Page 4 - Calauza_2006_857
P. 4
Pag. 4 Călăuza noastră nr. 857
1946 şi apreciată cu calificativul „Magna cum Pentru studentul Nicolae Boboc a fost o şansă
MAR! PERSONALITĂŢI HUN EDO RENE
laudae”. Cu toate că programul său zilnic era foarte extraordinară ca în calitate de secretar muzical al
NICOLAE BOBOC încărcat, a găsit timp pentru a cânta în corul „Carmen” Orchestrei de cameră din Bucureşti în perioada 1942
- 1946, să asiste la repetiţiile şi concertele orchestrei
condus de loan D. Chirescu cu care a avut posibili
- urmare din nr. 856 - tatea de a participa la execuţia unor mari lucrări sub bagheta marilor dirijori români, George Enescu,
La Universitate studiază Istoria Filosofiei cu Ion vocal-simfonice sub bagheta lui George Enescu: Ionel Perlea, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri,
Petrovici, Logica cu Mircea Florian, Sociologia cu Simfonia a IX-a de Beethoven, „Damnaţiunea lui ca şi a dirijorilor străini sosiţi la Bucureşti. Pentru
Dimitrie Guşti, cu Mircea Vulcănescu Etica, Estetica Faust” de Berlioz, „Requiemuî” de Faure, „Simfonia aceste concerte Nicolae Boboc redacta programele de
şi Critica Literară cu Tudor Vianu, Psihologia cu G. a IlI-a” de Enescu, la cel mai înalt nivel artistic din sală; Cu regularitate, sâmbătă dimineaţa era prezent
Zapan, Pedagogia cu G. G. Antonescu şi T. Narly. România. A fost de asemenea membra al Coralei Mu la repetiţiile Filarmonicii urmărindu-1 pe George
Practic, atunci învăţământul românesc superior se află nicipiului Bucureşti, al corului Teatrului Naţional, Georgescu şi pe alţi mari dirijori. La aceste repetiţii
la apogeul existenţei sale, era de nivel european şi a precum şi a câtorva coruri bisericeşti. Cu remunerările şi-a însuşit marele repertoriu simfonic şi multe din
format mari specialişti în toate domeniile. modeste de la aceste colaborări a reuşit să-şi acopere tainele artei dirijorului de orchestră. Unele seri le
Formaţia sa intelectuală complexă, multidis- nevoile materiale. rezerva spectacolelor de operă cu cele mai importante
ciplinară, şi-a spus cuvântul pe tot parcursul vieţii, Dar capitala ţării, ca de altfel toate marile centre lucrări din repertoriul universal şi cu cele mai bune
începând cu lucrarea sa de licenţă de la Universitate - universitare şi culturale ale ţării, oferă mari posibilităţi distribuţii din ţară ia acea dată.
„Psihologia percepţiei muzicale” - susţinută în anul de afirmare tinerilor talentaţi şi dornici de învăţătură. (va urma) Gh. BERCEA
informaţie al copiilor oferit de dascăli trebui noi să apărăm mai presus de orice,
ŞCOALA COPIILOR în virtutea meseriei pe Care o au ar VIAŢA COPIILOR dar în oraşele ORIGIN6R UNOR D6NUMIRI
NOŞTRI trebui să fie acelaşi pentru toată clasa noastre n-ai să vezi legitimându-se un G€OGRRFIC€
* DAR, oare când va dispărea: una se puşti într-un bar sau o terasă şi dacă nu CANADA. Când navigatorul francez Jacques
Noul an şcolar a început. De la 1 predă la ora de curs în clasă, altceva are 18 ani să fie trimis Ia mama Iui. NU. Cartier a început să exploreze la începutul sec.
septembrie a început şi noul an se face acasă, în particular la şcoala Ba mai mult după ora 10 seara baruri şi XIV, estuarul fluviului Sfântului Laurenţiu (situat
agricol...sau ar fi trebuit să înceapă paralelă, plătită cu bani grei. E un joc terase, pline ochi... că dacă pe X-ulescu în partea de NE a Canadei) a rămas dezolat de
cu pregătirea ogorului pentru periculos totuşi acest mod de-a face îl lasă mama şi tata pe Y şi Zet la fel, priveliştea deprimantă a acelor locuri.
