Page 3 - Calauza_2006_848

Călăuza noastră nr 848 Pag. 3

BRAD - ORAŞUL ÎN CARE BA T IN IM I TINERE

„Zăcământul Barza nu şi-a spus încă ultimul cuvânt...” activităţii din industria minieră însă cred sprijin financiar din partea lor vor mai avea
că mult prea dureros s-a făcut la Brad acest o perioadă lungă de aşteptare. Dar în mare
- Domnule Florin Cazacu, au trecut - Sunt multe realizări, după cum vedem. lucru. Oamenii care mai sunt astăzi la mină parte noi colaborăm bine şi cu Consiliul
doi ani de la ocuparea funcţiei de primar Dar nerealizările? îşi mai iau salariile doar din vânzarea de judeţean şi cu Prefectura.
al municipiului Brad. Care este bilanţul - Sunt şi nerealizări. De exemplu încă fier vechi şi de active. E mare păcat că s-a - C e este mai greu de realizat din tot
acestei perioade? nu am reuşit să intensificăm demersurile ajuns în această situaţie pentru că am ceea ce v-aţi propus pentru municipiul Dvs?
- în primul rând doresc să subliniez că privind finanţarea investiţiei şi începerea convingerea că zăcământul Barza nu şi-a - Cea mai grea problemă a noastră la
au fost doi ani de muncă în interesul lucrărilor de aducţiune a gazului metan în spus încă ultim ul cuvânt în cadrul ora actuală este eliminarea subvenţiei la
cetăţenilor acestui municipiu. Spun acest municipiul nostru. Este aproape imposibil m ineritului din Rom ânia. Asta este energie termică, fapt ce va determina mun.
lucru deoarece mai mult de 50 la sută din pentru administraţia publică locală să de­ convingerea mea şi este posibil ca să vină Brad să-şi folosească aproape întreg
oferta electorală pe care am făcut-o termine Societatea Comercială „Trânsgaz” la putere oameni cu mai multă minte şi care bugetul pentru a susţine din resurse proprii
cetăţenilor la instalarea mea în funcţia de de la Mediaş să înceapă lucrările să reuşească să pună în aceste subvenţii. Este vorba de aproximativ
primar, am reuşit să o realizez. de aducţiune a gazului metai valoare aurul din zăcământul 30 de miliarde de lei cât este necesarul de
- Spuneţi-ne câteva dintre realizările pentru zona Brad. Noi însă vo: Barza.' subvenţie pentru o iarnă care să asigure
acestei oferte. încerca să continuăm acest - Cum este colaborarea căldură în apartamentele cetăţenilor. Acest
- Chiar în această perioadă se derulează demersuri dar pentru acest lucru? Dvs cu consilierii locali? lucru este aproape imposibil. De aceea
programul de modernizare şi extindere a trebuie să avem şi sprijinul poli­ - E o colaborare foarte aşteptăm din partea executivului de la
reţelei de apă potabilă în zonele centrale tic al celor care astăzi bună. Nu am avut prea multe nivelul ţării să ia o decizie în ceea ce
ale municipiului şi sper ca în curând să guvernează ţara pentru că la priveşte modul de acordare a acestor
proiecte propuse de mine şi
reuşim să refacem infrastructura urma urmei cred că este vorb respinse de ei. De regulă subvenţii. Mă adresez în acelaşi timp şi
municipiului, destul de grav afectată de de o decizie politică. Trebuie di Consiliul local, cu foarte brădenilor să încerce să-şi plătească
aceste lucrări. Chiar în prima parte a asem enea intensificat m ult discernăm ânt, eventualele restanţe pe care le au la
mandatului am reuşit să finalizăm lucrările demersurile pentru atragerea ci analizează proiectele de facturile de energie termică din iarna
la cel mai mare proiect de investiţii ce s-a investitori în vederea hotărâre pe care eu le iniţiez, trecută.
derulat în Brad în ultimii 16 ani. Este vorba intensificării de noi locuri de muncă. vin cu recomandări foarte bune pentru - Care este dialogul Dvs cu cetăţenii?
de m odernizarea centralei term ice a - Cred că aceasta este una dintre cele îmbunătăţirea proiectelor iniţiate de mine Ieşiţi în mijlocul lor, staţi de vorbă, le
municipiului iar în această vară urmează mai grave probleme ale municipiului Brad. şi apoi, împreună, găsim forma finală a ascultaţi ofurile?
