Page 2 - Calauza_2006_844

Pag. 2 Călăuza noastră nr. 844

invitat ia „Călăuza noastră” - Desigur. Au participat la diferite
activităţi cu ocazia Zilei M ondiale a DEVA LA PRIMENIREA toare amenzi, chiar şi pentru un muc
Prof. VOINA C opilului, la concursul m unicipal GENERALĂ de ţigară aruncat pe stradă. Ce să mai
GHEORGHE, directorul „închinare pruncului Iisus”, la zilele - urmare din pag. 1 - spun despre câinii de companie sau cei
Hunedoarei, vizionare în comun de
Şc. Ge. nr. 2, Hunedoara spectacole de poezie. întrucât educaţia începe în copilă­ comunitari înfiaţi, care îşi lasă mizeria
pretutindeni, mai ales în spaţiile verzi.
- urmare din pag. 1 - - Cât despre baza materială a şcolii? rie, mă aştept ca instituţiile de învăţă­ Păstraţi şi încetăţeniţi obiceiul, edili ai
- Şi acum ziceţi-ne ceva despre - Nu dem ult am fost dotaţi cu mânt, de la grădiniţă îa facultăţi, cu
activităţile propriu-zise care au contat calculatoare, am introdus reţeaua de împrejurimile lor, să continue acest oraşului! începeţi curăţenia de la
internet, am amenajat unele clase cu efort. Ar fi primul semn serios că ne periferii spre centru!
pentru sărbătoarea şcolii.
mobilier nou. Pot spune că suntem bine apropiem de Europa. Ar urma al Dacă tot ne-aţi demonstrat că se
- Activităţi la clasă demonstrative,
dotaţi. doilea, domnule viceprimar: ustură­ poate.
sesiune de concursuri m etodico-
- Cum vă apreciaţi propria imagine?
ştiinţifice, întâlnirea tuturor cadrelor
- Aceasta se reflectă în calitatea CH ESTIUN I „D ELICATE" Şl moralităţii creştine, subliniez doar un
didactice care au funcţionat la şcoala
muncii colectivului de cadre didactice aspect. Să vă dau un exemplu: în Grecia
noastră etc. LA MODĂ DE CÂN D
din subordine. lui Pericle, deci acum mai bine de două
- Privind activităţile extraşcolare la E LUMEA
- Şi acum câteva gânduri de viitor. m ii de ani, existau alte principii de
care au participat elevii şcolii, ne puteţi
- Iniţierea a cât mai multe proiecte - urmare din pag. 1 - moralitate. Practic „marii greci” (avem
luneta ceva?__________
educative şi parteneriate, creşterea N-ar fi rău să punctez nişte aspecte o grăm adă de exem ple de filosofi,
PREMIILE DE FIDELITATE prestigiului unităţii şi o cât mai bună şi ale „probemei”, potrivit informaţiilor pe dram aturgi, m atem aticieni şi alţii),
eficienţă desfăşurare a procesului
PE LUNA M AI care le-am adunat de-a lungul timpului, judecaţi după morala creştină, au fost
instructiv-educativ. aspecte care ar putea duce la argumente nişte perverşi notorii. îşi lăsau nevestele
- urmare din pag. 1 -
Abonamente pe luna iulie: Botoş PICĂTURA DE VENIN SI., atât pro cât şi contra şi care ar putea să acasă („O adevărată nevastă trebuie să
V isalon - Deva; B ăştean Io sif - LINGURIŢA DE MIERE ne mai lăm urească niţel, fără să ţin rămână necunoscută ca şi numele ei,
partea nimănui. spuneau cu toţii. Mai ziceţi ceva!...), iar
Buijuc, Viorel Dabija - Vulcan, Popa VICEPRIMAR RESPONSABIL
Comeliu - Călan. în primul rând, se pare că oamenii ei se duceau şi se distrau cu hetairele -
Cărţi: Napoleon Peteu - Variaş, CUTĂIAT FRUNZĂLACÂJM ăştia se nasc aşa. Fie că e vorba despre „traseistele de lux” , care aveau şi
Bocşa Alexandru - Săvârşin; Palcău - urmare din pag. 1 - homosexuali ori lesbiene, problemele pregătire filosofică, cică puteai să discuţi
Liviu - Deva, Lăcătuş Daniel - Călan, Cireaşa pe coliva teatrului a pus-o lor, dacă acceptăm ideea de „proble­ cu ele tot felul de chestii-trestii, în fine,
Savu M inodora - Brad; B arabaş recent când a adus de niciunde sau de mă”, sunt de ordin hormonal şi provin cu altele de „calitate mai simplă”, sau
Veronica - Petroşani; Cristi Mureşan la C onstanţa, via B ucureşti, canton din naştere. Probabil că un psihiatru şi cu tinerii gimnaşti. Aţi citi bine: cu
- Deva; Murar Magda - Sântandrei, Tim işoara-D eva, un actoraş care se un medic endocrinolog ar da mai multe gim naştii, nu gim nastele, că fete
Tănăsie Constantin - Haţeg, Braun laudă cu cazier din care nu lipsesc informaţii. Iar tratamentele în astfel de gimnaste nu existau pe atunci. Le plăceu
Francisc Iosiv - Săuleşti. situaţii sunt deosebit de dificile şi când că aveau trupul „modelat”, uns cu ulei,
condamnări pentru furturi din maşini.
