Page 4 - Calauza_2006_845
P. 4
Pag. 4 Călăuza noastră nr 845
FARMACISTUL R€Ţ€T€ D€ VIAŢA CUM PĂTATA R E Ţ E T A N O A S T R Ă
Pentru o viaţă echilibrată şi cumpătată este bine să
CASEI ştim unele norme după care să ne conducem. Iată
câteva dintre acestea:
• Să nu ne supraalimentăm într-atât încât să avem SUPA DE
FRUNZ€l€ D€ MORCOV senzaţia de „îndopat”. Acest lucru este ca un atac CARTOFI NOI
Sunt recomandate în tratamentele naturiste a mai împotriva vieţii. Dar mai ales să nu ne întindem în pat
N ecesar: 2 litri apă,
multor boli deoarece conţin vitamina C şi vitamine după o asemenea masă copioasă. Să ne mişcăm pentru
800 g cartofi noi, un
din complexul B, magneziu, calciu şi fier. De aceea că mişcarea uşurează digestia.
m orcov, un pătrunjel, o
ele sunt recomandate în tratarea următoarelor boli: • Seara, înainte de culcare, este bine să ne abţinem
ceapă, sare, piper, 2 foi
Colită de putrefacţie. Este recomandat a se bea de la orice fel de mâneam.
dimineaţa şi seara câte un pahar de suc de frunze de • Să m âncăm des dar puţin, în felul acesta dafin, 500 ml lapte sau 150
morcov. Apoi se consumă 500 g rădăcină de morcov asigurându-ne o digestie corectă. ml smântână,
crud, pe parcursul unei zile. Tratamentul se continuă • Dacă se întâm plă să mâncăm prea m ult, este Preparare: Se pun într-o oală 4 litri
timp de şapte zile la rând, zile în care nu se consumă recomandat să nu bem apă multă şi să nu o înghiţim de apă la fiert cu zarzavaturile tăiate mărunt. După
carne sau preparate din came, peşte şi ouă. prea repede. ce se fierb se adaugă cartofii tăiaţi cubuleţe, laptele
Intoxicaţii cu metale grele. In acest caz se consumă • Fructele crude nu trebuie mâncate pe stomacul (sau smântână), foile de dafin şi condimentele.
la fiecare masă salată verde amestecată din belşug cu gol deoarece produc o încălzire dăunătoare deasupra BUDINCĂ DE LEGUME
frunze proaspete de morcov tăiate fin. Acest tratament diafragmei. Se pun într-un vas 4 cepe tăiate m ărunt, 2
se urm ează tim p de o lună, pe această durată • De asemenea, legumele crude consumate în exces, morcovi raşi, o varză dulce tăiată mărunt, o gulie
consumându-se trei salate pe zi, la mesele principale. pot altera starea de sănătate. dată pe răzătoareâ mare. Se fierb în puţină apă cu
R eten ţie de a p ă în ţe s u tu ri. Se recom andă a l t € excese sare. Se adaugă apoi 1-2 linguri de orez, şi se fierb
tr atamentul cu» suc de frunze de morcov, câte o jumătate CARe TReeuie eviTATe împreună, iar când este aproape gata, se adaugă
de pihar,., dim ineaţa şi seara. Cura durează o puţin suc de roşii, mărar, foi de dafin şi pătrunjel.
săptămână şi ia nevoie se poate relua. • Mersul pe jos, deoarece atunci când durează prea Se unge o cratiţă cu puţin ulei sau margarină (unt)
Deminerfilizâre la copii şi convalescenţi. Se proce mult, afectează tendoanele. şi se toarnă compoziţia.
