Page 4 - Calauza_2006_858
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr. 858

                                                           vreme se manifestă ca o adevărată psihopatologie socială,  |
             MRR&LE  COMPLOT                               vizavi de  civilizaţia europeană a culturilor.  Acelaşi  autor  |   Ri Pi
                M O N D iniizriR en                        francez  citat,  în  ton  cu  Lacques  Dauer,  preşedintele  j   SMICOLAE  BOBOC
                                                           „Academie  du  Gaullisme”  şi  cu  Abdplkader Rahmani,  j
          „Mondializarea” este un cuvânt, devenit concept, golit  altă  celebritate  preocupată  de  temă,  numind  naţiunea  .
       în  terminologia  mediatică de  sensul lui  intrinsec.  Un fel  americană „popoarele Statelor Unite”, consideră America   -   urmare  din  nr.  857
       de  „sclavia  în  libertate”,  slogan  al  celebrului  personaj  răspunzătoare  de  răul  pe  care  îl  face  popoarelor lumii,   In legătură cu  anii  săi de  studii  se poate observa cu
       Big  Brother,  creat  de  George  Orwell.  Luăm  spre  bizuindu-se pe  o  superioritate  autoproclamată  care  iscă  *  uşurinţă  faptul  că  pregătirea  sa  complexă  ca  muzician
       exemplificare  mai  convingătoare mişcările întemeiate pe  sau  poartă războaie  „în  numele  unor  idealuri  nocive”.  J  şi  ca  om  de  cultură  s-a făcut la cel  mai înalt nivel.
       cuvântul  toleranţă,  devenite  promotoarele  intoleranţei.  Ea, America, rămasă singura mare putere, după încetarea  După  absolvirea  secţiei  de  pedagogie  muzicală  de
       Aşadar, mondialismul este o perfidie sub care se ascunde   Războiului  Rece,  vrea  să  impună  valorile  sale  lumii  |  la Conservator în anul  1945, primeşte orele de muzică,
       o dictatură a marii finanţe care, zice prof. dr. Francis Dessart   îrttregi,  cu  arma sau  embargoul.   |  limba română  şi  filosofie la Liceul  evreiesc  de fete  din
       într-o  excelentă  carte  de  eseuri  şi  studii  de  geopolitică   Aşadar,  vorbind  despre  mondializare  vorbim  despre  |  Bucureşti,  iar în  anul  şcolar următor primeşte  orele  de
       europeană,  „nu cunoaşte nici lege, nici patrie”. Conceptul   americanizare, care duce „la o confuzie globală a valorilor  muzică  de  la prestigiosul  liceu  „Spiru  Haret”.  în  anul
       acesta  nu  trebuie  confundat  cu  morala  „universalistă”  în  toate domeniile”.  Este  azi  tot mai  evident că puterea   1946  susţine  strălucit  licenţa  la  Universitate  şi  se
       care proclamă o frăţie între popoarele lumii indiferenţ de   acestei  mari  puteri  stă în  slăbiciunea  celorlalţi,  mai  cu  prezintă  la  examenul  de  capacitate  pentru  profesorii
       diferenţele  dintre  ele.  Primului  concept îi  este  suficient   seamă după  disoluţia  „mişcării  nealiniate”  reprezentată j   de  m uzică  în  vederea  titularizării  pe  un  post  în
       monologul, al doilea are nevoie de dialogul ce favorizează   cândva de China, India,  Argentina peronistă,  Iugoslavia  I  învăţământ, la care obţine cea mai mare medie pe ţară.
       diferenţele,  pluralitatea,  nu  de  monologul  unei  culturi  titoistă...  Pretinsa  „democraţie”  a mondializării  serveşte  j  A  ales  Liceul  de  Băieţi  „Moise  Nicoară”  din  Arad,
       dominatoare  care  „oprimă  şi  sufocă  alte  culturi  sortite  Ca  pretext  pentru  „atacarea,  oprimarea  independenţei  |  instituţie  de  renume  în  ţară,  unde  a  studiat  scriitorul
       unei  lfente  agonii”.  în  cazul  „mondializării”  avem  de  a  unor popoare” pe criterii religioase, politice, chiar rasiale.  |  Ion  Slavici,  unde  s-au  format  multe  mari  personalităţi
       face  cu  agresivitatea  „americanomaniei”,  care  de  la  o    (va urma)            Gligor H A ŞA    |  ale jtiinţei  şi  culturii  româneşti.
