şi astăzi îi putem spune:
      nostru, să propună un amendament la Legea nr.   făcut  nimic  pentru  a  evacua  din  zonă  această                  Profesore Şefan Voinea Stănescu, ODIHNEŞTE-
      19/2000, ca pentru perioadele în care nu se pot   hoardă de ţigani şi de a face curăţenie generală în   spector în cadrul Inspectoratului şcolar judeţean.  TE ÎN PACE!   Zoiţa BOGDAN-TRIPA
      prezenta acte doveditoare cu salariul avut pentru   acest cimitir.  în  privinţa  administraţiei se  pare  că   Profesorul Stănescu s-a numărat printre cei
      perioada anilor  1947-1962,  să fie  luat în calcul   sticla e primordială!
      câştigul salarial mediu anual. Sigur că vor fi costuri   Poate că un articol în minunatul ziar „Călăuza   SUB  VREM/    RATELE  ESTIMA  FIN ANCE
      mai mari, dar cred că toată lumea va fi mulţumită.   noastră” îi trezeşte la realitate pe cei ce trebuie să                    -  urmare din pag. 1 -
      Nu trebuie să uităm parlamentarii care şi-au votat o   se  ocupe  de  buna administrare  a cimitirului  şi  să          Ratele Estima Finance pot fi plătite la oricare
      lege specială, pentru a trăi bine şi la bătrâneţe.  facă treabă.  Un domn din Deva, Teuşan a zis că-l   MENTALITĂŢI  dintre aceste oficii poştale prin simpla prezentare a
                              EmanoiIŞIARA   cheamă, a spus că ţiganii respectivi nici măcar nu   -  urmare din pag. 1 -
                                             sunt din zona Devei._________ AUREL Nistor                                    unui cârd marcat cu codul de bare care conţine
                                                                                        Dar ei, aceştia care ne-au condus şi aveau   toate informaţiile necesare încasării ratelor. Clientul
      Pamfletele Tranziţiei                       PARLAMENTUL STRĂZII               ţara în mâinile lor, şi care acum au economia în   doar prezentând cârdul cu codul de bare lucrătorului
           ÎNVIEREA LUISTOLO                                                        mâinile lor, nu aveau nişte tare, dar contribuiseră   din oficiul poştal, poate achita una sau mai multe
                -  urmare din pag. 1 -                 -  urmare din pag. 1 -       din plin la structurarea lor în mentalul colectiv ;   rate, operaţiunea realizându-se prin simpla scanare
         Lucru  pe  care  nu  l-a  îndrăznit  primul  său   • Petroşaniul are pentru iubitorii de literatură o   teama de autoritate, teama de iniţiativă, şi în gene­  a codului de bare şi tipărirea chitanţei, totul într-un
      ministru, preocupat să-şi admire în oglindă muşchii   bibliotecă  mare,  reutilată  care  oferă  acces  la   ral temerile de orice fel.  timp foarte scurt.
      de  gigolo,  între  două  ture  cu  trotineta  sau  o   informaţii şi prin internet.  Acum  ne aflăm în faţa intrării în  structurile   Informaţii despre reţeaua oficiilor poştale inte­
      deplasare la un salon auto, căci el a fost şi a rămas   • Şi în judeţul nostru se va realiza un catalog   europene şi putem constata, dacă vrem să fim   grate în reţeaua VPN sau despre serviciile oferite
      un  om  al  saloanelor  de  pe  vremea  când  era   electronic  cu  date  actualizate  a  firm elor   lucizi, că România reală nu arată ca cea de pe   de Poşta Română pot fi obţinute on-line la adresa
      manechin.  Curiozitatea  ne-ar  împinge  să-i   producătoare şi  prestatoare de servicii,  intitulat   hârtie, din paşaportul pentru Europa. Am făcut legi,   www.posta-romana.ro sau  apelând  serviciul de
      consultăm  puţin  cartea  de  muncă  pentru  a  ne   „Parteneri de afaceri din judeţul Hunedoara, ediţia   în toate domeniile, doar că acestea nu se prea   relaţii cu clienţii INFOPOST la numărul de telefon
      convige de virtuţile profesionale care l-au impus pe   2006”.                 aplică. Noi ştim încă din vremi apuse că ne putem   cu tarif normal 9393, pentru Bucureşti, sau 021/
      scena politică şi administrativă a ţării; căci s-au mai   • Mai există încă agenţi economici care tratează   strecura pe lângă ele, că putem mima făcutul, că   9393.111, pentru celelalte localităţi din ţară.