dează astfek frunzele de morcov se usucă în aer liber, • Statul întins în pat, pentru că slăbeşte energia vitală. D upă ce se rum eneşte se pune deasupra o
la umbră, în strat subţire. Apoi se mărunţesc în piuă şi • Statul îndelung în picioare, deoarece face rău compoziţie formată din 2-3 ouă, 200 g smântână,
se adaugă la supe (câte 5-6 linguri la litru), şi se fierb oaselor. 200 ml lapte prins şi puţină făină. Se dă din nou la
timp de câteva minute. Supele astfel preparate sunt • Statul îndelung pe scaun, pentru că este vătămător cuptor, unde se ţine până ce se rumeneşte frumos
foarte digestive şi bogate în minerale uşor asimilabile. pentru piele. Ana VALERIA pe deasupra. MARIA
CARTEA Şl AUTORUL El: tânguirii confidenţiale cu accente directe, sub form a unor cerem oniale mitice:
simple, sincere, uneori tragice. „Daţi-i , N-avem pe rafturi probe de hârtie/ Dar
„TOAMNA IUBIRII” de NICOLAE CĂTĂNICIU calului jăratic ca să-şi facă zborul/Să-şi stă adânc ascunsă-n urme de pământ/
deschidă aripi, să se înalţe în cer,/ Cu Cenuşa lor, în munţii Orăştiei" (Daci)
. SATUL NATAL iubita în şauă să-mi astâmpăr dorul”. Poezia ascede de la descrierea frumu
autozugrăveşte în imagini de mare sensi
Rafinat intelectual, receptiv la cele mai bilitate, contopindu-se cu pământul stră Prof Valeria IVAŞCU seţilor naturii patriei prinse ca într-un
diverse forme ale artei, cu evident talent bun, devenind un suflet abstract, extaziat, UN VITALIST filigram de'stemă, la evocarea istorică şi
actoricesc şi literar, Nicoiae Cătănidu nu o oglindă pură şi plin de compasiune La ceasul gândurilor floare, felicit pe la protestul social; pgethl devine incisiv şi
ne surprinde cu această carte. „Toamna restituie samlui şi tărâmului frumuseţea lor bunul şi distinsul nostru coleg şi prieten. şi na i
iubirii” ne propune o poezie în termeni originară: „Pădurea plânge în margine de profesoral Nicoiae r M - petefi
mâi. puţin obişnuiţi pentru lirica actuală, sat/ Izvoare curg în ropote de trudă/ Şi m au p ru n , florilor găresc pământul:
cu tehnici de creaţie-inedite, deoarece ape-neacă lacrimile-n undă" (Pământ de suflet, pe cae ni le ofe împărtăşeşte jalea poetului: „Pă
creează peisaje, se autoexprimă în peisaje, românesc). ră în dar prin volumul durea plânge-n margine de sat/
întors la origini, se lasă absorbit de tiparele Uneori mimează infantilismul, practică „Toamna iubirii”. Meta Izvoare curg în ropote de tru
eterne ale existenţei regăsindu-şi eul esen stângăcia voită, poticneşte ritmurile dina fora titlului este semnifi dă/ Şi apa-neacă lacrimile-n
ţial în sufletul copilului de altădată, evo dins, cultivând astfel ingeniozitatea, sau în cativă. „Toamna iubirii” „undă”. Trăieşte durerea lumii,
când cli prioritate ţinutul şi mai ales satul toarcerea la simplu, autohtonizând expresio reprezintă poezia de de aceea vrea să se prefacă-n
natal, pe care nu l-a părăsit niciodată: „Noi nismul: „Doină pentru necazurile mamei” maturitate artistică, care Pasăre Măiastră, să fure din cer
suntem de o veşnicie aici/ Din românes- este monolog sublim, adresat mamei care dovedeşte că poetul a un licărit de soare ,$i să-l aducă
cu! os/ Nu am plecat şi nici nu am gândit îşi trăieşte ultimele clipe ocrotită cu iubire ştiut să împletească „slova să-i râdă în fereastră pentru a-i
să plecăm/ Pământ transilvan, roditor şi de fiul ei. Este un model de participare de foc” cu „slova făurită”. însenina gândurile”.