eşuează, pot duce la grave tulburări de în fine. Dacă citiţi „Banchetul” lui Platon
Insul, la recom andarea unui director
personalitate pentru pacient. Sunt chiar acolo sunt nişte trimiteri mai mult decât
AL DOILEA OM DUPĂ BEN-LADEN A prin concurs de împrejurări şi algoritmi, bătuţi de soartă, zic eu. Există astfel de clare... Actualmente s-ar putea numi
erou al cântecului „Truli, draghe”, e şi
FOST LICHIDAT consilier de imagine al preşedintelui PD- deviaţii comportamentale şi în rândul pedofilie în toată regula, cei mai delicaţi
în 7 iunie la ora 18 : 15 trupele Deva, nimeni altul decât Inişconi. Cu anim alelor. Chiar nu am crezut, dar o numesc „pederastie”. Şi în nici un
americane au reuşit să-l lichideze pe aşa om, aşa imagine! Actoraş bun de mi-au confirmat mai mulţi care au citit manual de istorie sau în vreun tratat nu
Adu Nlusab al Zarqawi nr. 2 în reţeaua cumpărat la kilogram, fiindcă are ia, pe tema asta. Apoi, dacă e să luăm în găsiţi vreo vorbă împotriva lor. Grecia
Al Qaeda. reţeaua lui Ben Laden. considerare argum entul m oralităţii, lui Pericle e luată ca m odel de
colo, vreo 45, dar hura, ca gura.
M ossaduh serviciul de spionaj principiile după care ne ghidăm acum. civilizaţie.. Şi pe drept cuvânt, întrucât
De m irare pe unde găseşte
israelianţ era pe urmele lui Zarqawi s-au schimbat de-a lungul timpului. Până prin cu totul alte calităţi (adevărate
„viceprimarul fără obiectul muncii" pe
deoarece au descoperit că acest lider ia urmă creştinismul durează de două cant.au i s-ati atirm ai şi riimas in
aceşti pricăjiţi-pnpăşiţi prin cotloanele mii de ani doar. Nu atac principiile
r^-Torkr căina să obţină o hornhă atomică Gramaticului teatru de dramă cu nume istorie. fva urmai
primitivă pentru a rade Tel Aviv-ul sau
din nom enclatorul rre m iio r Truli PACE-PA! si , „
Evlat-ul tport la Marea Roşie israelian) gândeşte", cum ieşiră mai anţărţ
Oaţilor, Crinu cu Imaginea... meetingarii duşi de liftele instruite ale
de pe faţa păm ântului sau o armă NEURO-NEWS!!!(l)
M ai ieri tăietorul de frunze şi loviluţiei furate. La 16 ani după „chestia
chimică pentru a otrăvi apele lacului - urmare din pag. 1 -
Kineret (Tiberiadei sau Marea Galileii) făcătorul de frundişti se lăuda pe Antena „Călăuza „fondată de regretatul poet aia care ne-a îmbolnăvit”(citat din C.
