Page 2 - Calauza_2006_859

Pag. 2__________________________________________________________ Călăuza noastră nr. 859

AVEM TEATRU ZILELE PETRILENE altora, cărora le merge
DRAMATIC -urmare din pag. 1 - rău... Factorii de
- urmare din pag. 1 - BINELE ŞI RĂUL
A doua zi a debutat cu o expoziţie educaţie în scopul
Ce se-ntâmplă în piesă? Adrast, june de pictură şi numismatică. Au expus: Ne este dat, atât cât trăim, să gustăm binelui, sunt familia,
prim (interpretat de actorul Coco Dumitriu) Petrică Birău şi zeci de colecţionari de din sfera binelui şi a răului. Singur, binele (părinţii, bunicii) şcoa­
o doreşte pe Isidora (actriţa Cătălina Eşanu) insingne din Valea Jiului şi din ţară, este dorinţa noastră, a tuturora, noţiunea lă, biserica, societatea.
soţia sicilianului gelos, gelos rău, întruchipat însumând peste 10 000 de piese. Apoi au ce am vrea s-o avem mereu în gândul şi Binele de zi cu zi,
de actorul Mircea Lăscuş şi trei personaje
urcat pe scenă artişti amatori şi tarafuri viaţa noastră. Binele este valoarea morală reprezintă fericirea şi
care ajută la desfăşurarea acţiunii: Aii, din toată Valea Jiului. Un program spe­ şi corespunde trebuinţelor şi aspiraţiilor plăcerea, iar răul
Climen şi Spaniolul personaje intruchipate
cial a fost oferit de formaţia cariocas omului şi societăţii. Binele ne înfru­ reprezintă suferinţa, tristeţea, boala etc.
de actorul Cătălin Crimu despre a cărui joc „Rodriguez” care a dansat în ritm de museţează viaţa, ne conduce într-o Răul nu este de nimeni dorit, fiindcă
artistic: NO COMMENT!!! samba. Au mai evoluat formaţii de relaţie de utilitate, de folos şi de satisfacţie.
Toţi actorii ne-au convins că îşi doresc muzică uşoară şi artişti consacraţi. Binele se impune, mai dintâi, ca dorinţă: acesta nu ne ajută şi nu ne aduce nici un
să facă teatru pentru noi, acum nu aste cazul Programul manifestărilor din cea de-a fiind urmărit, aşteptat, pentru a ne elibera folos. Semnificaţia răului, poate veni
să ne pierdem în aprecieri critico-fanteziste, doua zi s-a încheiat cu un frumos foc de de o nevoie, de o obligaţie, cucerindu-ne dintr-o neglijenţă.. Şi aici, funcţionează
în fapt avem o singură piesă într-un act şi e artificii. senzorial, voltiv, cât şi afectiv. Binele este principiul moral, prin încălcarea datoriilor
bine c-o avem, dacă am avea cel puţin şase Programul celei de a treia zi a debutat un fenomen complex al vieţii umane, şi-l societăţii faţă de individ: locuinţe, locuri
pe stagiune am putea compara...Poate că de muncă, pensii mici cât şi a datoriilor
cu parada portului popular local, cei putem observa atunci când distingem ceea
Isidorei i-ar mai trebui puţin'aplomb, iar prezenţi având posibilitatea să admire ce ne place şi ne convine, ceea ce ne aduce individului faţă de sine, neîngrijirea şi
Adrast ar putea să fie mai flexibil şi mai igiena proprie, neasigurarea mijloacelor
frumuseţea lui. Spre seară au urcat pe un succes: ne construim o casă, ni se naşte
seducător, dar va fi bine! scenă artişti de muzică populară precum: un copil, reuşim la un examen, publicăm de trai etc. Putem spune că, omul poartă
în cel priveşte pe Cătălin Crimu...oare răspunderea pentru sine şi pentru fiinţa sa
Daniela Condurachi, Ghiţă Munteanu, o carte, avem un noroc, parte de sănătate
va mai face o piesă două la Deva sau o să-l Puiu Codreanu, Dumitru Homorodean, biologică.