semănatul grâului, dar cine se mai şcoală cu elevii atât cât se face şi-apoi nu-i poţi închide pe copii sub un clopot întâlnind nişte băştinaşi, i-a întrebat ce este
poate gâncţi la aceste „banalităţi” cine vrea mai mult să plătească; Va veni de sticlă DAR o interdicţie clară a acolo. Băştinaşii i-au răspuns: Ca na da. Când
când suntem spectatorii unei o zi când minunile acestea de copii vor autorităţilor ar schimba şi ar îmbunătăţi exploratorii francezi au învăţat mai târziu limba
bălăcăreli naţionale. Aş fi tentată să fi tot mai obraznici şi mai rebeli, mai acest aspect, Ajută Dumnezeu şi intrăm băştinaţilor, au aflat că expresia Ca na da însemna
spun fără precedent dar...n-a fost greu de stăpâhit şi vor spune: „Păi dacă în UE, pe-acolo copiilor nu li se permite, „Aici nu este nimic”. Dar numele ţării a rămas
sezon fără bălăcăreală, acum nu este tot plătim ore de meditaţii, ce sens mai totuşi cât or fi ei de democraţi să intre CANADA.
săptămână fără scandal şi totuşi au orele de la şcoală?” Şi copiii de în baruri şi să hălăiduie pe străzi AMERICA. După cum se ştie, numele noului
şcoala a început. obicei nu pun întrebări retorice, ei cer noaptea, ba mai mult sunt cooptaţi în continent „Limtea nouă” (America de astăzi) nu
Câţi copilaşi se vor bucura de răspunsuri clare. activităţi cu caracter social sau ecologic. a fost luat nici de la numele lui Cristofor Columb
această sărbătoare şi câţi vor rămâne Când ploaia sau grindina loveşte un Ar fi bine să conştientizăm măcar două sau al altor descoperitori ci a fost luat după numele
pe dinafară? întrebare retorică. ogor cu grâul numai bun de secerat câtă aspecte: 1) Din munca acestor copilaşi lui Amerigo Vespucci, un navigator florentin, care
Dincolo de starea socială şi materială tristeţe apasă sufletul ţăranului care ne vom primi pensiile şi 2) Dacă de a luat parte la mai multe expediţii în America.
poate fi şi destinul fiecăruia, cum are l-a semănat! Să ne gândim totuşi şi la copii nu avem grijă ne mai putem numi Totuşi există o ţară în America de Sud, care poartă
el, copilaşul, noroc...după cum i-au copiii care se pot pierde astfel sub un popor creştin? Nu există bogăţie mai numele lui Columb. (Columbia).
ursit ursitoarele... grindina vieţii: a unei familii dezor mare pentru un popor care să poată fi MISSISSIPPI. Este cel mai mare fluviu din
iCopii săraci sau copii bogaţi ganizate, a unui anturaj sălbatic, a comparată cu puştii aceştia năbădăioşi, America de Nord (SUA) care, fără principalul său
şcoala ar trebui să le ofere aceleaşi drogurilor, a alcoolului... Numai copiii noştri. Ei sunt nepreţuiţi. afluent (Missouri), are o lungime de cca 4000
şanse sau oportunităţi. Accesul la Bunul Dumnezeu apără ceea ce ar Adriana LASCĂU
km. Denumirea lui se trase de la numele dat de
băştinaşii amerindieni, care în
„A doua şansă ia nivelul ciclului primar” I
F ă r ă c o rtic o iz i! PARLAMENTUL STRĂZII şi care este coordonat de inspectorul I limba lor însemna „marele râu-
şcolar Costică Băţălan. S-au constituit | san „părintele apelor".
NIAGARA. Această cas
Cele mai modeme metode de tratament pentru: • Petra Mărginean, liderul Organiza deja 10 grupe de studiu la Deva, Hune-1 cadă care se formează după ce
ţiei Judeţene Hunedoara a P.C., supărat, doara, Călan, Geoagiu şi Lupeni, cursu-1 apele care părăsesc lacul On-
a declarat într-o recentă conferinţă de rile putând fi finalizate în doi ani şcolari ■ tario (ultimul din cele 5 mari
presă că ne aşteaptă o toamnă agitată şi (clasa fiind promovată şi pe bază de lacuri din America de Nord) şi
o iarnă grea din punct de vedere al posi testare individuală). ' formează fluviul Sfântul Lau
bilităţii cetăţenilor în a putea trece peste • Electrocentrale Deva va contracta I renţiu, are cel mai mare debit
costurile tranziţiei, în timp ce preşedin un credit în valoare de 67,9 mii euro | de apă. De fapt sunt două cas
tele Băsescu vrea să conducă această care asigură o parte din resursele finan-1 cade (una, cea mai mare în
ţară într-un mod dictatorial. De altfel, ciare necesare pentru reabilitarea gru-1 formă de potcoavă).
