Page 2 - Calauza_2006_849
P. 2

Călăuza noastră nr 849                                                                                                                         Pag. 3


         CRI SCI OR  - COMUNA  CU CEL                                               C F i I Ş C I O F t U L .   E S T E   C A S A  m                   e   a

                                                                                            DIALOG C U   O V I D I U   F U R D U I
     MAI  TÂNĂR PRIMAR DIN JUDEŢ                                                                  -  primarul comunei CRIŞCIOR


        O zi caniculară de vară. Tot cu Mariana  fetele  de  la  seceriş  sau  de  la  fân”,   -  Domnule primar, mă  u r m a r e ,
     pe şoseaua dintre dealuri cu stânci ce  se  mărturiseşte  pe  neaşteptate  tânărul  cu  bucur  să  întâlnesc  în   p ro b le m e i e
     deschid  în  legendele  locului  şi  oferă  cravată şi  laptop de ultimă generaţie pe  primăria  Crişcior  unul  sunt  multe  şi
     crişciorenilor  bogăţii  de  aur  şi  pietre  birou.  „Ar fi  păcat să  ne  debarasăm,  cu  dintre  cei  mai  tineri  diverse.
     scumpe.  La  primăria  de  sub  marginea  grabă de tot ceea ce este vechi, de tot ceea  primari din judeţ.  Cum vă   -  O comună
     dorinului,  într-o  încăpere  spaţioasă,  ce am moştenit, pentru că astfel ne vom  descurcaţi  cu  o comună  în care mai toţi
     amenajată după toate exigenţele biroticii,  pomeni doar în câţiva ani în situaţia unui  care  la  ora  actuală  are  locuitorii erau
     cu zâmbetul pe buze, voluntar şi disponibil,  popor fără tradiţii,  fără valori  spirituale,  destule probleme ?  mineri,  ce mai
     ne aşteaptă un tânăr care, spune el, e pentru  fără rădăcini, un popor purtat de valurile   -  Crişcior este în primul  pot  face  ei
     toată lumea, Ovidiu. Nu împlinise treizeci  istoriei, după bunul lor plac”, citează din  rând  casa  mea  pentru  că  acum?
  £   de ani când a fost ales. N-a promis marea  monografia localităţii, întocmită de aceeaşi  locuiesc aici de la vârsta de   -   E  drept,
  *   cu  sarea  în  campanie,  ci  doar  să  se  inimoasă învăţătoare, Letiţia Pleşa.  5 ani, aşa că încerc să mă  mineritul  era
     comporte normal şi, mai ales, să-i ajute pe   Când  vorbeşte  despre  biserica  îngrijesc ca de casa mea.  pe primul plan
     săteni să se despartă cu zâmbetul pe buze  Adormirea Maicii Domnului,  monument   -  Emblema Crişciorului  şi  din  asta
     de  un  trecut  ee-i  lega  indestructibil  de  arhitectural a cărui zidire coboară până în  a  fost  până  nu  demult  trăiau  aproape
     ocupaţia  m onoindustrială  a  zonei  -   veacul  al  XlV.-lea,  sau  despre  eroii  mineritul. Astăzi însă...  toţi. Acum însă
     mineritul, cu avantajul unui loc de muncă  neamului  Horia,  Cloşca  şi  Crişan  ori   -  Mineritul, din păcate,  sunt nevoiţi să
     sigur  şi  bine  plătit,  dar şi  cu  fum,  praf,  Avram Iancu, privirile îi sclipesc şi obrajii  aproape  a  dispărut  djn  se adapteze cu   absolut toate clădirile.
     huruit de zdrobitoare, silicoză şi frica de-a  i se împurpurează, ca şi cum s-ar jena că  localitatea  noastră.  Mina  noua  situaţie  încercând   - Ş i ce veţi face cu ele?
     nu-şi lăsa oasele prin surpări sau incendii.  se  lasă  copleşit de  emoţie.  „Aici,  zice,  este  aproape închisă,  mai  recalificarea   în   alte   -  Le vom putea preda ca
     Sunt convins  că inconştientul colectiv  a  Crişan a repurtat prima victorie împotriva-  lucrează în jur de 150-200  meserii...
                                                                                                                                     spaţiu  altor  întreprinderi
     preferat  tinereţea,  fiindcă  o  dorinţă  nemeşilor.”                       de persoane. Dar Crişciorul   -  Au  ei  cu  adevărat o   care să genereze alt profil
     subterană îi îndemna să renască, să revină   M ariana  îl  readuce  la  realitate,  este o comună mare şi ca  şansă ca în acest mod să-şi   industrial  zonei.  Dar este
     la origini, la viaţa simplă de agricultori şi  întrebându,-l   ce                                      rezolve viaţa?           foarte  greu  pentru  că  ne
     îndeletniciri alternative: turism, tricotaje,  proiecte de viitor are.                                   -  Nu  avem de  ales.  In   luptăm de aproximativ doi
     materiale de construcţii...           Ovidiu  nu  desparte                                            zonă  a  apărut  o  nouă
  | |    Ovidu  Furdui  ne  prezintă  satele  viitorul  lui  de cel  al                                    întreprindere:  fabrica  de   ani  de  zile  pentru  acest