      întâlnit  cazuri  când  un  om  a  ajuns  din  actor   cu  superficialitate  problem ele  de  mediu.   legal, sau pe lângă lege, ne descurcăm. Acest ne
      preşedinte ori Papă, din şofer prim ministru, ori din   Conştientizarea acestora se va face însă de către   descurcăm” fiind şi el una dintre tarele vremilor   UN VIS CU NUANŢE
      cismar conducător de ţară. Complexat de propria-i   reprezentanţii Gărzii de mediu, care îi vor atenţiona   apuse. Căci europenii, monitorizându-ne atent au
      importanţă, Stolo a capotat după accidentul penibil   prin amenzi.            observat că noi doar ne facem că aplicăm legi, că   PAMFLETICE
      suferit, când a dat cu capul de o uşă din sticlă în   • D.O şi  E.G. primul din Sălaşul de Sus şi al   suntem europeni la rândul nostru, rămânând tot   -  urmare din pag. 1 -
      una (Sn vânturărSe sate electorate, uitând să spună   doilea din Petrila, nerespectând regimul armelor,                   Dar  bucuria  n-a  durat  mult  aflând  că j
      forrmia magică din rO mie şi una de nopţf - Sesam   adică  transportând  într-un  autoturism  arme   acolo,  în  sărăcia  şi  necazul  nostru  în  care  ne   Direcţia de Pensii n-ar fi de acord să-mi vireze ‘
      deschkle-te!  Acest moment a marcat marea lui   încărcate şi neasigurate, au fost amendaţi. Şi-au   descurcăm de azi  pe mâine, cu sau fără legile   banii la banca respectivă, lucru pe care l-am ,
      câoere osmcâ. căci gândurile li erau plecate cu   făcut-o cu mana lor, cum spune românul.  aducătoare de Europă  Ca atare, mai trebuie să   aflat din discuţiile pe la colţ de stradă, dar ape-:
      sorcova ia pţurite Divanului prezjdenţsai din care   • Şi la Brad sun* haite de câini comunitari dar şi  aşteptăm până când europeni ne vor spune o dată   j rrvst  dm  fire.  am  băgat  o  rugare  ou  isaae :
       câ-.ea  cectatea  portocal*  în  ţarâ.  Omul   câini  nesuprawegheaş  oe  stăpâni.  Cât  sunt de   certă cârc re vpr face crearea să fim ura drtre   I domeraeie perscrane ce se cer pere-, acest
      crtvuer şa a rv a : Ca ance tenomer mese. acasa   penaiaşi c arsă hala de căn care au desâgxs-c   su tu rtjfe cr      " lucru, ir*  spusese jr* oarr- oe e  parcă să
      a r * r *  mute pssr% 5- —âr-rcaeie ara—ismuju   cem ojţâG -G    4rre ce se tetoroea-de ta şcoae.                     . -duc  a   rssra  -espearvă*  să  scoc  esae
      Spera. Retermsedtj ib e ra fe ruu  oe cerne re  esae   D ricuri  enevâ  va  a s x n o e  oera  pe--tr_  cese   REGI SI PREŞEDINŢI  % „cacar” ae Teacă şt mm cănea a  'n io a ă  .