       -----------■*— ------------- -----------------------------------1-----■-------------------------------------5  ,   ~ T    1   “ T ,T - T   i   Dar pentru  a putea  finaliza  cursurile  de  compoziţie
          DOCUMENT                                                                angat^  e copote  şi  u  uit  e  ^   dirijat  de  orchestră,  care  aveau  o  durată  mai  mare
                                                                            tun, ce răsună pana  ep^  ep e  a   ca  anii  de  studiu,  solicită  Ministerului  învăţământului
         M O A R T E A  R E G IN E I M A R IA                                rgeşu ui,  sicriu  cu  rămăşiţi e  pa  j  Q   pentru  un  an  la  un  liceu  din  Bucureşti. I  se
                                                                            man eş î ^a e  egmei,  es e  aşeza  in  |  apro'bă'  detaşarea • şi'  gSte.  num it  profesor  titular
            -   urmare  din  nr.  857 -  Curtea de  Argeş.  Cetatea  voevodală
                                                                            p  v  p  ,.   ,                  I  provizoriu la catedra de muzica de la liceul  „Gheorghe
                             Capitala  a  evocatoare  de  amintiri  istorice,  pe   ege  er  man  .          |  Şincai”  pentru  anul  şcolar  1946-1947.  în  următorul
                          pnmit-o  intr-o  care vremea le-a transformat în pagini   Curtea  de  Argeş,  nume  sfanţ»  \   __ .____,.____________,       XT;___ x„
                          em o ţio n an tă  de legendă,  şi-a primit Regina alături   simbol  de jertfă  şi  dragoste  pentru   an  şcolar îşi  preia  postul  de  la liceul  „Moise  Nicoară”
                          tăcere,  pe  care  de marii făuritori de ţară, într-un trist   ţară,  va rămâne  pururi  călăuză  gân­  |  din  Arad  şi  astfel  s-a  încheiat  perioada  celor  7  ani  de
                          o întâlneşti nu­  amurg de vară.  Cetatea lui Neagoe şi   dului  românesc,  spre  fapte  mari.  |  studii  superioare  de  la  Bucureşti.
                          mai în faţa ma­  a generoasei  Doamne  Despina, învă­  Pelerinii îşi vor îndrepta totdeauna   |   în  toam na  anului  1948  s-a  hotărât  înfiinţarea
                          rilor dureri.  luită în tăcerea munţilor şi a codrilor,   pasul  spre  aceste  locuri,  ca  spre  o   Filarmonicii  din  Arad,  cu  sediul  în  Palatul  Cultural  -
                             Sute de mii  chema  cu  sunete  de  aramă,  la  sânul   Meccă a biruinţii româneşti.  clădire  monumentală  cu  o  sală  de  concerte  excelentă
                          de  cetăţeni  din  ei,  pe cea mai  mare  dintre  Reginele   Iar inima Regiei, care a fost depu-  ^ a c u s tic ă .  Nicolae  Boboc  este  încadra:  oficial  ca
                          toate  straturile  noastre,  alături  de  gloriosul  ei  soţ,  să  după  înalta-I  dorinţă  în  capela  d,r,J°r  S e c t o r ,   alatun  de  dirijorul  şi  compozitorul
       sociale şi-au  manifestat iubirea neţăr­  Ferdinand, întregitor de neam şi ţară.  Stella  Maris  dela Balcic,  va  lumina  Nicolae  Branzeu,  m ^partat  pe  motive  politice  de  la
       murită  faţă  de  Augusta  defunctă,   De  prin  văile  de  munţi  coborâse  peste veacuri ca un far strălucitor, că-  ° P fra  Romana  d,n  Bucureşti.
       defilând  trei  zile  dearândul,  din zori  mulţimea pioasă,  mută de durere,  să  rările conştiinţei  româneşti.   C.Ş.   u  Intre cei  d(M dmJon a fost ° elaboram   armomoasa.