                                                                                                                                     lucru  şi  nu  reuşim.  Este
  *   aparţinătoare:  Valea  Arsului,  Barza  şi  comunităţii în care a                                    volane de la Brad... O parte
     Zdrapţi cu cătunele:  Valea Gărzii, Valea  văzut lumina zilei, ba,                                    din  cetăţenii  comunei   foarte greu...
    Morii,  Cornetul,  Scoruşul  şi  colonia  mai  mult,  începe cu                                        lucrează acolo. Eu însă sper   —De ce este greu ? Care
    Gurabarza  -   toponime  cu  rezonanţe  sine:  „în  ce  mă                                             ca zona noastră să rămână   sunt cauzele?
     străvechi,  dar  şi  legate  de  vicisitudinile  priveşte, zice. vreau să                             o zonă industrială şi  să se   -   Din  păcate  aceste
     industriale, amintind cine ştie ce pojaruri  mă   perfecţionez                                        găsească,  într-un  fel  sau   clădiri n-au fost întăbulate,
    pustiitoare.  Locuitorii  tuturor  acestor  profesional,  n-am de                                      altul, soluţii pentru ca aceşti   nu  sunt  bani  pentru  a  le
    aşezări, observă Ovidiu, gravitează în jurul  gând  să  ratez  nici  o                                 oameni să poată trăi.     întăbula noi  acum,  pentru
    Bradului,  nu  numai  că  au  casele  la mai  oportunitate pentru a-                                      -Există ceva proiecte în   că  a  apărut  o  hotărâre de
    puţin  de  zece kilometri  şi  autobuze din  mi  lărgi  orizontul de                                   acest  sens  pentru  zona   guvern  care  ne  spune  că
    oră în oră, ci şi fiindcă sediul întreprinderii  cunoştinţe şi abilităţi.”                              Crişcior?                mai  întâi  aceste  active
    Miniere  Barza,  târgul  de joi,  spitalul  şi  , Am o mare încredere                                        Din  păcate,  deo­  trebuie întăbulate  şi  apoi
     magazinele cu mărfuri mai de soi se află  în şcoală, continuă, de                                     camdată, nu există şi nu pot  preluate  de  noi,  de
     „la municipiu”.                       aceea  am  sprijinit şi                                         exista cel puţin până nu se  primărie.
       Ceea ce mă impresionează la Ovidiu e  voi  sprijini  unităţile                                      clarifică  situaţia  minei   -   Vă sprijină  în  acest
     că  nu  ţine  de  scaun,  considerând  şcolare  de  pe  raza                                          Barza.                    demers      autorităţile
    îndeplinirea funcţiei de primar o activitate  comunei,  în  special                                       -  Ce înseamnă asta?   judeţene?
     obişnuită,  care  trebuie  desfăşurată  cu  Grupul   Şcolar                                              -  Adică încercăm la ora   -  încearcă să ne  ajute,
     pricepere  şi bună-credinţă,  la îndemâna  „Crişan”,  care,  în                                        actuală  să  preluăm  toate   colaborăm bine şi mereu se
     oricui doreşte şi e capabil să lucreze pentru  ultimii zece ani a făcut                               activele  acestei  mine,  interesează  de  situaţia
     binele comunităţii.  Aminteşte în  treacăt  progrese  semnifica­                                                                noastră.  Dar  peste  tot  se
     necazurile:  lipsa banilor pentru  a asfalta  tive:  şi-a  adaptat                                                              pune problema de bani  şi
     străzile secundare şi pentru a întăbula toate  oferta   şcolară                                                                 aceştia nu prea sunt.
     clădirile ce intră în patrimoniul primăriei  cerinţelor de forţă de                                                                -   Ce  v-aţi  dori foarte
     după închiderea minei. Ceea ce-1 preocupă  muncă  a  zonei,  are  seral,  postliceală  şi                                       mult pentru comuna Dvs?
     cu precădere este atragerea investitorilor  şcoală de maiştri.
                                                                                                                                        -   Să-şi  poată  ţine
     pentru crearea de noi locuri de muncă şi,   Fiind profesor şi fost director al acestui                                         .  oamenii  acasă,  pentru  că
     mai  ales,  muzeul  etnografic  fondat  de  aşezământ, nu pot decât să mă declar pe