                                                                                               •
                                                                                                         *
      pe cate să  oesentesă no» onzorzjr .cocrr.rare cu   ' ’t â r x e *   W o   Cosma este mereu coam e. B    -  urmare cEn pag. 1 -  *  i Având corw geres că „v e re  «oart. se c ta
      ocăşee porneai Condca esenşaâ ese înserarea   va  formula  o  nouâ  cerere  pentru  eliberare   Desigur au greşit ş> e*. dar mă îrsreb. cam ar   ! mane", am aocţx£ -varar sa scxsju  s 2 ~=o j
      „uzurpatorul jT  şt a echipei care îi susţine. Se face   condiţionată  Ce se va mai întâmpla, vom vedea'  ‘ i  intrat  Român,a   UE  dacă  r-a r  fi  avut  j oe-aianci vreme oe peste-aC-.ae zie ş  .-e em n;
                                                • In cadrul unui proiect de înfiinţare reefonaiă a
      înventarui, se cumpără jucâton pentru noua ordine   delegaţiei Regiunii Vest condusa de Mircea Motoţ,   hidrocentrale, şi sate electrificate, oraşe construite   nici un răspuns, înţeleg că s-a arsevaz. .„"c se
      pe cale să se nască. Electoratul este cu sufletul la                          dn teme®, cu şooi, spitale, lăcaşe de cultură. metrou   poate”.
      gură şi aşteaptă izbăvirea. A înviat Stolo, a venit   va face o vizită în Spania, mai exact în Regiunea   în Bucureşti, străzi şi şosele asfaltate?  Dacă  l-aş  întâlni  întâmplător  pe  acest
                                             Calabria.
      omul care opreşte ploaia, după cel care a semănat   •  Conducerea  Organizaţiei  Judeţene  a   Intrăm în UE cu ce-a rămas de la cizmar, pe   „cioban” care este pe post de funcţionar pubfic ;
      vânt şi culege acum furtuna. Domnilor, a sosit timpul   Conservatorilor, a sărbătorit într-un cadru festiv   care  l-am  împuşcat  în  ziua  de  Crăciun,  fără   plătit din bani publici (ai contribuabifilor şi ai mei, j
      să vă faceţi bagajele!                                                        judecată.                                deci) şi conform legii are obligaţia să răspundă i
                                             „Ziua Familiei şi Ziua Partidului Conservator. Nu a   Poporul român i-a respectat pe regi şi preşedinţi   petiţionarilor în termen de 30 de zile, explicând f
                                             lipsit şampania şi tortul dar şi premierea a două   şi le-a dat toate comorile lor.  ce şi cum şi mai ales DE CE?   i
          LINGURIŢA  DE  MIERE               familii din Deva.  Gest frumos, onorabil.  Fostul  rege  Mihai  ne-a  dat  în  judecată  la   De ce dle „Ciobanu”?   j
                                                                                    Tribunalul Internaţional, să-i dăm toate palatele, şi o   Eu bănuiesc de ce, dar e norma) să se afle f
                                             simultană  din  comunele  învecinate;  realizează   sumă de bani colosală. Ar trebui să-i fie ruşine.   public pentru că problema nu e numai a mea.  ;
       ŞCOALA DIN BAI SA U 7+4               cumpere casă la Muncel. Cert e că fetiţa ei, de la o   Pentru a intra în  Europa, suntem gata pregătiţi.   Şi m-am trezit, uitându-mă la ceas dacă nu i
                                             proiecte didactice şi chiar o ademeneşte gândul să
                                                                                    Intrăm cu cota unică de impozitare, cu mobila şi
              ANIDE-ACASĂ                    grădiniţă din Deva, o să înceapă clasa I la „şcoala   fotoliile  de  mahon  şi  palisandru  pe  care  dorm   cumva  a  venit  timpul  să  alerg  până  pe j
                -  urmare din pag. 1 -       lui mămica”.                           parlamentarii, cu sutele de Dacii Logan cu care au   „Eminescu” la Poşta care distribuie pensăte celor;
                                                                                                                             mai oropsiţi, unde trebuie să te ţii tare şi sa fit |
         Poate că şi aşa se explică rezultatele (specifice,   M-a întristat să aflu că eleva cea mai isteaţă şi   fost înzestraţi, cu salariile lor de zeci de milioane,   încărcat cu multă răbdare...   ;
      însă, învăţământului cu predare simultană la mai   mai frumoasă din clasa I, va pleca definitiv în Spania,   cu vilele moderne construite fără avizul forurilor   P.S.:  Se pune întrebarea: cine pierde şi
      multe clase): cei din a doua sunt aproape la nivelul   la părinţi. O să-mi fie dor, zice, cu „mărgele în ochii   competente  şi  cu  bani  furaţi  din  sudoarea   cine  câştigă  din  faptul  că  se  refuză  plata
      de pregătire a celor din a IV-a.       albaştri”. Mai ales de doamna şi de sat. Cititorule,   muncitorilor care mai există.  pensiilor (virarea) prin contul BCR? Aviz celor
         Altceva m-a impresionat durabil: nivelul bunei   vrei să cunoşti Raiul înainte de a ajunge la poarta   La întrebările mele, artrebui să răspundă lliescu,   în cauză!