Mărginean puncta: „Mi-e ruşine că pului 1 de 210 MW de la C.T.E. Mintia. | Deşi diferenţa de nivel a
Băsescu este preşedintele României’’. M.F.P. garantează 80% din valoarea căderii apelor este de numai 50-
Ce va fi, vom vedea. Vom vedea creditului precum şi dobânzile, primele 60 de metri, datorită volumului
dacă Petra Mărginean are dreptate. de asigurare, comisioanele şi alte costuri I mare de apă, face un zgomot
* După ctim ne spunea prof. Marta aferente acestui proiect, iar rambur-1 infernal. Denumirea vine din
Mate, inspector general adjunct la I.S.J. sarea creditului va fi efectuată de către | limba amerindienilor şi în
Hunedoara, în anul şcolar 2006 - 2007 S.C. Electrocentrale Deva SA, din | seamnă „apa care tună”.
se beneficiază de un proiect intitulat surse proprii. loan VLAD | Ing. Nicolae PÂNTEA
DOCUMENT marmură albă. După trei zile, | LUMEA CA OMEAJIE j
regina Maria e adusă în Capitală,
MOARTEA REGINEI MARIA urmată de suveranul ţării, în | Iată un singur om din lumea nu prea, la coadă la bilete de |
durerat până la lacrimi, de | asta mare care a făcut un gest tratament pensionari, lume i
Marea noastră Regină, a şi flori multe s-au depus la că membrii familiei regale, de I pentru mine, fără a fi rade, nici necăjită... ■
Cărei imagine luminoasă va pătâiul Reginei, îri cele trei zile invitaţi străini, de membrii gu ■ prieteni, fără a fi orice altceva. A venit cu un buchet de
stărui deapururi în amintirea cât a stat pe catafalcul de purpură vernului în frunte cu Patriarhul, Ştia şi m-a felicitat. O parte gladiole roşii: trei pentru viaţă, '
duioasă a unui popor, care a şi între sfeşnice de aur, în minu de reprezentanţii armatei şi I din mine a reacţionat. Cum s-a alta pentru sănătate şi o alta I
iubit-o cum rar se poate găsi natul castel al Peleşului. delegaţii ale asociaţiilor pa I întâmplat asta? Ştia, la data pentru iubire, iubirea dintre I
asemănare în istorie, s-a stins din Convoaie de zeci de mii de triotice. | respectivă şi şi-a amintit. oameni, pură şi simplă. |
viaţă, la Sinaia, într-un trist pelerini, veniţi din toate colţurile Drumul de la Sinaia până în | Iată minunea de a fi, de a , Ne vom mai întâlni poate la |
asfinţit de soare... ţării, urcau cerniţi, pe aleele triste, Capitală a fost presărat de fiori | trăi. Asemenea oameni reuşesc anul. El vede mai puţin decât i
Era 18 iulie. spre castel, ca să aducă ultimul şi lacrimi. I să te emoţioneze până la mine, el merge mai greu ca .
Ţara, de la un capăt la altul, omagiu de închinăciune. Prin gările drapate în violet, lacrimi: ei o fac fără nici un mine, el abia mă aude, dar m-a
s-a îmbrăcat în violet cardinal, Păstrez şi astăzi în minte mulţimea a îngenunchiat în faţa interes material, fără vreo simţit că sunt om şi a vrut să '
culoarea de doliu datorită de înfăţişarea de negrăită durere ce trenului regal. Era ultimul salut ' speranţă. comunice cu mine. I
Augusta defunctă. învăluia chipurile mulţimii, care pe care poporal îl aducea scum I - Ne vom întâlni la anul, îi mulţumesc că m-a făcut să I
întreg poporal românesc sgu- se apropia tăcută de sicriul înfă pei sale Regine, plecată pe | dacă aşa va fi şi veţi voi, la mă simt că exist - solidară cu el |
duit de durere, a înghenuncheat şurat în tricolorul ţării. drumul veşniciei. | coadă la bilete de tratament, la şi cu alţii, tovarăşi de singu- |
cucernic în faţa icoanei celei mai Chipul Reginei de clasică (va urma) C.Ş. | Deva, rătate, în marea masă a vârsti- i
glorioase Regine. frumuseţe, în lumina feerică a Text preluat din Calen I Iată fondul, concretul, nicilor de pe lume. j
Lacrimi fierbinţi s-au vărsat, castelului, părea sculptat în darul „Universul” 1939 j_ ^nţex_ţul_ţ_Un om^unoscuŢ şi_ Raisa BOIANGIU
JSECP^LSTR^A — ZZiaml care sc respectă şi v a respectăI