să fie construit încă un punct termic. - Da, aşa este. Rata şomajului în zona proiectului. De aceea eu vreau să le - Cea mai mare parte din timpul meu
De asemenea au început lucrările la noastră este aproape de zece la sută şi locuri mi-1 petrec printre cetăţeni, în minicipiu.
mulţumesc şi pe această cale consilierilor
Şcoala gen. „Horea, Cloşca şi Crişan” unde de muncă pentru bărbaţi nu se prea găsesc! pentru felul cum am colaborat în aceşti doi îmi place să particip la viaţa oraşului, să
se finalizează construcţia corpului —Zona Bradului era cu preponderenţă ani de mandat şi mizez în continuare pe fiu printre oameni, să discut cu ei, să le
administrativ şi a tencuielilor exterioare. zonă minieră.. încă nu ne-aţi vorbit nimic sprijinul lor în toată activitatea pe care eu ascult necazurile, pentru că Bradul este şi
Am amenajat şi modernizat zona centrală despre acest aspect. Care este situaţia? o desfăşor ca primar. el un oraş cu foarte multe probleme, pe care
a municipiului precum şi parcurile din - Din nefericire, despre minerit se mai — Dar cu cei „ de lg centru ” adică de la eu le aflu de multe ori şi de la cetăţenii lui.
municipiul nostru. Am identificat noul poate vorbi dar despre mineri mai puţin prefectură, de la Consiliul Judeţean, cum De aceea cred că sunt conectat la un ritm
amplasament pentru a schimba locaţia Pentru că filiala „Bradmin” din cadrul colaboraţi? de lucru alert dar am constatat că foarte
autogării din Brad şi ca urmare sperăm ca Companiei „Minvest”, de ceva timp şi-a - Vreau să vă spun un lucru: Bradul mulţi din cetăţenii oraşului agreează acest
în primăvara următoare să se înceapă încetat activitatea, după inform aţiile este şi el capitala Ţării Zarandului, de aceea ritm.
lucrările la noua autogară ce va fi undeva noastre, şi la ora actuală nu se mai pro­ - Ce vă doriţi cel mai mult de la viaţă?
noi am învăţat în timp să nu depindem de
în zona actuală a gării CFR. Drumurile din duce aur din zăcământul Barza, la mina alte capitale. Poate că ar fi mai bine venită - îmi doresc sănătate şi ajutorul lui
zona centrală au fost şi ele reparate, dar respectivă mai sunt doar 6,0-70 de salariaţi o mai mare atenţie din partea celor ce Dumnezeu în tot ceea ce fac, pentru că fără
depindem foarte mult de programul de care lucrează la această filială. Este dureros păstoresc destinele judeţului nostru. Ar fi ajutorul Lui nu se poate. Sunt convins că
modernizare şi extindere a reţelei de apă, că a avut loc acest declin mult prea brusc bine să vadă că sunt anumite obiective pe satisfacţiile mele vor fi satisfacţiile tuturor
însă după ce se finalizează aceste lucrări al activităţii. S-ar părea că asta era optica care şi le-a propus administraţia publică cetăţenilor acestui municipiu.
se trece la asfaltări pe străzile respective. oam enilor politici, de restrângere a locală a municiDiului Brad si care fără Mariana PÂNDARU

BRAD - ORAŞUL asfaltat din centru, lampioane pe profesorii le consem nează ţin mereu trează mândria de a
ÎN CARE BAT stâlpi, spectacole cu vedete în performanţele de la clasă şi de la descinde din cei mai de seamă
Parcul Tineretului, muzică de olimpiade. De moartea mine­ eroi ai neamului: Decebal, Traian,
INIM I TINERE fanfară la sărbători, luminaţii cu ritului se vorbeşte în şoaptă; din Horea şi Avram Iâncu. Spiritual
artificii, trandafiri pe marginea mii de mineri mai lucrează vreo vorbind, brădenii se sprijină pe
Mai întâi scufundarea în real:
joi, 13 iulie 2006 în anticamera drumului, zile de târg cu produse şaizeci, ce nu fac altceva decât să şcoli şi biserici, aşezăm inte
de second hand, legume de sezon tragă cortine de beton peste respectate cu pioşenie, Colegiul
domnului primar Florin Cazacu,
împreună cu Mariana. Sporovăim şi săteni din toată Ţara Zarandului strălucirea aurului ce s-a exploatat N aţional „Avram Iancu” şi