mănos,/ Pe. tine,,prin tine, te apărăm”. umană la eternitate, o dedublare, o trăire Poetul-rămâne un vitalist încrezător că iubirea e sin
(Statornicie). în absolut, un omagiu adus iubirii materne: convins, care aderă la gura vecie, dată nouă, cântă
îri intenţia poetului, meleagurile copilă „A adormit săraca mamă,/ Scăldată-n valurile vieţii, se confe erotismul, în versuri de aleasă
riei se confundă cu leagănul neamului româ boabe de sudoare/ Se uită lung sfântul sează în versuri de un lirism curat Patriot simţire dedicate iubirii de-o viaţă
nesc, căpătând caractere sacrale: „N-avem din ramă/ Nepăsător că mama moare!” ' înflăcărat, ne face să trăim la focul dragos - Lia, confesiuni lirice cu accente de rugă
pe răfturi probe de hârtie/ Dar stă adânc Uneori obiectul adoraţiei este natura, tei de ţară; mândru de etnogeneza româ şi ritm duios de doină („Vino”, „Meta
ascunse-n umbre de pământ. ” Poetul se alteori iubita pe care o ridică la rang de nească, de bogata noastră zestre spiritua- morfoză”, „Iarăşi amândoi”), totul în
sacralitate, adoptând me- prezintă concepte privind aspecte fun perspectivă cosmică, în imagini gran-
losul unui ton minor al Hamentale ale existenţei umane, elaborate dioase- Prof. Angela CURTEAN
scrisori de l a arrroRi Sălciile împovărate de podoaba
verde tremură în răcoarea verii de
Şl LA OHABA SE CITEŞTE iunie 2006, privindu-se în albia
ARDEALUL LITERAR" tulbure a pârâului Ohabin.
M ă retrag în tăcere, în sin
Ohaba, pare o insulă rece, cu E noapte întunecoasă la Ohaba, gurătate şi intru în m rejele şi
speranţe încălzite de razele firave trenul nopţii - spre Lugoj, gâfâie în misterele doamnei Poezia, îmbră
ale soarelui văratec - ce mai vară! drum spre tunelul ce desparte ţişez cu drag slovele scrise de Va
- , ce-şi închid uşor ferestrele. ţinutul A rdealului de Banat, leriu, publicate in memoriam în
Ohaba, o simt în inimă, o simt coloanele imense de maşini îşi reiau revista fondată de el, „Ardealul
Tratamente pentru:
în tălpi, o simt pe umerii vieţii la drumul spre ţară şi ţări, iar barierele literar” nr. 1 (29)/ 2006.
o Probleme de potenţa marginea Ardealului unde mestece de la canton s-au ridicat la cer, ca lăsându-ne mai săraci cu zecile şi
V aleriu a plecat în depărtări
nii albi, înalţi prin sufletul lor şi al două ţevi de tun.
meu privesc la doi paşi, Banatul. Plouă prea frumos la Ohaba ca sutele de poezii cărora le mai putea
0 Ejaculare precoce Un sărut dulce natal, un freamăt să pot dormi. Ierburile verzi, trufaşe da viaţă.
de crin ce-şi despoaie petalele albe îşi apleacă faţa spre pământ să se Valeriu ne-a părăsit dar în urma
0 Erecţie slabă/incomplclâ şi îm prăştie mirosul spre ambele odihnească cu m orţii noştri lui a rămas Lumină.
zări, sângerează durerile, tăcerile, privegheaţi în tăcere de m icuţa „... Betleemul e departe/ şi ziua
mai puţin bucuriile. biserică de lemn. nu mai vine...” (V.B.).
www.onclinic.ro Oam enii nu au toţi credinţă, M ă înfăşor în astă noapte Dum nezeu să te ierte şi să te
bunătate sufletească, uneori ochii, întunecoasă în liniştea şi feeria ei. odihnească în pace!
tel: 0256 302588 Timişoara inima răutăcioasă îngheaţă cristalul Se pare că şi cerul se odihneşte Aron PĂDUREAN,
izvoarelor celor buni. după atâta amar de ploaie.________ _______________iunie 2006, Ohaba
t / ^ 4 IV O s îS T /R L ^ L — Z i a r u l c a r e s & r & s p & c tă ş i v a r & s p & c tă î