                                                                                                                                     din păcate mulţi dintre ei au
     Letiţia Pleşa,  „Am o adevărată nostalgie  deplin mulţumit de activitatea unui primar                                           plecat  în  străinătate,  la
     pentru cântecele ce răsunau în copilărie pe  ce e conştient că şcoala poate să-i salveze
                                                                                                                                     muncă.
     dealuri şi văi când se întorceau feciorii şi  pe mulţi de calvarul disponibili-zărilor.
                                                                                                                                          Mariana PÂNDARU
                                                            George HOLOBÂCĂ
     LOCURI REVĂZUTE                nord,  trecând prin  sau  pe lângă  încântător,  de  care  să-ţi  aduci  lăsate să  dormiteze în adâncuri.  şi îţi aduci aminte de actul istoric
                                                                                                    Oraşul  Brad,  a  avut  şi  are  şi adunarea de la Mesteacăn din
                                    satele Câinelui de Jos, Fomădia,  mereu aminte. Fie că e vorba de
          CU PLĂCERE                Săliştioara şi comuna Vălişoara şi  viaduct,  peşteri,  multe  peşteri,  oameni hotărâţi,  harnici  şi  buni  anul 1784.
       Fie că  pleci  din  Deva  spre   mai  departe  către  Valea  dacă  e  să  amintim  câteva,  ne  primitori  de  oaspeţi.  A  fost cel   Când spui Brad, te gândeşti la
     Brad, fie că spre această localitate   Luncoiului, pe lângă localităţile  gândim la Zidul cel de sus şi Zidul  mai animat teritoriu economic şi  tulnicăresele din inima istoriei, la
     te  îndrepţi  din  localitatea  Dia,   Luncoiul de Sus şi de Jos, ce dau  cel de jos, Groapa Lupului, Dosul  cultural din Zarand şi de pe Valea   atâtea obiceiuri extraordinare, la
     distanţele  sunt  aproape  egale.   în  oraşul  Brad  sau,  drumul  al  Vârfului, Şură de sus şi Şura de  Crişului  Alb,  fiind  aşezat  acolo  rapsozi  populari,  la  biserici  ce
     Diferă  la  început,  denumirea   doilea,  ceva  mai  lung,  trecând  mijloc, atâtea dealuri şi măguri ce  unde  Luncoiul  se  varsă în  râul  înregistrează vechimi de sute de
     satelor prin care treci. După ce ieşi   prin câteva sate,  spre nord vest,  prezintă fenomene  deosebite  cu  Griş,  fiind  favorizat  în  orice   ani.'  Oraşul  este  prim itor  şi
     din Deva şi traversezi râul Mureş   până se uneşte cu primul drum.  caracteristici  proprii  venind  din  anotimp de natură, cu dealuri  şi  oamenii doresc ca viaţa lor să aibă
     şi  Şoimuşul,  şoseaua te duce  la   întâlnim   aici,  dacă  mergem  epoca  primitivă,  de  pe  timpul  munţi  bogaţi  în  aur  şi  alte  ceva din strălucirea aurului, care
     Brad. Dacă pleci din Qia şi treci   într-o zi pe un drum şi-n a doua  dacilor şi al romanilor. Minele din  materiale de mare întrebuinţare.  a  dominat  aceste  locuri  de  un
     prin  satele  Bretea  Mureşană şi   zi pe cel de-al doilea drum, cele  jurul multor localităţi ale Bradului   Numărul  exploatărilor  şi  pitoresc  şi  un  nepreţuit  gând,
    Brănişca, după ce ai parcurs cîţiva   două  văi,  a  Vălişoarei  şi  a  şi ale altor localităţi din jur: Băiţa,  întreprinderilor  miniere  a fost  pentru toţi cei ce trăiesc aici, spre
    kilometri  pe  lângă  râul  Mureş,   Căianului,  singurele  porţi  de  Crişcior,  Gurabarza,  au  fost  nu  foarte mare şi cu mare rezonanţă,  care oricând, drumeţul, călătorul,
     intri  tot în  şoseaua  cu  direcţia   intrare  din  Valea  Mureşului  pe  numai  sursa de venit, ci şi locul  nu numai în judeţul Hunedoara,  scriitorul, în ultimul rând, vine cu
    Brad. Mai departe, două drumuri   teritoriul Munţilor Apuseni.  de  milncă  de zi  cu  zi  a  acestor  ci mult mai departe, în toată ţara.  plăcere şi pleacă într-un târziu cu
    se deschid spre miază-noapte spre   De  fiecare  dată,  călătorul  localităţi, până aproape de aceste   Când spui Brad, spui Zarand  un zâmbet înmiresmat.
    locul  unde  ne-am  propus  să   rămâne încântat de zona ce-i iese  zile pe care le parcurgem, care fac  şi  Crişul  Alb.  Spui  ţăranji
    ajungem: drumul ce continuă spre  în întâmpinare, un traseu turistic  aceste  vechi  zăcăminte  să  fie ^ărăndenuihUi^^                        Miron Ţ1C

                                                 TJR^4 l  — Z i a r u l  c a r e  s e   r e s p e c tă   ş i   vă   r e s p e c tă/
   1   2   3   4   5   6   7