      creşteri,  al  educaţiei.  „Doamnă,  dacă  nu  vă   păzită de Sfântul Petru? Urcă la Muncel; vrei să   Constantinescu, Băsescu şi regele Mihai. Să vă fie
                                                                                    ruşine, regi şi preşedinţi, care aţi fost şi care mai
      deranjez...; Doamnă aş putea să...”. Cei mai mari   cunoşti o şcoală exemplară? Caut-o pe vârf de   sunteţi!
      în frunte cu „şefa” claselor,  au grijă de cei mici.   munte; vrei să afli că mai sunt dascăli din seminţia   Ministrul Gheorghe Barbu, a început să latre   zile pe săptămână câte şase ore pe zi.
      Deşi lipsesc cărţile (într-o şcoală dintr-o comună a   Domnuiui Trandafir, învăţătorul  lui  Sadoveanu?   că a făcut corelarea şi a făcut linişte  între cei şase   Celor care au lucrat până la cincizeci de ani,
      judeţului cu cel mai mare buget - Veţelul), copiii stau   Caut-o pe Elena Armean, vrei să ţi se strângă inima   milioane de pensionari.  şase zile pe săptămână, cu opt ore pe zi, nu li s-au
      bine cu lecturile şi s-au bucurat când am promis că   de durere în faţa fenomenului desţărării? E destul   Poate că sunt mulţumiţi cei care au primit două-   acordat puncte.
      le trimit cărţi.                       s-o cunoşti pe gâgâlicea cu zulufi aurii şi ochi albaştri   trei milioane, peste cele opt-nouă care le-au avut,   Asta-i dreptatea matrozului neştiutor care habar
         învăţătoarea Elena Armean nu e una oarecare,   ca cerul Pădurenilor, mai frumoasă decât celebra   dar ăştia sunt câteva sute.  nu are să aprecieze munca unui om.
      rătăcită în disperarea unei singurătăţi montane.   păpuşă americană Jessi, care culegea într-o zi de   Cei mai mulţi şi cei mai bătrâni care au trei-   Trimite-ţi  un  pluton de  execuţie  să împuşte
      Recent se înapoiase de la Lugoj, unde participase   mai  margarete,  păpădii,  creasta  cocoşului,   patru milioane pensie, nu sunt mulţumiţi şi nu au ce   şomerii şi bătrânii, să rămână numai cei cu vile şi
      cu o comunicare la un simpozion didactic; e în toiul   cimbrişor  de  munte  pentru  a  împleti  coroniţă   face, pentru că s-a socotit corelarea după puncte   maşini străine, să ştiţi că atunci când organizaţi
      pregătirilor  pentru  organizarea  la  Muncel  a   învătoarei sale. Curând nu va mai cunoaşte decât   şi punctele s-au acordat celor care au ieşit la pensie   chermeze desfrânate, nu mai există ochi înlăcrimaţi
      Consfătuirii  învăţătorilor din  şcolile  cu  predare  floarea de căpşun şi floarea neagră a întrăinării.  la patruzeci şi cinci de ani, şi care au lucrat cinci  şi dureri şi foamete în ţară.