       şi  până  în  noapte,  în jurul  catafal­  se închine în  faţa sicriului  care  stră-   Text  preluat  din  Calendarul  I  bazata Pe rf  Pect  re"1Proc-  cu   toată  ciiierenta  de  vârstă.
       cului,  aşezat  în  Palatul  de  la  Cotro-  bătea  oraşul  devenit necropolă rega-  tj  „Universul"  1939   !   (vet  urma)             Gh.  BLRCEA
      ceni.  Înmormântarea  a  fost  cu  ade­  lă, până sus la mănăstire. E atâta jale  |~
                                                                                                                      doar  conducătorii  cetăţii-şi  nki  u^cţiia întot­
      vărat  împărătească.  Au  venit vlăstari  că  n-o  poate  cuprinde  sufletul  mul­  HUNEDOARA -  ORAŞUL         deauna.  Ei  proveneau  din  mai  marii  zilei, care
      de  regi  şi  regine,  misiuni  şi  delegaţi  ţimii.  Tristeţea pluteşte în aer, în na­                         se aflau în fruntea regatelor ţi a imperiilor. Poate
      străini  din  toate  ţările  amice,  ca  să  tură, în  susurai  de ape, în  freamătul   PĂDURENILOR             că din  această cauză  Hunedoara  s-a  impus cu
      petreacă  pe  scumpa  noastră  Regină  de pădure, în  cântecul  de păsări.
                                                                              Hunedoara este un oraş creat de „pădureni”,  putere în faţa lumii, dând mari personalităţi, care
      la  locul  de  veci.                  Plânge  lumea,  plânge  natura,  în
                                                                           de  locuitorii  satelor din  Munţii  Poiana Ruscă,  azi  sunt  deopotrivă  mândria  românilor,  a
         în  ziua  când  s-a  făcut  prohodul,  tremurai frunzelor de plop, pe sub care
                                                                           ce, s-au  detaşat  de  cei  din  Banat prin  ocupaţii  slovacilor, sârbilor şi ungurilor, cărora le-au dat
      la  Palatul  regal  din  Calea  Victoriei,  se  strecoară  cortegiul,  urcând  spre
                                                                           de  bază  (minerit  şi  fierărit,  port,  obiceiuri,  un conducător de oşti nemaivăzut în istoria Un­
       suflarea  întreagă  a  Capitalei  a  ieşit  mănăstire,  în  cântece de prohodire  şi
                                                                           tradiţii  şi  muncă),  dar  şi  prin  denumire,  fiind  gariei,  pe  Iancu  de  Hunedoara,  cel  care  a rea­
      întru  întâmpinarea  cortegiului  mor­  bubuit de tuft. Plâng bătrânele, venite   cunoscuţi  până  azi  drept  „Pădurenii  Hune­  lizat „Frontul românesc  antiotoman”  şi  un rege
      tuar,  Care  a  străbătut  străzile  prin­  din sate de munte, cu marame cernite
                                                                           doarei”.  Pentru  a  păzi  bogăţiile  munţilor,  ce a fost cinstit de Europa, pe fiul marelui hune-
      cipale, în jale  şi  durere,  până la gara  până  în  pământ...  Plâng  copiii  că   locuitorii zonei au construit cetăţi la baza cărora  dorean, pe Matia,  care a fost ridicat în  scaunuL
      Mogoşoaia. Am avut prilejul să merg  regina nu-şi va mai apleca privirea şi
                                                                           s-au  înălţat  treptat  mai  multe  clădiri,  care  au  regal  împotriva  voinţei  nobilimii  maghiare,  d®
      după  trenul  regal,  care  a  transportat  bunătatea  sufletului  Ei  asupra  lor,
                                                                           dat naştere unei  aşezări  ce se contura ca cetate  către  cnezii  români  din  Maramureş,  Banat  şi
      pe  Augusta  Regină,  la  mănăstirea  când  trecea prin  oraş.