vedem la Bucureşti...într-un film sau Steliana Sima. Târziu în noapte şi atâtea altele. Termenul de „bine” este Când vorbim de „rău” ne gândim şi la
într-un mare spectacol? Noi le dorim tuturor spectacolul a luat sfârşit în acordul tot ce este pozitiv, spiritual, face bine la viciul ce vine dintr-un izvor ce stă în
succes cu carul şi pentru noi cetăţenii urbei, muzicii şi al cântului de închidere a dlui inimă, Binele moral credem că reprezintă preajma noastră, cât şi din păcat. Se
nu toţi turmentaţi ci şi cu dorinţă şi dragoste primar Ilie Păducel care a mulţumit din cea mai perfectă formă a acestei sfere. vorbeşte că, de multe ori, ne facem rău cu
de teatru în special şi de cultură în general suflet participanţilor, asigurându-i de Acest „bine” moral, dă speranţă mâna noastră, poate, din dorinţa de a
ne dorim un teatru cu o sală...sală, cu perenitatea unor asemenea manifestări oamenilor, îi satisface la nevoi şi trebuinţe, realiza prea mult şi de a ajunge prea sus.
decoruri super şi o viaţă promiţătoare pentru produce satisfacţii şi bucurii. Binele nu Datoria morală este de a lupta împotriva
culturale.
actori... trebuie să ne îmbete minţile, să o ducem răului şi a ne dori doar binele.
numai din plăceri în plăceri, în sfidarea Miron ŢIC
PICĂTURA DE VENIN SI.. tot felul de momente stupide. După racolări i
LINGURIŢA DE MIERE şi migrări, ca în mileniul unu, consiliile P A M F LE TE LE TR A N ZIŢIE I SUB VREM/
locale au devenit maşini de vot. Repet, Tarabele lui Dinescu
SEMNE PROASTE ANUL ARE hunedorenii au fost prinşi de mania I BANII NU AU... PRINCIPII ţ
- urmare din pag. 1 -
I - urmare din pag. 1 - monumentelor-kitsch: la Deva, lai Acestea dau o notă de popularitate şi - urmare din pag. 1 -
I Las că de came s-au cam dezobişnuit Hunedoara, la Orăştie, că, zice-se, sumele | ajută la digestie unele categorii sociale non- Nu puţini. într-un studio sobru, pe un
| românaşii încă de pe vremea Regretatului. exorbitante se împart în două: la comandori | conformiste. Taraba lui Dinescu s-a deschis gri închis în degrade, apărând ca din neant,
I Ca să abatem atenţia prostimii de la şi la executori. Cunosc eu unul care se i în decembrie 1989, ca prim agent economic îi vedem mai nou pe Liiceanu şi Pleşu. floa­
i toate astea, facem circ: Sammitul „ca crede...Adam şi...Deva, care execută (nu de Securitate), când Ion Caramitru l-a rea intelectualităţii româneşti, luându-şi
■ cofoniei”, vorba unui vecin, „ilustraţia”, comenzi precum gaborii burlane şi cazane. fixat pe poziţia „Mircea, fă-te că lucrezi! ”, rolul în serios. Acela de intelectuali Noi îi
vorba altuia „cult” şi el ca Becaii. Ianuarie, cu toate promisiunile uitate > fireşte spre binele naţiunii scăpate de .. dic­ credem pe cuvânt, precum îi credeam şi
' recalcularea. în jos a pensiilor, grev a va să fie un fel de invitaţie a ţiganului la I tator ". întâmplarea face ca şi cel cu înainte de revoluţie când ne dădeam peste
I dăscălimii (pătură tot mai nesătulă, parcă- praznicul popii: ..-Vii. zice popa. vii | telecomanda să se afle tot în treabă Ia cap să procurăn. Jurnalul de ia Păltiniş" sau
! ar fi magistratură), evenimentele din Tăndăiicâ. şi cu Piranda. Dar să nu mă faci | televiziune, pentru filmări omagiale, ..Minima moralia". Atunci, demuit. aceste
i Ungaria (datorită cărora guvernanţilor de râs: costum, cămaşă de mătase, gen i destinate glorificării ir. versuri pline de cărţi ne-au încântat şi ne-au dat hrană