1, pare-mi-se, cu realizările din urbe, Zgîmbău), tov Iliescu, contestat vehe­
singura sursă de apă potabilă a acestui V aleriu Bârgău, la Deva, este un
stat. aparţinând harnicului viceprimar Florin săptămânal popular, dar se lăsa bănuită, ment şi GEABA de cei ce crezură că ,«*
Oancea. Păi ce faceţi, dom nilor schim bă ceauşul cu unul mai breaz,
Era căutat - aşa cum era căutat Ben anume, de către „binevoitori cu gura”
consilieri? De ce nu ridicaţi deştiul şi să chemat la Parchet, se bâţâie pe sticlă:
Laden- la Moşul şi el comitea atentat la prejudecata că în coloanele lui nu pot
Istambul sau era căutat la Bagdad şi cereţi ori schimbarea, ori renunţarea? fi dezbătute subiecte grave „p reju ­ „A ceste acuzaţii sunt abe-ran-te
comitea atentate în Europa sau Iordania Dacă tot nu i-aţi dat sau nu-şi găseşte decată de tip activistic, că „cititorii e „...Oare, aşa să fie, măi animăl? Dar
sau Egipt... „obiectul”. Aşa, pe lângă obiect-subiect proşti”. Vechii activişti politruci asta m ineriadele, chem area trenurilor cu
în Iraq executa personal ostaticii prin îl puteţi pune în posesia verbului „a ortaci, bâte, pichamere şi tot ce ne-a
ne cereau „să scriem pe înţelesul
decapitare. face” sau, vorba lui Gigi, a „tace”. m uncitorilor” . Vezi Doam ne, făcut de râs pe termen lung, în lume,
Americanii au pus o recompensă de (pamflet cu năduf de cabaret ori muncitorii, naţia care „munceşte, nu nu a fost aberantă, toarşu??? (va urma)
25 milioane de dolari la fel ca pentru tramă de la Teatrul de dramă)
liderul reţelei Al Qaeda, Ben Laden. Dar ÎNVĂŢĂMÂNTUL Europa. La noi, şi actualii
cine a fost Abu Musab al Zarqawi? Un SUB VREM I AGENŢIA NAŢIONALĂ 1 guvernanţi, au promis pentru
arab iordanian aparţinând unei familii ROMÂNESC M.Ed.C 6% din PIB, dar a
tribale din oraşul Zarqa, fam ilie DE INTEGRITATE I „FIERBE” A GREVĂ rămas promisiune. Cadrele
numeroasă şi săracă. La 17 ani a fost I - urmare din pag. 1 - în mai 2000 învăţământul a didactice au fost nevoite să
exm atriculat din şcoală, un an mai I De ce ne mai m irăm ? D oar în ultim ii ani ai fost primul domeniu prin care intre în grevă nu num ai
târziu a fost condamnat câţiva ani buni I socialismului, cei pregătiţi să-l construiască şi să-l apere România a încheiat negocierile pentru drepturile lor salariale
pentru trafic de droguri şi agresiune | nu erau oameni fără şcoli precum în anii cincizeci, ci cu U.E, lucru demn de luat în ci şi pentru investiţiile
sexuală. După ispăşirea acestei | dimpotrivă, foarte şcoliţi prin ţară şi străinătăţi, având toate consideraţie deoarece şi în necesare în învăţământ. După
condamnări înfiinţează în Iordania o | forţele şi apţi de muncă, luptători. Deştepţi, subtili, ei au Constituţie se prevede emble­ trei săptămâni de „conflicte” ^
grupare teroristă având drept scop | putut deveni cu adevărat eficienţi atunci când nu le mai matica „prioritate” a acestuia. .deschise, se părea c ă '
înlăturarea Casei Regale Iordaniene. A I stăteau în cale dinozaurii anilor cincizeci. Deci după Probabil, după 1989, mai marii „hemoragia” neînţelegerilor
fost iar arestat. După ispăşirea şi acestei evenimente! Aşa a devenit la noi corupţia atât de evidentă vremii au gândit că şi România a fost stârpită printr-un acord
condamnări fuge în Afganistan la Ben dar atât de greu de dovedit, încât sunt necesare direcţii şi prin dezvoltarea învăţăm ân­ sem nat de către liderii
Laden. După 2001 fuge din calea agenţii din ce în ce mai subtile pentru a-i face faţă. Ne-o tului va „fulmina” pe culmile sindicatelor din învăţământ
americanilor în Iran şi apoi se infiltrează I cere Europa ? Europa trebuie să gândească în locul progresului aşa cum a făcut-o şi guvernanţi. Totuşi, „rana”
în Iraq unde duce o campanie teroristă I nostru. Şi de altminteri nici nu e de mirare, cine avea Japonia sau S.U.A prin import socială a acestui aspect s-a
extremă. I experienţă în lumea aceasta cu privire la modalităţile con- m asiv de inteligenţă. Să nu redeschis „suntem în conflict
în Iordania ţara sa de baştină a fost | crete de a schimba o societate socialisă într-una capitalistă? uităm că în ultim a vrem e şi deschis şi oricând putem
condam nat la m oarte în urma | Nimeni! Aşa cum în Europa s-au născut ideile socialiste Irlanda a pus degetul pe bloca examenele naţionale”
atentatelor fără precedent din decembrie | şi s-au aplicat tot în Europa, iat-o pusă acum la treabă creştetul şcolii şi rezultatele s- susţin unii sindicalişti.
anul trecut. Liderul terorii şi al morţii | invers! Şi cum în România comunismul a fost cel mai au văzut printr-o dezvoltare (va urma)
nu mai este? Se pare că da. I greu de răsturnat, firesc, este şi cel mai greu de schimbat, social - economică de frunte în Marin MOSCU
Dragoş M.T. i Aşa încât trebui j>ă ne mai mire.___________
C t / f / / Z » I W O t S l l t i ^ i c i ir n i c a r e r e s p e c t ă ş i