                                                                           ___.__ încă  din  antichitatea daco-getă,  ajun­  Hunedoara.  Credinţa şi biserica din  zona Pădu-
                                                                                   gând în evul mediu timpuriu să devină  renilor  sunt un  exemplu  de convieţuire  a unor
              D IN  C O N D EI              TR A G I-B A SE-CO M IC  *)            cetate  feudală  regală,  stăpânită  de  tradiţii geto-dace ca cele privind cultul soarelui
          D E STEN O G R AM Ă                                                      feudali  maghiari  şi  locuită de români,   şi  al  lunii.  De  exemplu,  la pădureni  se  prăz-
                                                                                   care  au  plăm ădit  în* fapt  această  nuieşte de  30  noiembrie  „Ziua Lupilor”,  ce ne
                                            P o n o sit d e  tăceri  asp iran te
                                                                                   aşezare  numită  HUNEDOARA.        duce  cu  gândul la lupii  nemuritori  ai  daco-ge-
                                            L a ran g  de C uv ân t-Id eal
                                                                                      Târgul  Hunedoara  şi  cetatea  au  ţilor.  Obiceiul  pădurenilor de  a-şi  vopsi  casele'
                                            T e  d ezb raci  de priv iri  d eg rad an te   apărut simultan, iar viaţa lor nu a putut  în  albastru  se  păstrează  şi  astăzi,  simbolizând
                                            L ep ăd ân d  un vast areal.
                                                                                   fi  separată,  locuitorii,  tradiţiile  şi  cerul şi pe Dumnezeu,  pe grinzile caselor fiind
                                                                                   ocupaţiile  acestdra  fiind  specifice  scrijelit  soarele -  cult al  daco-geţilor.
                                            P ălării  se  co b o ară-n   sp eran ţa
                                                                                   românilor „pădureni”,  excepţie făcând     (va urma)  Prof, Ovidiu POPESCU
                                            D e-a reîn tâln i un  sup o rt
                                            în lo c u it  d e  aroganţa                        INSTALÂND  CONTOARE  DE  APA  IN  APARTAMENTUL
                                            U n ei a n c o re  d in  p o rt...
                                                                                    S   C .         DUMNEAVOASTRĂ  ECONOMISIŢI  BANI!
           *) Acest poem  este  un pamflet şi  trebuie  tratat  ca  atare.  Orice  asemănare
        cu  personaje  reale  de  pe  scena  politico-socială  românească,  este  p ur
        întâmplătoare...  Oare?...                       Raluca Elena  WEBER
                                                                                    RECEA IMPEX S . R . L .
               NOU LA HUNEDOARA                                                        ✓ instalează  apometre  cu   Târgu - Mureş. Punct de lucru în Deva:
                                                                                    plata în  rate,  la  preţuri  foarte   Str. Liliacului, bl. 22, sc. E, ap. 42
          Doriţi mobilier de import din Germania (sufragerii, dormitoare,  colţare   avantajoase,  în  care  sunt  in­
                     sau canapele) de calitate şi la preţ rezonabil?                cluse toate piesele, fitingurile,        Valoare  Avans  Nr.  rate  Dobândă
                                                                                    sigilarea şi manopera    1  buc.
                                                                                                                               120
             Dacă da, vizitaţi  magazinul din str.  Libertăţii  nr.  5, aparţinător    ✓ asigură servicii complete   2 buc.  apometru  215  50  2     3%
                                                                                                                    apometru
                                                                                                                                                5
                                                                                                                                        60
                                                                                                                                                      3%
                                                                                    şi  încheie  C O N T R A C T E   cu
         S .C .  R.O. &  R.A.  M OR  S.R .L.                                        Asociaţiile de Proprietari care   3 buc.  apometru  290  70  8    3%
                                                                                                            4 buc.
                                                                                                                    apometru
                                                                                    doresc citirea lunară, calculul            365      80      8     3%
                                                                                    consum ului  şi  facturarea   5 buc.  apometru  430  90     8     3°o
                administrator Radu Gabriel Furdui, sau folosiţi telefoanele:        acestora;               6 buc.  apometru   490     100      8     3%
                                                                                       ✓  execută  reverificări   FIRMA A OBŢINUT LOCUL I PE ŢARA IN DOMENIU
                        0721/  042149;  0765/  339070.                              metrologice  prin  laborator
                                                                                    propriu                    Relaţii  la telefon; 225272,  zilnic între  orele 8 -  18.00
                     Transport şi montaj gratuit                                                    CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI!
                                                 L
                                                 4
                                                 L             —   Ziarul care se respecta şi vă resjyeetaI
                                                   T
                                                  Z
                                                  R
   1   2   3   4   5   6   7   8   9