                                                                                                                          ---------------------- _---------------------------------------------- 1
        O P IN IA  M E A                     neavizaţi, stupefiaţi sau îngăduitori cu „nebunia   rari. Nimeni nu oferă sprijin real celor ce editează în   ca ieri... Depresia devine şi efL. maniacală. Acesta  |
                                             poeţilor”, de fapt devin consumatorii acestor bizare   provincie. Cenzura indiferenţei, plus blamul gene­  ne este adevărul, domnilor compatrioţi!...   i
               PORNO  A  LA  GIORNO...       droguri, aşa cum sunt şi cei ce admiră în sudorile   ral  asupra  scriitorilor,  pe  motiv,  că  în  trecut   în aceste condiţii, relaţia noastră cu statul, care  '
              AUTOCENZURA  MORALĂ            lui  Onan,  pozele  din  uriaşa  invazie  de  reviste   cei mai mulţi erau obligaţi să scrie şi ode partidului,   a devenit o  abstracţie  gonflabilă,  este  una  mai  |
                                             PORNO. Porno a la giorno...
                                                                                                                          degrabă de exilaţi în propria noastră literatură- ţară!  i
                                                                                   altfel nu erau luaţi în seamă, sau chiar hărţuiţi, a
      I         -  urmare din pag. 1 -          Luxul editării unor astfel de producţii, inclusiv în   îngroşat  dezastrul.  Literatura  este  în  criză  şi   Conştiinţa este pe butuci, cine n-are, în zadar
      |   Publicaţii înjghebate cu sutele, în tiraje de casă,  revistele  pretins  literare,  înjoseşte  şi  se  auto-   clientelismul face ravagii. Ministerul culturii a acordat   vrea s-o cumpere... Sociopaţii sunt la modă, în toate  I
      ■  dar şi unele cotidiene în pagini pseudo-literare,   descalifică, iar cei ce se chinuie să scrie o literatură,   după alegeri un biet miliard care a fost iute împărţit   taberele...   |
      '  sau reviste cu tradiţie istorică, deviate la cheremul   în fine, liberă, autentică, sunt batjocoriţi de STAT...   la Bucureşti unora care iau partea leului, nesătui,   A fi azi patriot prin scris, prin valoare, este un
      |  unor aciuaţi puşi pe „miştocăreală”, care nu fac   (Căci statul este suma instituţiilor sale) Sau nu?  beneficiari şi ai unor fonduri Phare, ori Soros, sau   fel de ruşine stingheritoare, susceptibilă de extremis  '
      i  servicii celor ce scriu porcării, ci îşi bat joc cinic   Şi  nici „privaţii" nu au de ce să fie atraşi de   furgăsind noi soluţii ori de unde pot înşfăca pentru   sau demagogie! înjosit, scriitorul român este un  |
      '  de ei,  publică texte  greu  de  reprodus,  aşa că   valoarea reală... „Literatura nu rentează”... Pâine şi   ei şi acoliţi.  pedepsit!               ■
      |  citatele ne-ar face pe noi înşine să mânjim albul   circ,  iată  formula  sado-masochistă  antică,   Oligarhiile sunt convergente, complicitare şi   Relaţia cu statul este falimentară şi exilul în ţara  '
      |  imaculat al paginii... Din minţi bolnave, evident ale   reambalată şi eficace în cultura scrisă din România.   imunde.  lui, vai, a ajuns mult mai grav decât cel al scriitorilor  |
       unor  psihopaţi,  zoaiele  obsesiilor  maniace  le   La ce bun arta pe vreme de foame şi de îmbogăţire   Monştrii sacri sug şi de la buget şi de la cei ce   care au plecat în lume, să se tânguie de dorul...  i
      I  spumegă-n pretinse texte literare, mai ales în ideea   rapace, prin devălmăşirea valorilor?  zac pe valută, iar ceilalţi, abandonaţi şi de stat şi de
      |  că libertatea permite orice! Unii critici sau promotori   Ministerul Culturii a promis dar a minţit; cultura   puterile rulante, au căzut într-o sărăcie şi mai lucie  patriei. Ubi patria ubi ...mori! Oare literatura română   I
                                                                                                                          stă sub semnul lui Ovidiu???
      Jjai unor astfel de subproduse, se amuză, iar cititorii  scrisă e agonică. Entuziaştii animatori sunt tot mai
                                                                                                                          ______________________________________________ l
                                         L4TĂLepe*vcL&Y\X7  cvflcct:  t> v   sbucfhtcc  tuetLw enr  crx^yvueA^vCLcnr
   1   2   3   4   5   6   7