gata să-ţi ofere „săm ătişă”, pe aceste meleaguri din vremea Biserica Ortodoxă de peste Criş
cu secretarele despre vreme şi
„virşli”, fructe şi ţuică în sticle de dacilor şi romanilor... fiind repere de necontestat,
munca de teren a lucrătorilor din
administraţie. în cele din urmă plastic... Dar Bradul nu înseam nă în finalul întâlnirii, Florin
apare Florin Cazacu. Cu zâmbetul Ca-n toată Rom ânia numai case, râu şi dealuri cu Cazacu ne prezintă proiecte
incongruenţele tranziţiei muşcă am intiri, ci, în prim ul rând punctuale: finalizarea lucrărilor
pe buze, jovial, disponibil. Ne
insidios şi la Brad din existenţa oameni: copii ce umplu cu larmă de la Şcoala Generală „Horia,
invită în birou, ne serveşte cu câte
un pahar de apă rece şi începem cotidiană a cetăţenilor. Fiindcă veselă grădiniţele şi şcolile, tineri Cloşca şi Crişan”, reabilitarea
energia termică nu provine dintr- plini viaţă, visând la un viitor străzilor secundare, înfiinţarea
interviul. Im aginea Bradului
căruia i-am bătut de-atâtea ori o sursă de cogenerare, e scumpă fericit, fem ei şi bărbaţi unui serviciu de ecarisaj, punerea
şi se dă târziu, în viul iernii, atât adaptându-se din mers la alte pietrei de temelie a unei noi cetăţeni”, în care prezintă stadiul
străzile în drum spre serviciu, la
cumpărături ori la câte-o bere cu la blocuri cât şi la instituţii, munci atât în zonă cât şi prin alte biserici în cartierul „Peste de realizare a ofertei electorale. în
prietenii e pusă în ecuaţia ofertei întotdeauna subvenţiile pentru părţi, bătrâni jucând şah în parcul Luncoi”, amenajarea unei noi ochii lui cu sclipiri optimiste se
combustibil ajungând în disperare din Oraşul Nou şi glumind între piaţete cu statuia lui Decebal, poate citi că e m ândru de
electorale, a bilanţului după doi
ani de mandat şi proiectelor de de cauză; aducţiunea de gaz ei c-a venit rândul soţiilor să organizarea şi anul acesta a realizările din timpul mandatului
metan e posibilă doar în întreţină familia. Ca o revărsare „Z ilelor m unicipiului” cu său şi speră din tot sufletul ca
viitor...
Apoi împlinirile. Bineînţeles campaniile electorale din ultimii de ape oamenii spre ţinta fără spectacole folclorice, simpo­ Bradul să devină „cel mai frumos
patruzeci de ani, situaţia muzeului zăbavă a speranţei unui trai mai zioane, întâlniri cu fii de seamă municipiu mic din ţară”.
că-n ultimul timp s-au realizat
lucruri demne de laudă: ceasul aurului e incertă, frumoasa gară bun, inimi cu miez de flacără ce ai oraşului şi lansări de carte. •Pe Dealul Liei soarele se
în stil imperial La despărţire, scaldă într-o mare de nori argintii.
electronic de la intersecţia cu
stă să se surpe, Florin Cazacu ne A şteptăm la stop să treacă
Abrudul ce afişează ora, data
curentă şi temperatura, o piaţetă străzile lătural­ înmânează monografia m aşinile de pe şoseaua cu
nice sunt răvăşite municipiului redactată prioritate ce duce la Deva. E oră
cu lupa capitolina alăptându-i pe
Romulus şi Remus, străjuită de-o de intem perii, de profesorul Romulus de vârf. Sunt în trafic mai multe
câinii fără stăpân Neag, un studiu istoric m aşini străine decât „D acii”,
arteziană cu zvelteţe corintică şi
trotuare din pavele ca pătratele atacă fetiţele ce- despre societatea pe semn sigur că brădenii se
şi vizitează buni­ acţiuni M ICA ce descurcă din punct de vedere
şahului. Parcul cu tobogane, bănci
cile din cartierele reprezintă epoca de m aterial, în ciuda tuturor
tricolore şi aspersoare în forme de
„flori zăbăuce”, după expresia m ărginaşe, iar glorie a m ineritului vicisitudinilor unei economii
elevii cu premii zărăndean, ziarul local lăsată, după părerea multora. în
Marianei. Exteriorul primăriei
proaspăt vopsit, zidul cu picturi îşi cum pără „Zarandul” şi „Scrisoa­ paragină.
cărţile pe care rea primarului către George*Il()LOBÂ CĂ
în culori optim iste, drum ul
I V O s t i S ă t s r e s p e c tă ş i r e s p e c tă I