| noştri le turuie turul pantalonilor), câte o Patriciu, cravată cu ac. Başca Piranda.” ■ simţire şi osanale ridicate aceluiaşi dicta­ spirituală. Acum avem vaga impresie că
I arestare (de-o noapte) a unor corupţi, Dana Vinde ţiganul tot ce are în bătătură pentru tor, coarda lui sensibilă vibrând de plăcere. apariţia lor, a acestor intelectuali, se face
şi Ady la parada Zambaccian, Dan Ion a onora invitaţia. Ca şi noi, cu Europa. în < Momentul sublim s-a consumat în văzul pe bani mulţi şi pentru bani mulţi. Nu-i nici
' Popescu, stârnind, prin jeluire ipocrită mila vreme ce purandeii plâng de foame. I lumii, când cel adulat şi-a luat zborul şi o problemă, că doar timpul înseamnă bani,
I şi tot aşa. Suntem în septembrie, luna roadelor, iar | ne-a lăsat în ceaţă. Din acel moment s-au cât stau de vorbă cu noi ar putea să scrie,
I Cu toate astea gafele şi abuzurile se ţin în piaţă oul (românesc, nu european) tinde | născut partidele, viitorii candidaţi la cer­ dar chiar aşa, să-i iei de la oricine? în spatele
| lanţ: Florin Cazacu Traseistul, primarul să salte către zece Iei; rădăcinoasele, j tificate, la Preşedenţie, la Parlament, la ligi acestui Vântu stau vreo câteva sute de mii
I municipiului Brad, se plânge de buget scumpe de parcă au crescut în ghiveci, i şi fundaţii umaniste, la asociaţii şi societăţi de oameni săraci care-şi revendică banii prin
I auster şi ameninţă cu greva foamei, mai cămările aşteaptă şi vor tot aştepta până la civice şi alte formaţiuni la fel de inspirate. tribunale. Şi atunci de ce să credem că Pleşu^
bine ar ameninţa cu Lupoaica. Insul cu Sfântul Aşteaptă, dacă nu cumva şi ăsta a Au venit şi păsările călătoare la împărţirea şi Liiceanu gândesc altfel, aşa precum şi-au
primăria lui peremizat-o pesedistă nu are colaborat cu securitatea ca poliţie politică.' suferinţei prin care au trecut fraţii lor rămaşi denumit emisiunea ? Gândesc ca şi noi toţi,
jŢjani pentru energie termică, dar are pentru Pamflet (va urma) I în ţară să mănânce salam cu soia, ba şi temându-se şi ei, ca şi noi, că după ce vom
investitorii străini de la Viena, lăsând intra în Europa nu ne vor mai ajunge banii
1 O C T O M B R IE , Z I U A mondial, din oameni care cu demnitate îşi lebedele să-şi vadă liniştite de dansul lor să trăim, pentru că preţurile vor fi ca acolo.
duc traiul (foarte greu) zilnic. Mai puţin salariile. Si atunci şi ei ca şi noi
IN T E R N A Ţ IO N A L A A graţios. Nu-i mai luăm în calcul pe cei care
E totuşi sărbătoare şi în acest context căutăm mai multe job-uri ca să putem trăi.
V Â R S T N IC IL O R s-a jucat, s-a dansat după muzica propriului aveau să-şi împartă monstruoasa avuţie Gândindu-ne că Vântu nu face politică,
naţională, scăpată de corsetul care o strângea
PENSIONARII HUNEDOAREI - taraf de la Clubul pensionarilor, condus de şi nu-i dădea voie să se dezvolte. Ce să mai deci nu-1 concurează pe Becali la racolarea
LA CEAS D E SĂRBĂTOARE binecunoscutul acordionist Aramă vorbim de Fiul Rătăcitor de România, intelectualilor, oare nu o fi această
Gheorghe. concentrare de forţe intelectuale ia
- urmare din pag. 1 - pribeag aproape jum ătate de veac pe
La ceas de sărbătoare, premergătoare S-a organizat şi concurs de dans unde mapamond, plecat becher cu o garnitură de „Realitartea” vreo posibilă primă treaptă spre
locul întâi a fost ocupat de Fam. Chisăliţă imbecalizare, vorba tot a intelectualilor?
zilei de 1 octombrie, Ziua internaţională a tren plină de valori şi întors însurat, cu o
loan şi Maria. Au recitat poezii din creaţia garnitură de cinci fete, unele de măritat, Mai ales că cei doi, Becali şi Vântu nu am
persoanelor vârstnice, şi-au scos hainele de
proprie d-na Doina Maria lzdrăilă de la cărora trebuia să le dea zestre câte un castel, auzit să fie duşmani.
la naftalină, şi-au şters lacrimile şi
Clubul Fernina al C.A.R.P, o moşie, o pădure, o stână, o Dudă şi multe Becali ar trebui să se sesizeze, cu bani
descreţindu-şi frunţile, au lăsat la o parte
Vorbele de duh cu iz de pamflet, de au- altele. (va urma) poţi cumpăra orice, inclusiv intelectuali.
grijile zilnice dând curs acţiunilor iniţiate tosatirizare au încântat auditoriul zscul-
de CARP şi Liga pensionarilor şi s-au
tându-1 pe dl Cora Victor de la Clubul pen­ • în evidenţa spitalelor hunedorene se
îndreptat spre Terasa restaurantului PARLAMENTUL STRĂZII află aproape 12500 pacienţi suferinzi de
sionarilor, comicul nostru şi soliştii de mu­
„Corvinu” să sărbătorească. zică populară Sigismund Muntean şi Chile diabet de diferite tipuri, unii suferind chiar
Un cuvânt de deschidere din partea Mărioara ne-au readus în memorie frumoa­ - urmare din pag. 1 - amputaţii din cauza complicităţii bolii, anual
„colegului” M orariu Ovidiu, preşedintele sele doine şi cântece populare româneşti. • Nu s-a stabilit încă până la această dată fiind înregistrate în jur de 190 noi cazuri.
Consiliului Judeţean al persoanelor vârstnice Scriitoarea hunedoreancă Raisa Boian­ împrejurările şi nici nu s-a identificat Cu toţii aşteaptă însă o elucidare în
cu urarea de „Bine aţi venit” şi enumerarea giu a fost şi domnia sa o prezenţă activă. persoana a cărui schelet a fost găsit într-un prescrierea şi eliberarea medicaţiei necesare.
câtorva principii ale ONU care obligă statele Seara s-a încheiat cu o Tombolă, unde canal de termoficare aflat în curtea şcolii • Până la 1 noiembrie anul curent ţăranii
gen. Nr.l Hunedoara.
lumii să-şi protejeze bătrânii în baza unor majoritatea celor prezenţi au câştigat. O • Există o lege prin care directorii de pot depune cereri pentru subvenţii agricole,
norme şi principii concrete. bere, o pereche de cremvurşti, o cafea - cămine culturale să fie numiţi prin concurs, o clauză principală fiind înregistrarea
acestora în registrul fermelor.
încă o dată se dovedeşte că „unde îs doi Pensionarii nu sunt pretenţioşi, dar au trăit în judeţul nostru însă majoritatea acestor • I.B. din Petroşani- femeia ce a plecat
puterea creşte”, că aceasta este adevărata o zi de neuitat prin bogăţia şi varietatea aşezăminte culturale - instituţii publice cu la cules de afine şi s-a rătăcit în munţi a fost
societate civilă din România, nepolitizată şi programului, prin faptul că au fost personalitate juridică - îşi au directori care găsită moartă într-o prăpastie de 40 metri
curată compusă din oameni care au educat împreună. O zi de neuitat care ne-a umplut funcţionează în afara legii amintite. în munţii Vâlcan. Dumnezeu să o
oameni, ce au reconstruit ţara după războiul inimile de bucurie. Aşa că... odihnească în pace!